Adrian, Paul - va multumesc de trecere si aprecieri..mi s-a mai sugerat de catre cineva sa renunt la ultima parte, o voi face si aici cu speranta ca va imbunatati textul..si mai ales pentru a nu-mi trada calitatea de a ma opri la timp in texte (ceva declarat nu demult aici de Virgil).
(voi tine originalul pe blog, in caz de revenire asupra lui ori ca un moto pt part 2: what lies beneath the tip of the iceberg).
fireste, mie imi pare ca celelalte secvente ale discursului sunt necesare pt a relua/reconstrui, in diverse moduri, jocul dintre un "eu" si un "tu" care se bucura unul de altul. iar pt asta, un descantec e numai bun. upgradat, fireste. multumesc, domnul meu, pt atentia dvs constanta. asemeni doamnei marina
Îmi plac poveștile, Monica. Pe mine acest poem mă trimite cu gîndul la Alchimistul Lui Cohelio. Nota distinctivă o constituie imaginea abea perceptibilă a Podișului Marelui Bazin, pentru că acolo îl văd plasat. Citind am avut impresia spațiilor vaste, nelimitate decît de granița spulberată de vînturile deșertului dintre cele două lumi: ale fetei de preerie și a prințului deșertului.
Domnule Paul Blaj, acesta mi se pare un poem foarte reușit. Are o foarte mare "densitate" lirică, e construit inteligent și conține sintagme memorabile: "ascultând wayman tisdale îmi zic că i-ar sta bine cu el / peretelui din fața patului simplu, ca un coșciug literar"; "mă retrag mereu din lume pentru a-i observa ridurile"; ce sumbru să ai rol de cortină... într-o lume fără piese de teatru. Felicitări!
inteleg acum intentia. aduce mai mult sau mai putin cu lectia cubului a lui Nichita (dar in alta cheie desigur). cu toate astea, sunt sigur ca iti dai seama de riscul pe care-l presupune acest tip de constructie. ma gandesc aici la faptul ca prima bariera de care te lovesti cand lecturezi un text nou este (aproape mereu) de ordin stilistic si abia apoi reflectezi la subtilitatile textului. Observatia am simtit nevoia sa o fac pe textul de mai sus mai ales pentru ca e un text scurt. pe o panza mica, riscul ca "murdaria" sa eclipseze compozitia in sine creste considerabil.
Simt ca am dat cu acest comentariu un mic zoom out de pe observatia facuta poemului asa ca vreau subliniez ca sintagma de care am vorbit nu trage poemul in jos, doar ca e o chestie de finete.
bine ai re-venit pe Hermeneia. aici avem de toate, incercam sa fie mai bune dar mai sint si rele. textul tau nu straluceste dar cred ca inca incerci sa iti rodezi mina. nu stiu daca ai mai scris prin alta parte intre timp. aici insa fi pregatita sa ti se spun adevarul despre cum scrii. in textul de mai sus mi se pare mai reusita partea de mijloc
am sperat ca măcar o dată să fie aduse argumente împotriva poeziei aruncate în şantier, nu de alta, dar să-i pot opera eventuale îmbunătăţiri. altfel, o să cred că deoarece am postat cel mai adesea în acest site, era cazul să mai ajungă şi pe acolo câte una.
Doream să știu cât este timpul de logare maxim. Mi s-a întâmplat să scriu comm fără să realizez că nu mai eram logată și am pierdut comentariile de 2 ori. (Desigur, am scris altele.) Mulțam.
Text amorf şi lipsit de orice tip de sensibilitate. Ca în cele mai multe scrieri pe care le propuneţi, exploataţi până la exasperare descriptivul afectat/ căutat, de altfel, acest demers este apanajul lipsei ideii şi a discursului = a substanţei.
Am mai spus, repet - a compune muncitoreşte imagini/ aforisme/ verdicte... (cele mai multe, în genitiv) şi a le lega cu verbe nu va însemna niciodată"poezie", cu atât mai mult cu cât ele, imaginile, sunt de o sforţare evidentă şi bolnăvicioasă:
"pe mine m-a prins cu un ac de bluza luminii/ o auzeam certînd ploaia/ aerul cosea rana scoarţei de piersic/ ziua îşi adunase igliţele / rujul oglinda basculele/ oraşele îşi puseseră ochelarii de lună/ toate becurile merseseră la culcare" etc sunt pur şi simplu pompoase şi goale pe dinăuntru. E ca şi cum aţi zbiera la cititor "vezi ce fain le mai zic?".
Da, sunt de acord că aveţi o aptitudine pentru pastel, dar numai şi numai atunci când desenaţi cu măsură şi când acest desen are şi o ramă potrivită, ceea ce se întâmplă extrem de rar. Cu alte cuvinte, puteţi vopsi satisfăcător o casă, în zilele bune o puteţi chiar mobila, dar nu puteţi construi respectiva casă. Un bun zugrav, dar nu arhitect. Cel puţin nu până vă debarasaţi de acest stil superficial şi autosuficient.
simţit starea de electrizare dată de frigul de iarnă, aşa cum pocnesc la atingere articolele de îmbrăcăminte trase peste podoaba capilară.
remarc finalul grav şi potrivirea ironică dintre titlu şi versurile "în care tu adormi liniștită/ scufundată în zăpadă".
grozav alcătuită imaginea.
şi pentru că textul acesta este altceva, remarc.
Mi-a plăcut ideea textului și jocul de cuvinte cu fluturele. Titlul, deși sună bine, pare ceva pur și simplu „pompos” ca să dea bine. Sau poate mă înșel și nu văd eu legătura.
Adriana, mulțumesc pentru lectură și părere. Plăcut surpris de aprecierile tale, asta pentru că îți cunosc exigențele. Știu că ești adepta textelor concise, lapidare, aici însă am dorit un discurs mai narativ, fără treceri bruște de la o stare la alta. Inițial textul era mai scurt(mai am încă prima variantă în word și pe blog), apoi m-am gândit să dezvolt ideea. Doar atât mai spun, chestia cu țiganizarea/logoreea sunt de fapt punctul de plecare al acestui text, așadar am hotărât să le păstrez. Mă mai gândesc oricum la spusele tale și când va fi să mai revin asupra lui, voi mai opera poate ceva modificări. Toate cele bune, Eugen.
te rog frumos sa ai bun simt si sa lasi familia mea afara din chestia asta. Ai depasit de mult orice masura care sa iti dea dreptul sa mai pretinzi ceva. Nu am nevoie de nici o satisfactie dar nu ma asteptam sa creez acest spatiu in care indivizi ca tine sa atace atit de abject. Dar probabil ca trebuia sa ma astept.
Vladimir, multumesc pentru citire si semn. Pe cuvantul meu, titlul imi venise spontan in minte, anul trecut pe o terasa din Bucuresti, de ziua mea, fara sa ma gandesc atunci, pe moment, la contrastul pe care il creeaza.
Se prea poate sa fie cum zici tu - o abordare mai superfiiciala. Din pacate, doar atat am fost capabil sa extrag din starile mele de atunci. Oricum, e un text la prima mana. Posibil voi mai reveni asupra lui in timp,
In legatura cu taietura, ma mai gandesc la spusele tale.
P.S. Subscriu la petitia lui Nicholas Dinu: astept sa revii pe site cu texte si sa te citesc.
"M-a impresionat la Adriana, când ne-am auzit prima dată, vocea... era plină de un optimism feminin, o voce proaspătă, care mi-a rămas cumva plăcut și admirativ pe timpan." asta a fost și impresia mea, Paul. mă bucură reacția ta.
altfel, aș vrea să-ți spun că te apreciez dar vezi o prietenă îmi spunea ieri- cred că între tine și Paul e ceva! așa că mai bine tac, dar tu știi.
Aranca dragă, înțelesesem dintr-un comentariu al tău anterior că ai plecat la Roma via Trușești, altfel nu mi-aș fi permis să scriu despre manele fără să fiu sigură că nu le cunoști și tu. Iar versul acela chiar e autentic românesc, în rest, textul e un amalgam de cuvinte în limbi străine, denumiri de locuri, care arată cultura autorului, dar nu reușesc să transmită cititorului decât o prelungă enervare. Mai ales că ai persistat în a publica astfel de texte. Era o idee să le structurezi ca jurnal, să le scrii, adică, nu să le încadrezi.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
punct
pentru textul : despre inundaţii. altfel dePatetic... prea induiosatoare perspectiva... noroc de caroseriile ruginite ca altfel as fi spus ca e lirica feminina.
pentru textul : parcul revoluțiilor de absint I deAdrian, Paul - va multumesc de trecere si aprecieri..mi s-a mai sugerat de catre cineva sa renunt la ultima parte, o voi face si aici cu speranta ca va imbunatati textul..si mai ales pentru a nu-mi trada calitatea de a ma opri la timp in texte (ceva declarat nu demult aici de Virgil).
(voi tine originalul pe blog, in caz de revenire asupra lui ori ca un moto pt part 2: what lies beneath the tip of the iceberg).
O duminica frumoasa!
me
pentru textul : Ziua cu trei picioare decel mai mult imi place titlul textul mi se pare ca inca se cauta pe sine
pentru textul : tigri pe cai dee cu totul altceva. sta mult mai bine ultimul vers iar metafora asta este cu totul aparte: "stă de veghe liniștea în clopotul cu îngeri"
pentru textul : răsărit defireste, mie imi pare ca celelalte secvente ale discursului sunt necesare pt a relua/reconstrui, in diverse moduri, jocul dintre un "eu" si un "tu" care se bucura unul de altul. iar pt asta, un descantec e numai bun. upgradat, fireste. multumesc, domnul meu, pt atentia dvs constanta. asemeni doamnei marina
pentru textul : vule vu murir avec moi? dealma, ionut, lucian, va multumesc pentru citire.
pentru textul : the final countdown deÎmi plac poveștile, Monica. Pe mine acest poem mă trimite cu gîndul la Alchimistul Lui Cohelio. Nota distinctivă o constituie imaginea abea perceptibilă a Podișului Marelui Bazin, pentru că acolo îl văd plasat. Citind am avut impresia spațiilor vaste, nelimitate decît de granița spulberată de vînturile deșertului dintre cele două lumi: ale fetei de preerie și a prințului deșertului.
pentru textul : poveste de dragoste între fiica văcarului și prințul deșertului dedaca la baraca si mazarea mai adaugam si ceva circenses avem intreaga piramida a lui Maslow.
pentru textul : poetesei cu dragoste şi margarete detoate lucrurile sunt simple, Oana, noi le complicăm, probabil. îți mulțumesc mult de trecere.
pentru textul : i-am pus numele mamă deDomnule Paul Blaj, acesta mi se pare un poem foarte reușit. Are o foarte mare "densitate" lirică, e construit inteligent și conține sintagme memorabile: "ascultând wayman tisdale îmi zic că i-ar sta bine cu el / peretelui din fața patului simplu, ca un coșciug literar"; "mă retrag mereu din lume pentru a-i observa ridurile"; ce sumbru să ai rol de cortină... într-o lume fără piese de teatru. Felicitări!
pentru textul : poveste din trenul spre mangalia deinteleg acum intentia. aduce mai mult sau mai putin cu lectia cubului a lui Nichita (dar in alta cheie desigur). cu toate astea, sunt sigur ca iti dai seama de riscul pe care-l presupune acest tip de constructie. ma gandesc aici la faptul ca prima bariera de care te lovesti cand lecturezi un text nou este (aproape mereu) de ordin stilistic si abia apoi reflectezi la subtilitatile textului. Observatia am simtit nevoia sa o fac pe textul de mai sus mai ales pentru ca e un text scurt. pe o panza mica, riscul ca "murdaria" sa eclipseze compozitia in sine creste considerabil.
Simt ca am dat cu acest comentariu un mic zoom out de pe observatia facuta poemului asa ca vreau subliniez ca sintagma de care am vorbit nu trage poemul in jos, doar ca e o chestie de finete.
pentru textul : crochiu I debine ai re-venit pe Hermeneia. aici avem de toate, incercam sa fie mai bune dar mai sint si rele. textul tau nu straluceste dar cred ca inca incerci sa iti rodezi mina. nu stiu daca ai mai scris prin alta parte intre timp. aici insa fi pregatita sa ti se spun adevarul despre cum scrii. in textul de mai sus mi se pare mai reusita partea de mijloc
pentru textul : Ultimul an din viața mea deîmi place poemul! are acea savoare în stil și unda de nostalgie împletită cu prospețime.
cu o ultimă zvâcnire
mă decojesc de măşti
până la simplitatea plânsului matern
pe cărămida crudă
se rescrie acelaşi amurg
ce frumoase versuri! bine ai venit pe Hermeneia, Mariana!
pentru textul : Amurgul deschide o fereastră înlăuntru deexcelenta ideea, vreau sa il citesc pe parcursul zilei de azi. crezi (credeti) ca ar fi cazul sa introduc o subsectiune de "interviu"?
pentru textul : Interviu cu pictorul Ion Danu de[un asasin in serie]
pentru textul : Cuvinte inventate de[darling, ţie îţi urez ca în fiecare an/
happy anniversary]
am sperat ca măcar o dată să fie aduse argumente împotriva poeziei aruncate în şantier, nu de alta, dar să-i pot opera eventuale îmbunătăţiri. altfel, o să cred că deoarece am postat cel mai adesea în acest site, era cazul să mai ajungă şi pe acolo câte una.
mulţumesc pentru bunăvoinţă!
pentru textul : şi s-au ales cu mine deDoream să știu cât este timpul de logare maxim. Mi s-a întâmplat să scriu comm fără să realizez că nu mai eram logată și am pierdut comentariile de 2 ori. (Desigur, am scris altele.) Mulțam.
pentru textul : despre parole și logare deText amorf şi lipsit de orice tip de sensibilitate. Ca în cele mai multe scrieri pe care le propuneţi, exploataţi până la exasperare descriptivul afectat/ căutat, de altfel, acest demers este apanajul lipsei ideii şi a discursului = a substanţei.
Am mai spus, repet - a compune muncitoreşte imagini/ aforisme/ verdicte... (cele mai multe, în genitiv) şi a le lega cu verbe nu va însemna niciodată"poezie", cu atât mai mult cu cât ele, imaginile, sunt de o sforţare evidentă şi bolnăvicioasă:
"pe mine m-a prins cu un ac de bluza luminii/ o auzeam certînd ploaia/ aerul cosea rana scoarţei de piersic/ ziua îşi adunase igliţele / rujul oglinda basculele/ oraşele îşi puseseră ochelarii de lună/ toate becurile merseseră la culcare" etc sunt pur şi simplu pompoase şi goale pe dinăuntru. E ca şi cum aţi zbiera la cititor "vezi ce fain le mai zic?".
Da, sunt de acord că aveţi o aptitudine pentru pastel, dar numai şi numai atunci când desenaţi cu măsură şi când acest desen are şi o ramă potrivită, ceea ce se întâmplă extrem de rar. Cu alte cuvinte, puteţi vopsi satisfăcător o casă, în zilele bune o puteţi chiar mobila, dar nu puteţi construi respectiva casă. Un bun zugrav, dar nu arhitect. Cel puţin nu până vă debarasaţi de acest stil superficial şi autosuficient.
pentru textul : amănunte desimţit starea de electrizare dată de frigul de iarnă, aşa cum pocnesc la atingere articolele de îmbrăcăminte trase peste podoaba capilară.
pentru textul : pastel de iarnă deremarc finalul grav şi potrivirea ironică dintre titlu şi versurile "în care tu adormi liniștită/ scufundată în zăpadă".
grozav alcătuită imaginea.
şi pentru că textul acesta este altceva, remarc.
Ideea e foarte interesantă. Mie chiar îmi place poemul şi l-am citit cu bucurie. Aştept următoarea poezie. Chiar cu interes. Ioan.
pentru textul : Femeia arteziană desi sa nu speram ca APOI n-o fi tristete...dar pe ACOL, bongiorno mia melancolia (nu stiu daca am scris corect...mai are si omul lipsuri)
pentru textul : Înnebunesc nebunii deMi-a plăcut ideea textului și jocul de cuvinte cu fluturele. Titlul, deși sună bine, pare ceva pur și simplu „pompos” ca să dea bine. Sau poate mă înșel și nu văd eu legătura.
pentru textul : aripi în buzunarul de la spate deAdriana, mulțumesc pentru lectură și părere. Plăcut surpris de aprecierile tale, asta pentru că îți cunosc exigențele. Știu că ești adepta textelor concise, lapidare, aici însă am dorit un discurs mai narativ, fără treceri bruște de la o stare la alta. Inițial textul era mai scurt(mai am încă prima variantă în word și pe blog), apoi m-am gândit să dezvolt ideea. Doar atât mai spun, chestia cu țiganizarea/logoreea sunt de fapt punctul de plecare al acestui text, așadar am hotărât să le păstrez. Mă mai gândesc oricum la spusele tale și când va fi să mai revin asupra lui, voi mai opera poate ceva modificări. Toate cele bune, Eugen.
pentru textul : Mica țigariadă dete rog frumos sa ai bun simt si sa lasi familia mea afara din chestia asta. Ai depasit de mult orice masura care sa iti dea dreptul sa mai pretinzi ceva. Nu am nevoie de nici o satisfactie dar nu ma asteptam sa creez acest spatiu in care indivizi ca tine sa atace atit de abject. Dar probabil ca trebuia sa ma astept.
pentru textul : Poem pe coajă de săpun. Gerunziul continuu deVladimir, multumesc pentru citire si semn. Pe cuvantul meu, titlul imi venise spontan in minte, anul trecut pe o terasa din Bucuresti, de ziua mea, fara sa ma gandesc atunci, pe moment, la contrastul pe care il creeaza.
Se prea poate sa fie cum zici tu - o abordare mai superfiiciala. Din pacate, doar atat am fost capabil sa extrag din starile mele de atunci. Oricum, e un text la prima mana. Posibil voi mai reveni asupra lui in timp,
In legatura cu taietura, ma mai gandesc la spusele tale.
P.S. Subscriu la petitia lui Nicholas Dinu: astept sa revii pe site cu texte si sa te citesc.
Eugen.
pentru textul : De ziua mea, noaptea, pe o terasă, de"M-a impresionat la Adriana, când ne-am auzit prima dată, vocea... era plină de un optimism feminin, o voce proaspătă, care mi-a rămas cumva plăcut și admirativ pe timpan." asta a fost și impresia mea, Paul. mă bucură reacția ta.
altfel, aș vrea să-ți spun că te apreciez dar vezi o prietenă îmi spunea ieri- cred că între tine și Paul e ceva! așa că mai bine tac, dar tu știi.
pentru textul : Adriana Lisandru - despre ea, niciodată deAranca dragă, înțelesesem dintr-un comentariu al tău anterior că ai plecat la Roma via Trușești, altfel nu mi-aș fi permis să scriu despre manele fără să fiu sigură că nu le cunoști și tu. Iar versul acela chiar e autentic românesc, în rest, textul e un amalgam de cuvinte în limbi străine, denumiri de locuri, care arată cultura autorului, dar nu reușesc să transmită cititorului decât o prelungă enervare. Mai ales că ai persistat în a publica astfel de texte. Era o idee să le structurezi ca jurnal, să le scrii, adică, nu să le încadrezi.
pentru textul : Ruines de Rome deDomnule Manolescu, nu vi se pare penibil să puneți în gura unuia ca Rorty astfel de aberații? Dacă răspunsul este "nu", nu vă mai osteniți vă rog.
pentru textul : (1) Discuție (virtuală) cu Richard Rorty despre declinul adevărului redemptiv deCartile sunt facute ca, dupa ce le citim, sa gandim cu mintea si, mai ales, cu cuvintele noastre.
pentru textul : de vorbă cu tine dePagini