Depravatul de ieri
suferă azi de blenoragie orală

asudă rău sub limbă săracul
de când cu moartea subită a sexului
vorbeşte mult şi mă plictiseşte
narează banale poveşti
despre beţiile şi partidele de amor
de care chipurile avusese el parte
pe vremea strălucitei sale cariere
de prestidigitator
al armelor reci şi de foc
vocabula pixul şi multă,
foarte multă muniţie de la nenoroc

însuşisem abecedarul seducţiei-
bătea câmpii inima lui-
cu mult înainte de-a învăţa să imit
urletul unui lup către Lună
pe o alee pustie

dând din limbă uneori
alteori-din coadă
ştiam agil să mă strecor
pe sub pielea victimei simpatice
de inimă cu vorbele-o muşcam
ca să-i ling pe urmă sarea de pe rană
făceam sex cu ea în cinstea zeiţei libertăţii

după terminarea orelor de română
seară de seară cu frica în sân
muza mea se grăbea să ajungă acasă
să prepare o ciorbă de burtă sau o friptură
să nu crape cumva parazitul de foame

pe când eu muşcam de gât cu sete
sticla de-alcool Dracula
cum muşcă alţii din franzelă
din mers în grabă pe stomacul gol

plumbul tristeţilor zadarnic
încercam într-un poem de aur
să-l preschimb căci din nou
din nou se revolta în mine
urletul trist al pierderii de timp

şi mă lăsam atunci pe buze sărutat
de berea blondă ca de o femeie
în capul oaselor apoi mă ridicam
şi îmi scoteam dulăul la plimbare
să latre la căţele

uneori când mă scârbeau peste măsură
prea multele trădări intrigi şi farse
trăgeam aerul adânc în piept
şi îmi scuipam flegmatic lira-nsângerată
în "imaculaţii" sori ai lumii
tuşind spasmodic ca un canceros în plină agonie
din când în când totuşi
mă simţeam capabil să desfid
marea de idoli
de pe aisbergurile imperfecţiunii

erau nopţi albe în care ningea
cu-ntunecate astre
peste azurul venelor mele

eram un gigolo clandestin
o umbră-nflăcărată
care păşea marţial
peste trotuarele gri ale zilelor sale

+ + +

au trecut ani
şancrul dur se ramolise
alte constelaţii de bube
înfloresc astăzi
pe cerul negru al gurii
supurează banale istorii
pe urmă
se cicatrizează şi se usucă

cotcodăcind în ritm de manea
înserarea-şi adună de pe străzi puişorii-
umbre seduse
de mângâierile aripii sale materne
se văd deja roind
în jurul bordelului
câteva zeci de şubrede suflete
cu inima crudă şi tunse chilug

se-apropie unul din ele de sifiliticul tată
şi despică istoricul bolii în patru
pe buza murdară de sânge-nchegat:
"Povestea ta e răsuflată..."