Silviu, cu riscul de a fi pusa iarasi la punct, nu ma pot opri sa nu zic: ai abuzat de metafora in asa hal, incat bunicul abia de se mai zareste din ea.
Pt. că am anunţat: „Clubul Bobadil nu-l mai frecventez”, asta nu mă împiedica sa-l frecventez pe al tău că mă distrează. Aşa că mă ofer eu să-l iau de mânuţă; pe lângă un handicapat (boşorogit - subsemnatul), al doilea din naştere (nepoţelul) ce mai contează. Vom pune amândoi de-o demonstraţie de ziua „Conspiraţiei Cosmiotice, ba chiar Universale” în care boşorogul va fi în frunte iar nepoţelul, cum se cuvine, în spate cu o lopăţică în mână pe post de placardă. Şi cum am darul anticipaţiei (ca şi atunci cu „morcovul”), lucrurile se vor desfăşura cam în felul următor: la un moment dat, nepoţelul – pe care handicapul nu-l împiedică să se ţină de farse tâmpite; ba tocmai d’aia – precis îmi va trage una cu lopăţica în cap; iar eu, furios şi nedumerit, mă voi întoarce şi «academic» voi exclama: „Care dai, bă?!”; Bobadilică, nedumerit (pe bune), după ce se va uita în toate părţile: „Parcă poţi vedea în înghesuiala asta?!” ; în fine, uitându-mă mai bine şi ne văzând decât o maimuţică de-a dreptul idioată, voi rămâne stupefiat: „Ia uite, dom’le, că şi vorbeşte!”.
Bibliografie
Cei interesaţi şi doritori de amuzament pot urmări schimbul de replici între mine şi nepoţel, prin com-uri:
semnal
Eu doar semnalez că acest gerontocrat pe numele lui gorun manolescu zis sixtus este pe cale să acapereze spațiul acestui site cu mașinațiunile dumnealui care sunt cu adevărat nesfărșite.
Eu îmi doresc în schimb să citesc pe H mai multă literatură, chiar și politică dar să fie literatură, decât aceste gunoaie. Domnul Manolescu până acum cel puțin mie nu mi-a dovedit că este în stare recent să lege prea multe cuvinte inspirate laolaltă și în loc să facă o pauză așa cum facem cu toții atunci când ea, muza noastră, ne-a părăsit, el trage cu aceste făsăieli în noi de parcă am fi toți proștii dumnealui.
Huo, deși știu că mă repet.
Și-i mai dă apă la moară și lui Nicholas să ne povestească amintiri din copilăria lui oprimată de nici nu mai am avut nevoie să-mi apăs degetele pe fundul limbii.
Huo din nou domnule gorun!
________________________________________
trimis de bobadil pe Iul 28th, 2010 la 3:32 pm
ce naiba sunt textele astea?
Tot o diversiune la care acești oameni cu speranță de viață scăzută și mintea înțepenită în ce a fost acum un milion de ani mi se pare că se pricep cel mai bine, oameni pe care îi doare în p..ă de ce va urma pe lumea asta.
Și în caz că nu ați aflat domnule gorun, america se pregătește de a doua recesiune și foarte probabil de războiul total cu iran-ul și cu alții la fel de amabili iar matale o dai cu manifestele astea? Păi matale o să pleci liniștit pe lumea ailaltă cu manifestele astea prăfuite iar noi o să rămânem aici cu războaiele făcute de clonele care gândesc ca matale. Ce ai zice să scrii matale că tot ești așa de deștept despre manifestul american de luptă? Că acum ai la dispoziție și cele cca 90,000 de dosare secrete care tocmai se scurseră către public despre războiul din afganistan, aproape o glumă vremea când americanii înfierau invazia comunistă în afganistan, remember? Tot opiumul îl căutau, HUO domnule gorun țara moare și baba și moșu se piaptănă. E drept, văd că ai babă mult mai tânără.
trimis de bobadil pe Iul 26th, 2010 la 4:27 pm
2.
Com Bobadil la textul meu de la adresa: http://hermeneia.com/content/replica_la_un_com_al_lui_calin_samarghitean...
Virgile,
Virgile, adică tu zici că Bob Marley în al său 'redemption song' se referea la un jaf armat urmat de o răpire or such?
Sau de fapt ce a fost la urma urmei înainte, oul găina sau ingineria genetică?
Cât despre dialogul mega-doct al acestor domni (G.M. şi Călin Sămărghiţan, n.m.) întins peste răbdarea noastră de cititori ca o peltea și mie mi-ar fi venit să trântesc o perjă deasupra, dar mi-ai luat-o tu înainte, exgerând un pic pentru că, recunoaște, pur și simplu nu te-ai putut abține.
________________________________________
trimis de bobadil pe Sep 30th, 2010 la 4:21 pm
3.
Com M.G. la textul meu de la adresa: http://hermeneia.com/content/replica_la_un_com_al_lui_calin_samarghitean...
Boba, Fiind vorba, totuşi, de
Boba,
Fiind vorba, totuşi, de textul meu am înţeles că l-ai citit şi ţi-a plăcut extraordinar de mult.Mai ales ce zice Rorty. Dar nu vrei să recunoşti. Altfel nu aş fi avut azi noapte o premoniţie. Am visat că-mi crescuse un morcov (nu spun unde). Şi tu erai, în spatele meu, pe post de iepure. Să-ţi fie de bine!
________________________________________
trimis de Sixtus pe Sep 30th, 2010 la 11:08 pm
Stimate autor, Fiindu-mi
Stimate autor,
Fiindu-mi deocamdată greu să răspund pe limba matale la com, îți spun că re. textul matale sunt mai mult preocupat acum de Ioachim de Flora (cca 1150 parcă) decât de Rorty al matale, de aceea nu am găsit resurele spirituale și fizice necesare pentru a parcurge textul până la capăt așa cum bine ai intuit matale.
În rest despre morcovi și iepuri cele bune.
La fel și despre celelalte lucruri pe care le intuiești matale.
________________________________________
trimis de bobadil pe Oct 1st, 2010 la 3:52 p
NOTA: Aici urmează o discuţie între Profetul si Bobadil la care am intervenit şi eu
Nu înțeleg ce rost are să
Nu înțeleg ce rost are să postezi pe site poeme publicate pe hârtie, poate ar merge o secțiune specială la postare de tipul 'publicate'.
NU de altceva, dar ca să știe lumea și cum să citească și cum să comenteze.
Pentru că una este un poem mai vechi care a fost eventual pus pe unele site-uri și este re-pus în atenție pe H acum și alta un poem care aparține unui volum care a văzut lumina tiparului.
Right?
________________________________________
trimis de bobadil pe Oct 1st, 2010 la 3:36 pm
I don't think so.
I don't think so. Nu cred că ai dreptate, Bobadil. Dar cred că ți s-a pus ție pata cu privire la mine sau poate nu mai ai idei. Mai bine comentează alte aspecte dintr-un text sau altul. Nu cred că sînt primul și nici ultimul care își postează online un text care a apărut și pe hîrtie. Cel puțin eu am (să-i zicem decență, dar fără să intenționez să ofensez pe nimeni, pentru că fiecare face cum consideră că este corect) deci eu cel puțin marchez în titlu faptul că textul a fost postat prima dată în altă parte. Probabil (și sînt ironic acum) am și eu dreptul să îmi public pe Hermeneia textele proprii deși întîmplarea a făcut ca ele să fie postate inițial în alt loc. Mi se pare că este normal și cinstit să am dreptul acesta cu textele mele. Despre o secțiune cu „texte publicate pe hîrtie”, cine știe... Poate. Dar tu erai cel care te plîngeai pînă de curînd că sînt prea multe categorii și subcategorii pe Hermeneia. În orice caz gestul meu este mult mai puțin inacceptabil în comparație cu gestul altora care folosesc Hermeneia probabil doar ca pe o magazie de vreme ce își mai postează textele încă în douăzeci de alte locuri. Astfel că textele lor pe Hermeneia nu mai au nici un fel de inedit. În orice caz cu excepția Liternet și site-ul Luminiței Suse, și cu excepția site-urilor și blogurilor care îmi postează textele fără permisiune, și cu excepția poezie dot ro unde am început să postez în 2004 textele mele nu pot fi găsite decît pe Hermeneia. O mică parte din ele au apărut pe hîrtie în Mirabile Dictu, în Antologia agoniei și cam atît.
________________________________________
trimis de Profetul pe Oct 1st, 2010 la 4:54 pm
Virgil, Corect tot ce spui. Și
Virgil,
Corect tot ce spui. Și nu mi s-a pus pata pe tine ci valorez cum se cuvine disputa amicală și polemica purtată cu un om care gândește, uneori îmi place și când ies scântei, îmi amintește că odată, demult, omul a născocit focul.
Cât privește inspirația 'ideile' cum spui tu bagatelizând un pic, asta e o discuție mai lungă. Ce am spus eu poate fi recunosc o răutate, dar, așa cum bine ai sesizat, nu m-am putut abține, asta e.
Poemul însă este super, ca de altfel aproape întregul Mirabile Dictu, un volum de versuri pe care, oricât rearanjez, îl păstrez mereu la față în biblioteca de acasă.
________________________________________
trimis de bobadil pe Oct 2nd, 2010 la 3:48 pm
1, Virgil (Boba mai târziu puţin), am început un proiect de cronici ale unor cărţi pe care le consider semnificative dar despre care critica care, chipurile, se doreşte „profesionistă” nu se învredniceşte să scrie. Proiectul a fost deschis cu autorii A. Gejan şi D. Cozan (texte postate şi pe H.) şi e în lucru o cronică despre volumul lui S. M. Grad („Surogat”). Ag vrea să scriu şi despre „Mirabile Dictu” (nu ştiu când încă). Dar nu sunt în posesia volumului. Există două posibilităţi: (a) să-mi indici dacă poate fi achiziţionat prin poştă direct de la editură (nu dispun de timpul necesar să umblu prin librării); (b) să-mi trimeţi volumul în *.pdf prin email la [email protected]. Asta în măsura în care eşti de acord să fi cuprins în proiectul meu.
2. Boba, este evident că suferi de personalităţi multiple; şi nu că „joci numai teatru” cum te lauzi, fiind vorba de ceva patologic (şi te rog să mă crezi că ştiu ce spun). Şi dacă unele dintre ele sunt (oarecum) simpatice, altele sunt de-a dreptul…nu vrea să folosesc cuvântul. Dovada se găseşte chiar în com-urile tale la textul de faţă, atunci când, una dintre personalităţile din ultima categorie, întâi scuipă „Nu înțeleg ce rost are să postezi pe site poeme publicate pe hârtie” urmând o justificare complet aiurea şi apoi, în alt com. când, pe bună dreptate autorul îţi dă peste nas, alta linge (scuipatul) „Poemul însă este super, ca de altfel aproape întregul Mirabile Dictu, un volum de versuri pe care, oricât rearanjez, îl păstrez mereu la față în biblioteca de acasă.” Poate că cineva care te întrece este unul de-şi zice Bobadil. Îl cunoşti cumva? În ceea ce priveşte „sponsorizările” de care faci caz şi când trebuie şi când nu, dacă tot le faci, fă-le în stil grande. Instituie şi tu un premiu de câteva mii de EU care să asigure tipărirea volumului premiat la o editură ca lumea care să dispună şi de o distribuţie corespunzătore şi nu la una de kakao (nici măcar la astea nu sunt de ajuns cei câţiva marafeţi pe care-i oferi). Cu câteva sute de EU pe care îi dai, măi Mecenică, am vrut să scriu „Mucenică” (şi nu te gândi la „Mucenic” ci indirect la obiectul acela de şters la nas) nu faci altceva decât să-ţi satisfaci paranoia uneia dintre personalităţi prin care obligi să fi inclus în juriu atunci când pe H. ţi s-au interzis lansările individuale de, chipurile, „concursuri”; rezultatul cărora fiind dat de alte două personalităţi ale matale, una incompetentă şi alta rău intenţionată. Şi nu te mai da mare că citeşti cărţi de pe la o mie şi un pic (eventual în manuscris) pt. că, dacă o şi faci, lucru de care mă îndoiesc, tot nu înţelegi nimic. Cum am inimă largă, îţi pun la dispoziţie o listă întreagă din aceiaşi perioadă, dar şi din altele, pe care ţi le ofer citite gata, dar şi înţelese, ca să nu te mai oboseşti. Ce să-i faci? Am avantajul vârstei şi al timpului la care le-am parcurs înainte de a mă „boşorogi” cum binevoieşti să mă gratulezi cu gingăşie într-un com. la un text al subsemnatului. În încheiere, pt. că ştiu că unuia dintre Bobadili îi plac bancurile, citeşte-l pe cel ce urmează. Ci că pe o insulă ce părea pustie acostează un vapor. Spre uimirea celor de pe vas găsesc acolo un unic supravieţuitor (englez) al unui naufragiu întâmplat demult (vezi „Doom” pt. corectitudine; când e locuţiune adverbială, se scrie „de mult”; nu e cazul aici). Acesta îi invită să vadă cum s-a descurcat de unul singur, indicându-le trei clădiri pe care le construise. Îi conduce la prima şi-i invită în interior: „Aici e casa în care locuiesc”. Idem la a doua: „Aici e clubul pe care îl frecventez”. Pe a treia o ignoră. „Dar pe ea de ce nu ne inviţi s-o vizităm”? „Aceea….Aceea e clubul pe care nu-l frecventez”. Cred (sper), dar nu sunt sigur că ai înţeles despre ce e vorba. Dacă nu, adaug, poate te prinzi: şi ăia mulţi care te bântuie o să se plictisească şi ei de vidul tău interior (şi nu acela Buddhist sau din fizica subcuantică care e „plin”) şi vei deveni… Dacă sunt prea subtil, spune-mi, nu te jena. O să-ţi mai fac o ultimă vizită să-ţi „explic”, şi cu asta, basta. Asta nu mă face ca, în final, să nu-mi rămâi simpatic (în calitate de caz patologic).
________________________________________
trimis de Sixtus pe Oct 4th, 2010 la 7:24 am
cred ca textul incepe si se termina cu poezie, ceea ce este intre , continutul, ia forma unui discurs non poetic, cu usoara tenta moralista...poate gresesc, posibil.
raman deci cu asta:
cleveteala măruntă a stropilor de ploaie
lucrurile din vitrine răsturnate pe asfalt
prin ochiuri de baltă
umbrele sinilii
umbre
umbrele albastre
acele reci ale ploii
tânjesc
si cred ca nu-si au rostul punctele de suspensie din a doua strofa
Ioana,
iată prima ta poezie pe hermeneia. îmi place cum ţi-ai făcut intrarea. doar faţa pământului şuiera a plecare/.../fără să gândească o clipă că oamenii au cunoscut frica aşa/.../ în cameră mirosul de mușcată printre hainele ei/
era semn că în fereastră Dumnezeu își spălase obrazul. sensibil poem.
oh my gosh! aalizeei era sa ma inec de ris tocmai cind sa pun mina pe corabie. ai tu talentul asta de a face cea mai comica parodie la orizont. noroc de o insula pe aproape ca am reusit sa neufragiez acolo.
Mult succes Cenaclului Virtualia. Vă voi însoți de departe cu gândul și inima și aștept vești cât mai frumoase pe măsura inițiatorului său. Să auzim numai de bine.
S-ar putea sa ai dreptate. Dar am cautat in internet, si peste tot am gasit numele grafiat Tacaks. Buletinul nu i l-am controlat :)
Cat priveste numele de Huţopilă, mie mi s-ar parea mai autentic. Nu pentru ca suna mai romaneste ci pentru ca esti huŢul din HuŢuluşcina. Sper sa nu fie cu suparare :)
îmi cer scuze pentru întârzierea răspunsului meu! Ioana, Carmen, Raul, Cristina, vă mulțumesc mult pentru lectură, sfaturi și aprecieri. de opinia voastră sigur voi ține cont când voi reveni peste poem. cu prietenie și gânduri bune dorindu-vă o seară frumoasă...
Stimate domn, in calitatea mea de autor al acestui text imi permit sa va pun o intrebare. Ce anume va deranjeaza? ca tinerii scriu? si din faptul ca tinerii scriu, ce va deranjeaza mai tare? ca sunt tineri? sau ca scriu? va citez afirmatia: "un mimetism pe care eu il consider fara modele". Presupun ca stiti ce inseamna cuvantul mimetism - imitatie a unui model. Lasand la o parte jignirea nefondata pe care mi-o aduceti, va contraziceti singur: o imitatie fara model. De la mine, cititorii poate nu au pretentii foarte mari, sunt abia la inceput de drum. Dar de la dumneavoastra eu as fi avut, avand in vedere ca v-am citit biografia, din curiozitate. Si inca un lucru. Astept explicatia pe text, pentru afirmatiile dumneavoastra. Sunteti critic si probabil stiti cum se procedeaza. By the way, penita era doar un simbol, lasat de un cititor, nu un premiu pulitzer...
captivanta si morbida aceasta succesiune de cadavre...dincolo de modul de expunere descriptiv in detaliu, deja cristalizat, exista stilul incontestabil à la Sandru (citeodata ai impresia ca l-ai mai citit cindva printre alte locuri reviste carti...) poemul se sprijina pe citeva puncte de echilibru filosofic si remarc forta scenica a acestei imagini compozite intre o Marilyn Monroe si Maica Natura ca un cumul urias existential: "Fustele marii-mume se ridică în timp ce ea stă pe capacul de aeraj Desface picioarele și ne primește, vom intra cu toții în grota ei uriașă." insa centrul de echilibru al intregului poem il gasesc aici, "Cadavrul clipei se află în acest poem, poemul e un sicriu". un poem ca o morga a clipelor...
Nu era necesar să mizezi atât de mult pe acel typo al meu: "în" în loc de "îl". Am senzaţia poate greşită că îmi răspunzi ca şi cum eu aş fi recalcitrantă sau iritabilă când am fost întreaga viaţă un om de omenie cum se zicea odată. Nu port niciodată mască. Nu aştept necesar să mi se răspundă cu aceeaşi delicateţe sau simpatie, oamenii sunt diferiţi. Deşi nu este un site de socializare, trebuie să strig cu sufletul curat că cerşesc peste tot de ani de zile şi nu am ce mânca. Dacă poţi înţelege ce însemană să stai fără niciun leu, fără nicio fărâmă de pâine. Nu e nimic greşit în atitudinea mea, pur şi simplu nu vreau să mă sinucid şi am doar 42 de ani. Repet, cum am mai scris în zadar pe alte siteuri, disperarea m-a adus în halul acesta. Ştiu că sunt o poetă execrabilă, sunt conştientă că nimeni nu m-a publicat, dar sunt un om bun şi inteligent cât de cât....toţi m-au refuzat, poate puteţi să îmi trimiteţi 5-10 lei în plic...am mai rugat de atâtea ori, nu am dreptul să muncesc cu un diagnostic psihiatric abuziv, fără nicio greşeală de la 21 de ani. Nu am dreptul nici la pensie, fiindcă nu am muncit. Sunt izolată de 7 ani de crapă pereţii de singurătate şi nu mai pot....Doamne! Nu am greşit absolut nimic toată viaţa, acesta e adevărul. Tu ştii ce înseamnă stresul să mori de foame, exact aşa cum îmi spunea o profesoară din liceu că se va întâmpla cu mine? Fiindcă nu eram "înfiptă" ca alte fete.
ei bine, acum sunt doua plusuri! inspirata solutie ai gasit. as lasa o penita, dar la ora asta n-o sa-mi reuseasca un comentariu cat de cat multumitor. felicitari.
Sapphire, remarcile tale sunt apreciate prin insusi faptul ca incerci sa cauti versuri ce comunica/poarta o magie... insa nu s-a format poemul la genul "ce părere ai avea dacă aș scrie o poezie despre..." departe acest gind. exista uneori amurguri interioare in sevraj care tin de altfel de panouri de semnalizare... nu am inca veleitatea de a ridica in general, cititorii de pe scaune. si nici nu am de gind. inca nu. asa cum iti spuneam, sint ancorata/naufragiata momentan in perioada bleu a vietii...
iată că (fiindcă e polemică) intru în dialog cu alt comentator. matei, a asemăna românia cu iugoslavia trădează ori ignoranţă socio-culturală ori ignoranţă istorică. românia este în copleşitoarea ei majoritate creştin-ortodoxă din bucovina pînă în banat şi din mangalia pînă în săpînţa. chiar şi greco-catolicii ritual vorbind se integrează în acelaşi spaţiu cultural. iugoslavia nu a fost niciodată aşa ceva. dar argumentele pot fi mult mai multe.
Și aici ai remarcat corect, 1 e de la 'cineva'. Apoi e doar o idee de a marca într-un fel curgerea timpului. Cât despre 1.15, da, ar putea fi în Geneză. Mulțumesc.
Toamna am crescut, suntem oameni, ne-am implinit deci avem un nume, incaruntim, peste noi se asterne praful, si doar el mai constituie o mangaiere. O interpretare. Primavara cum ti-ar fi ?
normal, Adrian, suntem poeți! uite, tu ai și o licență nou-nouță: "alegorie senzorială":)
nu sunt filozof ca să am definiție separată pentru o sintagmă, tonul confesiv e unul și același, mărturisitor dar și intim.
numai de bine, om bun! dacă mai ai ceva de adăugat nu tre să ai rețineri.
o plantă care înfloreşte o dată la foarte mulţi ani, o floare minunat de frumoasă...
mesajul misterios, intuitiv, empatic, pe care îl percepem, fiecare, în mod subiectiv...
această picătură de artă deschide calea unei multitudini de impresii, reflexii, ca apele unei pietre preţioase veritabile, faţă de care semnul de aur, reprezintă doar un cadru modest
Nu, Virgil, nu mănânc căprioare! :) dar mulțumesc celorlalți comentatori, care mi-au îndepărtat vălul de pe ochi. însă cu scoicile zburătoare tot nu-s de-acord...decât dacă mă gândesc la elefantul ce se ascunde în cireș. sorry. probabil că-s mioapă rău zilele astea.
Reușit colaj vizual, probabil că ai ales culoarea "meduzei" complementară cu cea a "apei", dar și un alb-gălbui ar fi fost potrivit. Îmi place primul vers, despre ""timpul meu lichid".
Nu m-am gandit ca repetitia ar fi involuntara, evident, tu ai scris textul. Ceea ce vroiam sa zic este ca atunci cand faci o repetitie ampla in raport cu cinci versuri, ideea repetata trebuie sa fie foarte bine sustinuta, foarte profunda... Ideea ta este uzitata. Din motivul asta as fi recurs la altceva. Oricum, imi sustin ideea ca acest text este peste celelaltae ale tale, dar tot imi doresc sa vad mai mult din partea ta. Ialin
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Rar ma entuziazmez. De data asta da. Prins de ritmul si muzicalitatea textului, imi e greu sa-l comentez. Deocamdata. Sper sa revin.
pentru textul : Stanțe pustii deSilviu, cu riscul de a fi pusa iarasi la punct, nu ma pot opri sa nu zic: ai abuzat de metafora in asa hal, incat bunicul abia de se mai zareste din ea.
pentru textul : Bunicul dePt. că am anunţat: „Clubul Bobadil nu-l mai frecventez”, asta nu mă împiedica sa-l frecventez pe al tău că mă distrează. Aşa că mă ofer eu să-l iau de mânuţă; pe lângă un handicapat (boşorogit - subsemnatul), al doilea din naştere (nepoţelul) ce mai contează. Vom pune amândoi de-o demonstraţie de ziua „Conspiraţiei Cosmiotice, ba chiar Universale” în care boşorogul va fi în frunte iar nepoţelul, cum se cuvine, în spate cu o lopăţică în mână pe post de placardă. Şi cum am darul anticipaţiei (ca şi atunci cu „morcovul”), lucrurile se vor desfăşura cam în felul următor: la un moment dat, nepoţelul – pe care handicapul nu-l împiedică să se ţină de farse tâmpite; ba tocmai d’aia – precis îmi va trage una cu lopăţica în cap; iar eu, furios şi nedumerit, mă voi întoarce şi «academic» voi exclama: „Care dai, bă?!”; Bobadilică, nedumerit (pe bune), după ce se va uita în toate părţile: „Parcă poţi vedea în înghesuiala asta?!” ; în fine, uitându-mă mai bine şi ne văzând decât o maimuţică de-a dreptul idioată, voi rămâne stupefiat: „Ia uite, dom’le, că şi vorbeşte!”.
Bibliografie
Cei interesaţi şi doritori de amuzament pot urmări schimbul de replici între mine şi nepoţel, prin com-uri:
0.
Com Bobadil la textul meu de la adresa: http://hermeneia.com/content/manifeste_1_manifestul_partidului_comunist#...
semnal
Eu doar semnalez că acest gerontocrat pe numele lui gorun manolescu zis sixtus este pe cale să acapereze spațiul acestui site cu mașinațiunile dumnealui care sunt cu adevărat nesfărșite.
Eu îmi doresc în schimb să citesc pe H mai multă literatură, chiar și politică dar să fie literatură, decât aceste gunoaie. Domnul Manolescu până acum cel puțin mie nu mi-a dovedit că este în stare recent să lege prea multe cuvinte inspirate laolaltă și în loc să facă o pauză așa cum facem cu toții atunci când ea, muza noastră, ne-a părăsit, el trage cu aceste făsăieli în noi de parcă am fi toți proștii dumnealui.
Huo, deși știu că mă repet.
Și-i mai dă apă la moară și lui Nicholas să ne povestească amintiri din copilăria lui oprimată de nici nu mai am avut nevoie să-mi apăs degetele pe fundul limbii.
Huo din nou domnule gorun!
________________________________________
trimis de bobadil pe Iul 28th, 2010 la 3:32 pm
1.
?
Com Bobadil la textul meu de la adresa: http://hermeneia.com/content/manifeste_2_manifesto_of_futurism_marinetti...
ce naiba sunt textele astea?
Tot o diversiune la care acești oameni cu speranță de viață scăzută și mintea înțepenită în ce a fost acum un milion de ani mi se pare că se pricep cel mai bine, oameni pe care îi doare în p..ă de ce va urma pe lumea asta.
Și în caz că nu ați aflat domnule gorun, america se pregătește de a doua recesiune și foarte probabil de războiul total cu iran-ul și cu alții la fel de amabili iar matale o dai cu manifestele astea? Păi matale o să pleci liniștit pe lumea ailaltă cu manifestele astea prăfuite iar noi o să rămânem aici cu războaiele făcute de clonele care gândesc ca matale. Ce ai zice să scrii matale că tot ești așa de deștept despre manifestul american de luptă? Că acum ai la dispoziție și cele cca 90,000 de dosare secrete care tocmai se scurseră către public despre războiul din afganistan, aproape o glumă vremea când americanii înfierau invazia comunistă în afganistan, remember? Tot opiumul îl căutau, HUO domnule gorun țara moare și baba și moșu se piaptănă. E drept, văd că ai babă mult mai tânără.
trimis de bobadil pe Iul 26th, 2010 la 4:27 pm
2.
Com Bobadil la textul meu de la adresa: http://hermeneia.com/content/replica_la_un_com_al_lui_calin_samarghitean...
Virgile,
Virgile, adică tu zici că Bob Marley în al său 'redemption song' se referea la un jaf armat urmat de o răpire or such?
Sau de fapt ce a fost la urma urmei înainte, oul găina sau ingineria genetică?
Cât despre dialogul mega-doct al acestor domni (G.M. şi Călin Sămărghiţan, n.m.) întins peste răbdarea noastră de cititori ca o peltea și mie mi-ar fi venit să trântesc o perjă deasupra, dar mi-ai luat-o tu înainte, exgerând un pic pentru că, recunoaște, pur și simplu nu te-ai putut abține.
________________________________________
trimis de bobadil pe Sep 30th, 2010 la 4:21 pm
3.
Com M.G. la textul meu de la adresa: http://hermeneia.com/content/replica_la_un_com_al_lui_calin_samarghitean...
Boba, Fiind vorba, totuşi, de
Boba,
Fiind vorba, totuşi, de textul meu am înţeles că l-ai citit şi ţi-a plăcut extraordinar de mult.Mai ales ce zice Rorty. Dar nu vrei să recunoşti. Altfel nu aş fi avut azi noapte o premoniţie. Am visat că-mi crescuse un morcov (nu spun unde). Şi tu erai, în spatele meu, pe post de iepure. Să-ţi fie de bine!
________________________________________
trimis de Sixtus pe Sep 30th, 2010 la 11:08 pm
4.
Com Bobadil la textul meu de la adresa:
http://hermeneia.com/content/replica_la_un_com_al_lui_calin_samarghitean...
Stimate autor, Fiindu-mi
Stimate autor,
Fiindu-mi deocamdată greu să răspund pe limba matale la com, îți spun că re. textul matale sunt mai mult preocupat acum de Ioachim de Flora (cca 1150 parcă) decât de Rorty al matale, de aceea nu am găsit resurele spirituale și fizice necesare pentru a parcurge textul până la capăt așa cum bine ai intuit matale.
În rest despre morcovi și iepuri cele bune.
La fel și despre celelalte lucruri pe care le intuiești matale.
________________________________________
trimis de bobadil pe Oct 1st, 2010 la 3:52 p
NOTA: Aici urmează o discuţie între Profetul si Bobadil la care am intervenit şi eu
5.
Com Bobadil trimis la textul Profetului de la adresa: http://hermeneia.com/content/cu_o_gaura_mare_patrata_in_piept
Nu înțeleg ce rost are să
Nu înțeleg ce rost are să postezi pe site poeme publicate pe hârtie, poate ar merge o secțiune specială la postare de tipul 'publicate'.
NU de altceva, dar ca să știe lumea și cum să citească și cum să comenteze.
Pentru că una este un poem mai vechi care a fost eventual pus pe unele site-uri și este re-pus în atenție pe H acum și alta un poem care aparține unui volum care a văzut lumina tiparului.
Right?
________________________________________
trimis de bobadil pe Oct 1st, 2010 la 3:36 pm
6.
Com trimis de Profetul la textul Profetului de la adresa: http://hermeneia.com/content/cu_o_gaura_mare_patrata_in_piept
I don't think so.
I don't think so. Nu cred că ai dreptate, Bobadil. Dar cred că ți s-a pus ție pata cu privire la mine sau poate nu mai ai idei. Mai bine comentează alte aspecte dintr-un text sau altul. Nu cred că sînt primul și nici ultimul care își postează online un text care a apărut și pe hîrtie. Cel puțin eu am (să-i zicem decență, dar fără să intenționez să ofensez pe nimeni, pentru că fiecare face cum consideră că este corect) deci eu cel puțin marchez în titlu faptul că textul a fost postat prima dată în altă parte. Probabil (și sînt ironic acum) am și eu dreptul să îmi public pe Hermeneia textele proprii deși întîmplarea a făcut ca ele să fie postate inițial în alt loc. Mi se pare că este normal și cinstit să am dreptul acesta cu textele mele. Despre o secțiune cu „texte publicate pe hîrtie”, cine știe... Poate. Dar tu erai cel care te plîngeai pînă de curînd că sînt prea multe categorii și subcategorii pe Hermeneia. În orice caz gestul meu este mult mai puțin inacceptabil în comparație cu gestul altora care folosesc Hermeneia probabil doar ca pe o magazie de vreme ce își mai postează textele încă în douăzeci de alte locuri. Astfel că textele lor pe Hermeneia nu mai au nici un fel de inedit. În orice caz cu excepția Liternet și site-ul Luminiței Suse, și cu excepția site-urilor și blogurilor care îmi postează textele fără permisiune, și cu excepția poezie dot ro unde am început să postez în 2004 textele mele nu pot fi găsite decît pe Hermeneia. O mică parte din ele au apărut pe hîrtie în Mirabile Dictu, în Antologia agoniei și cam atît.
________________________________________
trimis de Profetul pe Oct 1st, 2010 la 4:54 pm
7.
Com trimis de Bobadil la textul Profetului de la adresa: http://hermeneia.com/content/cu_o_gaura_mare_patrata_in_piept
Virgil, Corect tot ce spui. Și
Virgil,
Corect tot ce spui. Și nu mi s-a pus pata pe tine ci valorez cum se cuvine disputa amicală și polemica purtată cu un om care gândește, uneori îmi place și când ies scântei, îmi amintește că odată, demult, omul a născocit focul.
Cât privește inspirația 'ideile' cum spui tu bagatelizând un pic, asta e o discuție mai lungă. Ce am spus eu poate fi recunosc o răutate, dar, așa cum bine ai sesizat, nu m-am putut abține, asta e.
Poemul însă este super, ca de altfel aproape întregul Mirabile Dictu, un volum de versuri pe care, oricât rearanjez, îl păstrez mereu la față în biblioteca de acasă.
________________________________________
trimis de bobadil pe Oct 2nd, 2010 la 3:48 pm
8.
Com-ul meu trimis la textul Profetului de la adresa: http://hermeneia.com/content/cu_o_gaura_mare_patrata_in_piept
1, Virgil (Boba mai târziu puţin), am început un proiect de cronici ale unor cărţi pe care le consider semnificative dar despre care critica care, chipurile, se doreşte „profesionistă” nu se învredniceşte să scrie. Proiectul a fost deschis cu autorii A. Gejan şi D. Cozan (texte postate şi pe H.) şi e în lucru o cronică despre volumul lui S. M. Grad („Surogat”). Ag vrea să scriu şi despre „Mirabile Dictu” (nu ştiu când încă). Dar nu sunt în posesia volumului. Există două posibilităţi: (a) să-mi indici dacă poate fi achiziţionat prin poştă direct de la editură (nu dispun de timpul necesar să umblu prin librării); (b) să-mi trimeţi volumul în *.pdf prin email la [email protected]. Asta în măsura în care eşti de acord să fi cuprins în proiectul meu.
2. Boba, este evident că suferi de personalităţi multiple; şi nu că „joci numai teatru” cum te lauzi, fiind vorba de ceva patologic (şi te rog să mă crezi că ştiu ce spun). Şi dacă unele dintre ele sunt (oarecum) simpatice, altele sunt de-a dreptul…nu vrea să folosesc cuvântul. Dovada se găseşte chiar în com-urile tale la textul de faţă, atunci când, una dintre personalităţile din ultima categorie, întâi scuipă „Nu înțeleg ce rost are să postezi pe site poeme publicate pe hârtie” urmând o justificare complet aiurea şi apoi, în alt com. când, pe bună dreptate autorul îţi dă peste nas, alta linge (scuipatul) „Poemul însă este super, ca de altfel aproape întregul Mirabile Dictu, un volum de versuri pe care, oricât rearanjez, îl păstrez mereu la față în biblioteca de acasă.” Poate că cineva care te întrece este unul de-şi zice Bobadil. Îl cunoşti cumva? În ceea ce priveşte „sponsorizările” de care faci caz şi când trebuie şi când nu, dacă tot le faci, fă-le în stil grande. Instituie şi tu un premiu de câteva mii de EU care să asigure tipărirea volumului premiat la o editură ca lumea care să dispună şi de o distribuţie corespunzătore şi nu la una de kakao (nici măcar la astea nu sunt de ajuns cei câţiva marafeţi pe care-i oferi). Cu câteva sute de EU pe care îi dai, măi Mecenică, am vrut să scriu „Mucenică” (şi nu te gândi la „Mucenic” ci indirect la obiectul acela de şters la nas) nu faci altceva decât să-ţi satisfaci paranoia uneia dintre personalităţi prin care obligi să fi inclus în juriu atunci când pe H. ţi s-au interzis lansările individuale de, chipurile, „concursuri”; rezultatul cărora fiind dat de alte două personalităţi ale matale, una incompetentă şi alta rău intenţionată. Şi nu te mai da mare că citeşti cărţi de pe la o mie şi un pic (eventual în manuscris) pt. că, dacă o şi faci, lucru de care mă îndoiesc, tot nu înţelegi nimic. Cum am inimă largă, îţi pun la dispoziţie o listă întreagă din aceiaşi perioadă, dar şi din altele, pe care ţi le ofer citite gata, dar şi înţelese, ca să nu te mai oboseşti. Ce să-i faci? Am avantajul vârstei şi al timpului la care le-am parcurs înainte de a mă „boşorogi” cum binevoieşti să mă gratulezi cu gingăşie într-un com. la un text al subsemnatului. În încheiere, pt. că ştiu că unuia dintre Bobadili îi plac bancurile, citeşte-l pe cel ce urmează. Ci că pe o insulă ce părea pustie acostează un vapor. Spre uimirea celor de pe vas găsesc acolo un unic supravieţuitor (englez) al unui naufragiu întâmplat demult (vezi „Doom” pt. corectitudine; când e locuţiune adverbială, se scrie „de mult”; nu e cazul aici). Acesta îi invită să vadă cum s-a descurcat de unul singur, indicându-le trei clădiri pe care le construise. Îi conduce la prima şi-i invită în interior: „Aici e casa în care locuiesc”. Idem la a doua: „Aici e clubul pe care îl frecventez”. Pe a treia o ignoră. „Dar pe ea de ce nu ne inviţi s-o vizităm”? „Aceea….Aceea e clubul pe care nu-l frecventez”. Cred (sper), dar nu sunt sigur că ai înţeles despre ce e vorba. Dacă nu, adaug, poate te prinzi: şi ăia mulţi care te bântuie o să se plictisească şi ei de vidul tău interior (şi nu acela Buddhist sau din fizica subcuantică care e „plin”) şi vei deveni… Dacă sunt prea subtil, spune-mi, nu te jena. O să-ţi mai fac o ultimă vizită să-ţi „explic”, şi cu asta, basta. Asta nu mă face ca, în final, să nu-mi rămâi simpatic (în calitate de caz patologic).
________________________________________
trimis de Sixtus pe Oct 4th, 2010 la 7:24 am
FINE DEL PRIMO TEMPO
pentru textul : mersi pentru intenţia de ţigară decred ca textul incepe si se termina cu poezie, ceea ce este intre , continutul, ia forma unui discurs non poetic, cu usoara tenta moralista...poate gresesc, posibil.
raman deci cu asta:
cleveteala măruntă a stropilor de ploaie
lucrurile din vitrine răsturnate pe asfalt
prin ochiuri de baltă
umbrele sinilii
umbre
umbrele albastre
acele reci ale ploii
tânjesc
si cred ca nu-si au rostul punctele de suspensie din a doua strofa
pentru textul : umbrelele trecătoare ale ploilor albastre deIoana,
pentru textul : așadar este mâine deiată prima ta poezie pe hermeneia. îmi place cum ţi-ai făcut intrarea. doar faţa pământului şuiera a plecare/.../fără să gândească o clipă că oamenii au cunoscut frica aşa/.../ în cameră mirosul de mușcată printre hainele ei/
era semn că în fereastră Dumnezeu își spălase obrazul. sensibil poem.
frumos titlu si frumos final!
pentru textul : jumătăți de icoană deoh my gosh! aalizeei era sa ma inec de ris tocmai cind sa pun mina pe corabie. ai tu talentul asta de a face cea mai comica parodie la orizont. noroc de o insula pe aproape ca am reusit sa neufragiez acolo.
pentru textul : m-am lăsat de fumat deMult succes Cenaclului Virtualia. Vă voi însoți de departe cu gândul și inima și aștept vești cât mai frumoase pe măsura inițiatorului său. Să auzim numai de bine.
pentru textul : Cenaclul Virtualia Iași - la ediția a XI-a deS-ar putea sa ai dreptate. Dar am cautat in internet, si peste tot am gasit numele grafiat Tacaks. Buletinul nu i l-am controlat :)
Cat priveste numele de Huţopilă, mie mi s-ar parea mai autentic. Nu pentru ca suna mai romaneste ci pentru ca esti huŢul din HuŢuluşcina. Sper sa nu fie cu suparare :)
pentru textul : Mihai Takács : pictură --- muzica : Eldad Talmu devrei sa explici si pentru altii ce inseamna condac si icos?
pentru textul : acatist destiam ...astept sugestii. multumesc
pentru textul : din viața noastră secretă deîmi cer scuze pentru întârzierea răspunsului meu! Ioana, Carmen, Raul, Cristina, vă mulțumesc mult pentru lectură, sfaturi și aprecieri. de opinia voastră sigur voi ține cont când voi reveni peste poem. cu prietenie și gânduri bune dorindu-vă o seară frumoasă...
pentru textul : everyday things deStimate domn, in calitatea mea de autor al acestui text imi permit sa va pun o intrebare. Ce anume va deranjeaza? ca tinerii scriu? si din faptul ca tinerii scriu, ce va deranjeaza mai tare? ca sunt tineri? sau ca scriu? va citez afirmatia: "un mimetism pe care eu il consider fara modele". Presupun ca stiti ce inseamna cuvantul mimetism - imitatie a unui model. Lasand la o parte jignirea nefondata pe care mi-o aduceti, va contraziceti singur: o imitatie fara model. De la mine, cititorii poate nu au pretentii foarte mari, sunt abia la inceput de drum. Dar de la dumneavoastra eu as fi avut, avand in vedere ca v-am citit biografia, din curiozitate. Si inca un lucru. Astept explicatia pe text, pentru afirmatiile dumneavoastra. Sunteti critic si probabil stiti cum se procedeaza. By the way, penita era doar un simbol, lasat de un cititor, nu un premiu pulitzer...
pentru textul : Dureri de ceară decaptivanta si morbida aceasta succesiune de cadavre...dincolo de modul de expunere descriptiv in detaliu, deja cristalizat, exista stilul incontestabil à la Sandru (citeodata ai impresia ca l-ai mai citit cindva printre alte locuri reviste carti...) poemul se sprijina pe citeva puncte de echilibru filosofic si remarc forta scenica a acestei imagini compozite intre o Marilyn Monroe si Maica Natura ca un cumul urias existential: "Fustele marii-mume se ridică în timp ce ea stă pe capacul de aeraj Desface picioarele și ne primește, vom intra cu toții în grota ei uriașă." insa centrul de echilibru al intregului poem il gasesc aici, "Cadavrul clipei se află în acest poem, poemul e un sicriu". un poem ca o morga a clipelor...
pentru textul : Cadavrul martorului va fi aruncat în beton deNu era necesar să mizezi atât de mult pe acel typo al meu: "în" în loc de "îl". Am senzaţia poate greşită că îmi răspunzi ca şi cum eu aş fi recalcitrantă sau iritabilă când am fost întreaga viaţă un om de omenie cum se zicea odată. Nu port niciodată mască. Nu aştept necesar să mi se răspundă cu aceeaşi delicateţe sau simpatie, oamenii sunt diferiţi. Deşi nu este un site de socializare, trebuie să strig cu sufletul curat că cerşesc peste tot de ani de zile şi nu am ce mânca. Dacă poţi înţelege ce însemană să stai fără niciun leu, fără nicio fărâmă de pâine. Nu e nimic greşit în atitudinea mea, pur şi simplu nu vreau să mă sinucid şi am doar 42 de ani. Repet, cum am mai scris în zadar pe alte siteuri, disperarea m-a adus în halul acesta. Ştiu că sunt o poetă execrabilă, sunt conştientă că nimeni nu m-a publicat, dar sunt un om bun şi inteligent cât de cât....toţi m-au refuzat, poate puteţi să îmi trimiteţi 5-10 lei în plic...am mai rugat de atâtea ori, nu am dreptul să muncesc cu un diagnostic psihiatric abuziv, fără nicio greşeală de la 21 de ani. Nu am dreptul nici la pensie, fiindcă nu am muncit. Sunt izolată de 7 ani de crapă pereţii de singurătate şi nu mai pot....Doamne! Nu am greşit absolut nimic toată viaţa, acesta e adevărul. Tu ştii ce înseamnă stresul să mori de foame, exact aşa cum îmi spunea o profesoară din liceu că se va întâmpla cu mine? Fiindcă nu eram "înfiptă" ca alte fete.
pentru textul : scoică închisă deei bine, acum sunt doua plusuri! inspirata solutie ai gasit. as lasa o penita, dar la ora asta n-o sa-mi reuseasca un comentariu cat de cat multumitor. felicitari.
pentru textul : Turnul deeh, nu mai bine potaie?:) pe sistemul:
noi frații tăi potaie
pentru textul : ieși afară javră ordinară deo să-ți dăm o bătaie
de-o să ne pomenești
evident raspunsul nu poate fi decit la tine cel ce citesti
pentru textul : psalm deSapphire, remarcile tale sunt apreciate prin insusi faptul ca incerci sa cauti versuri ce comunica/poarta o magie... insa nu s-a format poemul la genul "ce părere ai avea dacă aș scrie o poezie despre..." departe acest gind. exista uneori amurguri interioare in sevraj care tin de altfel de panouri de semnalizare... nu am inca veleitatea de a ridica in general, cititorii de pe scaune. si nici nu am de gind. inca nu. asa cum iti spuneam, sint ancorata/naufragiata momentan in perioada bleu a vietii...
pentru textul : omul pe care nu îl așteptam deiată că (fiindcă e polemică) intru în dialog cu alt comentator. matei, a asemăna românia cu iugoslavia trădează ori ignoranţă socio-culturală ori ignoranţă istorică. românia este în copleşitoarea ei majoritate creştin-ortodoxă din bucovina pînă în banat şi din mangalia pînă în săpînţa. chiar şi greco-catolicii ritual vorbind se integrează în acelaşi spaţiu cultural. iugoslavia nu a fost niciodată aşa ceva. dar argumentele pot fi mult mai multe.
pentru textul : pentru că uiţi ce ai mâncat aseară depentru spuse, dar și pentru nespuse, mulțam Eugen!
pentru textul : omul cu toate zilele bune deȘi aici ai remarcat corect, 1 e de la 'cineva'. Apoi e doar o idee de a marca într-un fel curgerea timpului. Cât despre 1.15, da, ar putea fi în Geneză. Mulțumesc.
pentru textul : flu & stuff deToamna am crescut, suntem oameni, ne-am implinit deci avem un nume, incaruntim, peste noi se asterne praful, si doar el mai constituie o mangaiere. O interpretare. Primavara cum ti-ar fi ?
pentru textul : Mirare de toamnă denu crezi ca decizia cu privire la ce este mai bine cu privire la un text apartine autorului?
pentru textul : racing live dePrea frumos acest poem, pare a fi desprins dintr-o carte extraterestră.
pentru textul : alte povestiri de la Şipot deLa mulţi ani pentru mâine, pui de ET ! :)
normal, Adrian, suntem poeți! uite, tu ai și o licență nou-nouță: "alegorie senzorială":)
nu sunt filozof ca să am definiție separată pentru o sintagmă, tonul confesiv e unul și același, mărturisitor dar și intim.
numai de bine, om bun! dacă mai ai ceva de adăugat nu tre să ai rețineri.
pentru textul : animalul de pradă al resemnării deMirajul florii de cactus
o plantă care înfloreşte o dată la foarte mulţi ani, o floare minunat de frumoasă...
pentru textul : pogonici love story demesajul misterios, intuitiv, empatic, pe care îl percepem, fiecare, în mod subiectiv...
această picătură de artă deschide calea unei multitudini de impresii, reflexii, ca apele unei pietre preţioase veritabile, faţă de care semnul de aur, reprezintă doar un cadru modest
Nu, Virgil, nu mănânc căprioare! :) dar mulțumesc celorlalți comentatori, care mi-au îndepărtat vălul de pe ochi. însă cu scoicile zburătoare tot nu-s de-acord...decât dacă mă gândesc la elefantul ce se ascunde în cireș. sorry. probabil că-s mioapă rău zilele astea.
pentru textul : zborul precum scoicile deReușit colaj vizual, probabil că ai ales culoarea "meduzei" complementară cu cea a "apei", dar și un alb-gălbui ar fi fost potrivit. Îmi place primul vers, despre ""timpul meu lichid".
pentru textul : cântecul meduzei deNu m-am gandit ca repetitia ar fi involuntara, evident, tu ai scris textul. Ceea ce vroiam sa zic este ca atunci cand faci o repetitie ampla in raport cu cinci versuri, ideea repetata trebuie sa fie foarte bine sustinuta, foarte profunda... Ideea ta este uzitata. Din motivul asta as fi recurs la altceva. Oricum, imi sustin ideea ca acest text este peste celelaltae ale tale, dar tot imi doresc sa vad mai mult din partea ta. Ialin
pentru textul : Introspecție dePagini