un poem remarcabil!
îşi merită pe deplin peniţele, eu nu pot decât să admir simplitatea aparentă şi să învăţ.finalul este copleşitor, îţi lasă un gol care muşcă.
felicitări , Paul.
As renunta la prima strofa, pt cititor, nu are legatura cu restul textului.
celelalte strofe sunt ok.
as evita alaturarea o_oglinda, desi nu i bai, di_vina-i limba romana..
înțeleg ce simți, Virgil, poate așa m-am făcut și eu înțeles... îți mulțumesc frumos de semn și de maniera lui.
Ionuț, bine ai revenit pe Hermeneia. Mă bucur că după ce te-a luat la mișto Alex Ștefănescu într-o emisiune pe TVR Cultural, tu mai scrii și o faci din suflet. apreciez asta!
mă bucură orice semn al tău Cristina! eu mă exprim cum pot doar să pot transmite ce simt. mulțumesc cu drag!
Ați împins povestea atât de mult spre parabolă încât a dat tot în poezie.
Spre deosebire de ”diriginții” țării care se bucură de bătutul nucilor altora, cum spuneți, cei înaintea lor citați ”îngroapă nuci” pentru plăcerea de a-i vedea crescând. Și bucuria amenințării că va depăși lărgimea cercului.
titlul nu are miză. e doar un pont (a se vedea paleta largă de înțelesuri a cuvîntului) la care Ken Kesey sau Milos Forman nu au visat. conceptul -interesant într-o oarecare măsură- pe care e construită poezia este dus în derizoriu odată cu versul “ateriză direct în rugăciune”. în dorința de a da un vot de încredere autorului mi-am amintit de Ezechiel heruvimi și rîul Chebar și am pogorît cu slava și norii. degeaba! senzația de hazardare gen Von Daniken rămîne. modalitatea mecanicistă/abruptă de grijire, rugăciunea (inclusiv actul premergător) ca spectacol al lumilor, aterizarea forțată sînt aici elemente onirice într-un ambalaj perisabil.
Experimentul din 2 sept. m-a cutremurat. Pe 3 sept. ar fi trebuit pentru mine să fie zi aniversară, legată de inel. Nostalgie, trasă prin inel, la propriu și la figurat... în toate sensurile posibile. Cum au trecut anii...câte anotimpuri arămii am numărat, câte frunze am călcat în picioare după ce ne-au încântat ochii cu frumusețea culorilor toamnei! Ce potrivire fantastică, ce fire nevăzute ne leagă, e dureros, dar adevărat. Trebuie să ne cunoaștem și în realitate. Ziua de astăzi, m-a făcut să mă întorc pe hermenia, să nu creez conflicte pe alte site-ri cu reacțiile mele tomnatice. Și acum, în zi aniversară pentru tine draga mea, prietena mea de suflet din lumea virtuală îți doresc sănătate cât cuprinde, restul depinde de tine, să ți se împlinească toate dorințele, să fii fericită și mulțumită cu darul pe care-l ai, o sensibilitate deosebită. La Mulți Ani din partea mea și a familiei mele! Vio
Andu, nu pot să trec fără să îți spun ce simt vis-a-vis de ultimele două poezii ale tale. Ți-am scris acest comentariu astăzi și nu ieri pentru că pare să devină o tendință la tine. Sper sincer că nu o să percepi asta ca un efect la comentariul tău. Deci, văd misoginism în mesajul lor, atac la persoană, răutate, nimic poetic. Și sunt extrem de transparente, îmi imaginez imediat cui sunt adresate. M-aș bucura să nu am dreptate. /O\
un text asemanator cantarilor bisericesti, care preamarind faptele sfintilor, ridica si coboara starea credinciosilor, ce participa la slujba, ascultand protopsaltii psalmodiind. un poem liturgic. asemenea Arancai spun: merita citit!
emilian, textul contine un cuvint care nu este acceptabil pe hermeneia. stii tu care. este posibil sa nu fii de acord cu decizia mea dar daca vei indeparta cuvintul respectiv textul va putea fi repus in pagina. altfel nu.
Să zicem că intervin şi eu din nou, nu din histrionism, ci din fair play. În sinea mea sunt de acord cu Ottilia, fiindcă chiar dacă sunt puţine texte, ar fi frumos să fie un concurs cu fair-play şi cât de cât reuşit. Îmi menţin aceeaşi propunere cu a Ottiliei şi anume că ar fi de dorit cel puţin ca fiecare participant cu texte să voteze şi el pentru a se evita acumularea de mai multe voturi prin lipsa la votare. Nu ar fi drept deloc să câştige votul de popularitate sau o poziţie mai bună cel care nu îi votează pe ceilalţi. La concursuri de haiku cei care nu votează sunt descalificaţi. Poate ar fi fost de dorit să nu ne votăm textele proprii, este puţin mai complicat. În sfârşit mai cred că punctele obţinute pot fi făcute publice, dacă de exemplu considerăm totalul de puncte acumulate prin corespondenţa cel mai bun 10, al doilea 9, ş.a.m.d pentru fiecare vot în parte. Nu cred că e necesar un tabel public al voturilor, dar totalul de puncte al fiecăruia cred că poate fi făcut public.
ultima strofă îmi place. deși aș renunța la „cu iubire”, fiindcă iubirea e oricum evidentă.
dar prima...hm!
„în paturi în care doarme somnul/ de amiază”...
dacă mi-ai fi spus, de exemplu, că joacă șotron în patul acela, ar fi fost o surpriză plăcută, dar așa...
"am coborât treptele scării" - cred că "am coborât treptele" era de ajuns.
"mi-am luat un sprite" - sintagma asta mi-a adus aminte de o chestie pe care mă tot ţin să ţi-o spun: în foarte multe cazuri, am observat că ai tendinţa de a face cunoscute mărci. Părerea mea e că nu aduc nimic nou; aduc, în schimb, vaga bănuială că vrei să împartăşeşti liric chestii banale; chestii care îti sunt, poate, specifice ţie, dar sunt banale. Cred că nuanţa generală ar trebui să domine - "mi-am luat un suc, mi-am aprins o ţigară, mi-am făcut o cafea", nu "mi-am luat un sprite, mi-am aprins un winston, mi-am făcut un jacobs".
si sa nu uit, consider ca cel putin pentru trei imagini foarte frumoase, cea cu tacerile, cea cu sarpele care isi inchide coada in somn si cea cu cuvintele despletite, textul merita evidentiat. succes.
îți deplang chiar si moartea
intre zidurile ce își reglează tonul
ca pe o tensiune oscilantă
descalta-te de
luciul pantofilor dornici
de trepte
descălțate
în lacrimile mele
se desfac atâția maci să-si spună
un singur cuvânt
doar unul singur
și să se închidă la loc
într-o sadica tăcere
universul uman stabilindu-se pe conturul nostru. ne vom intalni cu ei - poetii albi - in astral adunand in noi dorinta de a roti mereu si mereu universul cuvintelor. tacerea sa ne fie regasire dupa zbaterea de aripi a intrebarilor. acolo, in coltul acela de lumina, oamenii toti vor purta pe umeri praful auriu din clepsidra. pentru ca vor ajunge sa priveasca, vor ajunge sa inteleaga. eu voi cere mai departe alte minute. regasire, Ela, si o calatorie spre miraj. multumesc.
well, mă amuzi din nou. uite că nu știam că mă „dădăcești”. mă întreb dacă tu chiar nu îți dai seama cît de ridicol ești cu astfel de răspunsuri îmfumurate și bombastice. nu știu dacă ai citit pe aici dar acesta este un site de literatură și arte. nu de „dădăceală”. whatever that means for you. adică aici oamenii vin, se înscriu, își postează texte personale și apoi și le comentează reciproc după cum găsesc de cuviință în limitele criteriilor personale și ale bunului simț. precum și în limitele regulamentului hermeneia. atît și nimic mai mult. dacă, dintr-o confuzie, tu ai crezut că este vorba de altceva și că pe aici lumea te va întîmpina ca pe un fel de mesia al poeziei românești mă tem că ți-ai făcut deșarte iluzii de grandoare. eu zic să îți potolești senzația asta că ai fi mare autor, critic, poet sau ce mai crezi tu acolo, și să revii cu picioarele pe pămînt. ar fi mai sănătos. dar dacă simți nevoia să îți umfli niște pene imaginare eu zic să încerci în altă parte. aici nimeni nu dă doi bani pe excesele astea. pe bune.
adriana, mă bucură semnul tău. cred că mă ajută să cristalizez mai bine diferenta dintre poezie și, sper să nu sune emfatic, a scrie așa cum simți. mulțumesc mult. Daniela
ia te uita...abia acum am descoperit commul tau si distinctia! :) din pacate, prea tarziu ca sa-ti mai pot raspunde la intrebare... am uitat! targhet?! o, nu, nu-i destul ca in viata de zi cu zi ma lovesc mereu de cuvantul asta? macar aici sa scap!
destul de gothic aș zice, se pare că vara asta oferă stimulare spre "dark side" mi se pare interesant versul "plutea prin văzduhul pietrificat anevoie și ofta" mi se pare sugestivă sintagma "epiderma incendiată a mării" am mai citit despre sturioni la tine, cîndva am prins un pui, cred că era păstrugă
Adrian, te rog nu mai folosi imagini sistemul de "inline" image de pe servere de unde nu ai permisiunea sau nu stii cit timp sint "up and running". desi aspectul legal al acestei probleme nu este inca definit clar problema e ca uneori (ca si in cazul imaginii de fata) serverul respectiv poate fi oprit astfel ca imaginea nu mai apare in pagina noastra. Deci pe viitor iti recomand salvarea imaginii (daca te simti ok legal) pe un server dedicat pentru gazduirea de imagini pentru "inline" image linking, precum este photobucket sau altele sau pe o pagina personala si apoi linke-eaza de acolo. merci de intelegere
există două posibilități veridice atunci când accesezi un text care nu este al tău:
1. ori ești greu de cap și nu l-ai înțeles din prima;
2. ori îți place și revii, caz în care există opțiunea de a-l trece la preferate;
o a treia posibilitate este să fii cum ești tu.
toate trei sunt impredictibile de către un programator, drept pentru care ar trebui să fii fericit și nu nefericit.
Adriana, cu tot respectul, cred ca acest text este slab. As pune textul sub semnul bestialitatii in crescendo pana la absolut caniche, lupi, balaur. Dar, imaginea canichului e ilara. Puricii fricii ? Intre elemnetele de bestialitate... lupii cu limbi rosii - tipul stomac de balaur e o amintire de barbat...Ce cauta partea aia acolo ? Apoi... cat de poetic poate fi un stomac, fie el si de balaur... e alta discutie. Stereotipurile : "a merge pe urmele cuiva" "oamenii nu au niciodata timp" "praful departarilor". Finalul mi se pare singura parte reusita. Un text rupt... pe la jumatate e altceva. Se poate mult mai bine... Ialin
te rog - e a doua intervenţie a mea - să corectezi textul. e la remarcate totuşi.
dacă nu o vei face îl voi trece în şantier. e o situaţie delicată dar o voi face.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
un poem remarcabil!
pentru textul : autumn music 2 deîşi merită pe deplin peniţele, eu nu pot decât să admir simplitatea aparentă şi să învăţ.finalul este copleşitor, îţi lasă un gol care muşcă.
felicitări , Paul.
As renunta la prima strofa, pt cititor, nu are legatura cu restul textului.
pentru textul : oglinzile nu mint decelelalte strofe sunt ok.
as evita alaturarea o_oglinda, desi nu i bai, di_vina-i limba romana..
înțeleg ce simți, Virgil, poate așa m-am făcut și eu înțeles... îți mulțumesc frumos de semn și de maniera lui.
pentru textul : poate are un nume mai frumos ca al meu deIonuț, bine ai revenit pe Hermeneia. Mă bucur că după ce te-a luat la mișto Alex Ștefănescu într-o emisiune pe TVR Cultural, tu mai scrii și o faci din suflet. apreciez asta!
mă bucură orice semn al tău Cristina! eu mă exprim cum pot doar să pot transmite ce simt. mulțumesc cu drag!
nu este nevoie sa te superi pe mine ioana. ultima data cind mi-am pus intrebarea am inteles ca sintem oameni mari.
pentru textul : despre cel chemat de suzana de leonard cohen dee un text mai vechi... il sterg , multumesc ...
pentru textul : Iubire de cocalar deAți împins povestea atât de mult spre parabolă încât a dat tot în poezie.
Spre deosebire de ”diriginții” țării care se bucură de bătutul nucilor altora, cum spuneți, cei înaintea lor citați ”îngroapă nuci” pentru plăcerea de a-i vedea crescând. Și bucuria amenințării că va depăși lărgimea cercului.
pentru textul : Sentiment de septembrie detitlul nu are miză. e doar un pont (a se vedea paleta largă de înțelesuri a cuvîntului) la care Ken Kesey sau Milos Forman nu au visat. conceptul -interesant într-o oarecare măsură- pe care e construită poezia este dus în derizoriu odată cu versul “ateriză direct în rugăciune”. în dorința de a da un vot de încredere autorului mi-am amintit de Ezechiel heruvimi și rîul Chebar și am pogorît cu slava și norii. degeaba! senzația de hazardare gen Von Daniken rămîne. modalitatea mecanicistă/abruptă de grijire, rugăciunea (inclusiv actul premergător) ca spectacol al lumilor, aterizarea forțată sînt aici elemente onirice într-un ambalaj perisabil.
pentru textul : Zbor deasupra unui cuib de hamburgeri dedar unde am susținut eu asta, Virgil?
pentru textul : icoană hoinară deExperimentul din 2 sept. m-a cutremurat. Pe 3 sept. ar fi trebuit pentru mine să fie zi aniversară, legată de inel. Nostalgie, trasă prin inel, la propriu și la figurat... în toate sensurile posibile. Cum au trecut anii...câte anotimpuri arămii am numărat, câte frunze am călcat în picioare după ce ne-au încântat ochii cu frumusețea culorilor toamnei! Ce potrivire fantastică, ce fire nevăzute ne leagă, e dureros, dar adevărat. Trebuie să ne cunoaștem și în realitate. Ziua de astăzi, m-a făcut să mă întorc pe hermenia, să nu creez conflicte pe alte site-ri cu reacțiile mele tomnatice. Și acum, în zi aniversară pentru tine draga mea, prietena mea de suflet din lumea virtuală îți doresc sănătate cât cuprinde, restul depinde de tine, să ți se împlinească toate dorințele, să fii fericită și mulțumită cu darul pe care-l ai, o sensibilitate deosebită. La Mulți Ani din partea mea și a familiei mele! Vio
pentru textul : arămie deAndu, nu pot să trec fără să îți spun ce simt vis-a-vis de ultimele două poezii ale tale. Ți-am scris acest comentariu astăzi și nu ieri pentru că pare să devină o tendință la tine. Sper sincer că nu o să percepi asta ca un efect la comentariul tău. Deci, văd misoginism în mesajul lor, atac la persoană, răutate, nimic poetic. Și sunt extrem de transparente, îmi imaginez imediat cui sunt adresate. M-aș bucura să nu am dreptate. /O\
pentru textul : Eminescu deun text asemanator cantarilor bisericesti, care preamarind faptele sfintilor, ridica si coboara starea credinciosilor, ce participa la slujba, ascultand protopsaltii psalmodiind. un poem liturgic. asemenea Arancai spun: merita citit!
pentru textul : scrisori din linia întâi deemilian, textul contine un cuvint care nu este acceptabil pe hermeneia. stii tu care. este posibil sa nu fii de acord cu decizia mea dar daca vei indeparta cuvintul respectiv textul va putea fi repus in pagina. altfel nu.
pentru textul : how fast we grow deSă zicem că intervin şi eu din nou, nu din histrionism, ci din fair play. În sinea mea sunt de acord cu Ottilia, fiindcă chiar dacă sunt puţine texte, ar fi frumos să fie un concurs cu fair-play şi cât de cât reuşit. Îmi menţin aceeaşi propunere cu a Ottiliei şi anume că ar fi de dorit cel puţin ca fiecare participant cu texte să voteze şi el pentru a se evita acumularea de mai multe voturi prin lipsa la votare. Nu ar fi drept deloc să câştige votul de popularitate sau o poziţie mai bună cel care nu îi votează pe ceilalţi. La concursuri de haiku cei care nu votează sunt descalificaţi. Poate ar fi fost de dorit să nu ne votăm textele proprii, este puţin mai complicat. În sfârşit mai cred că punctele obţinute pot fi făcute publice, dacă de exemplu considerăm totalul de puncte acumulate prin corespondenţa cel mai bun 10, al doilea 9, ş.a.m.d pentru fiecare vot în parte. Nu cred că e necesar un tabel public al voturilor, dar totalul de puncte al fiecăruia cred că poate fi făcut public.
pentru textul : Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” deultima strofă îmi place. deși aș renunța la „cu iubire”, fiindcă iubirea e oricum evidentă.
pentru textul : lumina ta dedar prima...hm!
„în paturi în care doarme somnul/ de amiază”...
dacă mi-ai fi spus, de exemplu, că joacă șotron în patul acela, ar fi fost o surpriză plăcută, dar așa...
da, dureroasa prin mesaj. „întrebarea” mea ar fi, dar aici se află ceva?
pentru textul : spălat uscat și deloc pufos deAm efectuat unele modificari pe text...
Multumesc pentru lectura si sugestii...
Cristi
pentru textul : convenabil de"am coborât treptele scării" - cred că "am coborât treptele" era de ajuns.
"mi-am luat un sprite" - sintagma asta mi-a adus aminte de o chestie pe care mă tot ţin să ţi-o spun: în foarte multe cazuri, am observat că ai tendinţa de a face cunoscute mărci. Părerea mea e că nu aduc nimic nou; aduc, în schimb, vaga bănuială că vrei să împartăşeşti liric chestii banale; chestii care îti sunt, poate, specifice ţie, dar sunt banale. Cred că nuanţa generală ar trebui să domine - "mi-am luat un suc, mi-am aprins o ţigară, mi-am făcut o cafea", nu "mi-am luat un sprite, mi-am aprins un winston, mi-am făcut un jacobs".
pentru textul : once upon a time in springland desi sa nu uit, consider ca cel putin pentru trei imagini foarte frumoase, cea cu tacerile, cea cu sarpele care isi inchide coada in somn si cea cu cuvintele despletite, textul merita evidentiat. succes.
pentru textul : dispersie deîți deplang chiar si moartea
intre zidurile ce își reglează tonul
ca pe o tensiune oscilantă
descalta-te de
luciul pantofilor dornici
de trepte
descălțate
în lacrimile mele
se desfac atâția maci să-si spună
un singur cuvânt
doar unul singur
și să se închidă la loc
într-o sadica tăcere
pășeste cu grija
pentru textul : Doliu deprintre sâmburi în căutare...
universul uman stabilindu-se pe conturul nostru. ne vom intalni cu ei - poetii albi - in astral adunand in noi dorinta de a roti mereu si mereu universul cuvintelor. tacerea sa ne fie regasire dupa zbaterea de aripi a intrebarilor. acolo, in coltul acela de lumina, oamenii toti vor purta pe umeri praful auriu din clepsidra. pentru ca vor ajunge sa priveasca, vor ajunge sa inteleaga. eu voi cere mai departe alte minute. regasire, Ela, si o calatorie spre miraj. multumesc.
pentru textul : concert fără orchestră și pian deMultumesc, am modificat.
pentru textul : Faber est suae quisque fortunae dewell, mă amuzi din nou. uite că nu știam că mă „dădăcești”. mă întreb dacă tu chiar nu îți dai seama cît de ridicol ești cu astfel de răspunsuri îmfumurate și bombastice. nu știu dacă ai citit pe aici dar acesta este un site de literatură și arte. nu de „dădăceală”. whatever that means for you. adică aici oamenii vin, se înscriu, își postează texte personale și apoi și le comentează reciproc după cum găsesc de cuviință în limitele criteriilor personale și ale bunului simț. precum și în limitele regulamentului hermeneia. atît și nimic mai mult. dacă, dintr-o confuzie, tu ai crezut că este vorba de altceva și că pe aici lumea te va întîmpina ca pe un fel de mesia al poeziei românești mă tem că ți-ai făcut deșarte iluzii de grandoare. eu zic să îți potolești senzația asta că ai fi mare autor, critic, poet sau ce mai crezi tu acolo, și să revii cu picioarele pe pămînt. ar fi mai sănătos. dar dacă simți nevoia să îți umfli niște pene imaginare eu zic să încerci în altă parte. aici nimeni nu dă doi bani pe excesele astea. pe bune.
pentru textul : Poemul fără de sfârşit deEu am spus că este un text despre împovărare, nu "un text împovărat"...
pentru textul : printre oamenii cu riduri oblice deadriana, mă bucură semnul tău. cred că mă ajută să cristalizez mai bine diferenta dintre poezie și, sper să nu sune emfatic, a scrie așa cum simți. mulțumesc mult. Daniela
pentru textul : ceai cald pentru trup deia te uita...abia acum am descoperit commul tau si distinctia! :) din pacate, prea tarziu ca sa-ti mai pot raspunde la intrebare... am uitat! targhet?! o, nu, nu-i destul ca in viata de zi cu zi ma lovesc mereu de cuvantul asta? macar aici sa scap!
pentru textul : iar în a șaptea zi s-a odihnit dedestul de gothic aș zice, se pare că vara asta oferă stimulare spre "dark side" mi se pare interesant versul "plutea prin văzduhul pietrificat anevoie și ofta" mi se pare sugestivă sintagma "epiderma incendiată a mării" am mai citit despre sturioni la tine, cîndva am prins un pui, cred că era păstrugă
pentru textul : naufragiu deAdrian, te rog nu mai folosi imagini sistemul de "inline" image de pe servere de unde nu ai permisiunea sau nu stii cit timp sint "up and running". desi aspectul legal al acestei probleme nu este inca definit clar problema e ca uneori (ca si in cazul imaginii de fata) serverul respectiv poate fi oprit astfel ca imaginea nu mai apare in pagina noastra. Deci pe viitor iti recomand salvarea imaginii (daca te simti ok legal) pe un server dedicat pentru gazduirea de imagini pentru "inline" image linking, precum este photobucket sau altele sau pe o pagina personala si apoi linke-eaza de acolo. merci de intelegere
pentru textul : Menajeria dintre noi deexistă două posibilități veridice atunci când accesezi un text care nu este al tău:
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - V – de1. ori ești greu de cap și nu l-ai înțeles din prima;
2. ori îți place și revii, caz în care există opțiunea de a-l trece la preferate;
o a treia posibilitate este să fii cum ești tu.
toate trei sunt impredictibile de către un programator, drept pentru care ar trebui să fii fericit și nu nefericit.
Adriana, cu tot respectul, cred ca acest text este slab. As pune textul sub semnul bestialitatii in crescendo pana la absolut caniche, lupi, balaur. Dar, imaginea canichului e ilara. Puricii fricii ? Intre elemnetele de bestialitate... lupii cu limbi rosii - tipul stomac de balaur e o amintire de barbat...Ce cauta partea aia acolo ? Apoi... cat de poetic poate fi un stomac, fie el si de balaur... e alta discutie. Stereotipurile : "a merge pe urmele cuiva" "oamenii nu au niciodata timp" "praful departarilor". Finalul mi se pare singura parte reusita. Un text rupt... pe la jumatate e altceva. Se poate mult mai bine... Ialin
pentru textul : Un stomac de balaur dete rog - e a doua intervenţie a mea - să corectezi textul. e la remarcate totuşi.
pentru textul : Iulian are ochi de melc dedacă nu o vei face îl voi trece în şantier. e o situaţie delicată dar o voi face.
Pagini