mi-a plăcut foarte tare ideea aceasta:
"pentru că lui dumnezeu
nu îi plac
băgăcioșii în seamă" şi chiar cred că nu Îi plac, fiindcă ei nici nu sunt buni la altceva.
din titlu se deduce că urmează să scrii despre ceva care nu este întocmai în regulă!
mi-a plăcut şi ideea cum că morţii sunt "înţelegători". măcar ei, Paul, măcar ei...
Și în titlul mai ai un 'n' de adăugat. În rest, aici ești pe Hermeneia, dar dacă tu te simți 'în tren', încearcă să 'schimbi clasa' textelor tale, cu una superioară. Ai să vezi cum gramatica are banchete de pluș, nu lipsesc nici diacriticele și poezia îți dă și o senzație de confort, citind-o. Hanny ți-a dat o idee nu tocmai rea. Încerci un lucru pe textul acesta? Așteptăm îmbunătățirile necesare. Succes.
Mulţumesc pentru încredere şi sfaturi :-). Sigur că o să îl reiau la puricat după o vreme şi probabil că inclusiv mie o să-mi sune altfel în câteva zile. Până atunci, la cutie cu el.
Eugen, nu e vorba de calitatea scrisului, ci de înţelegerea, simţirea limbii în care scrii şi nu are legătură cu exerciţiul scrisului, ci cu anii copilăriei, iar aici nu eşti tu de vină.
Emanuel Pope, comentariul tău nu este suficient de argumentat pentru a susține penița. Modul acesta de evidențiere a unui text - penița - trebuie folosit, daca îmi este permis să o spun , mai cu parcimonie, altfel îl devalorizam, și justificându-l printr-un comentariu...cât de cât mulțumitor :) - adica NU lângă argumente din categoria "textul e fain, excelent, grozav, genial etc." sau "ochii autorului sunt albaștri. " te rog să revii asupra comentariului. Andreea, sper să nu mă înțelegi greșit - intervenția mea este una pur administrativă, nu are legătură cu valoarea textului tău. o zi bună vă doresc.
Aș putea spune, din punctul de vedere al lectorului și atât, că poemul ăsta s-a lipit de mine perfect, parcă intenționat croit pt mine. și nu mă refer aici numai la nume...ci și la ceea ce povestește el pt că mi se pare că are substanță epică. Din punctul de vedere al analizatorului..dar tot cititor, pt că incă nu-s critic să îmi permit să spun altceva..o să te întreb de bleu marin....eu știam că se scrie într-un singur cuvât, desemnând o culoare. dar poate tu l-ai pus intenționat acolo așa. poza se pliază pe text, îmi place. O să spun totuși că primele două strofe diferă foarte mult de ultimile două...parcă fac parte din poeme diferite. și accentuez pe discrepanța pe care o provoacă cea de-a treia în special.
E un poem reusit, scris dupa toate rigorile. "bobadil" are rezerve, eu - nu. Ma voi uita la textele acestuia: cum vede dansul scrierea poetica? E interesant de aflat. PS:Pentru Profetul: Observati, cred, faptul ca acord penite doar textelor care imi plac mie, nu tuturor membrilor de pe Hermeneia. In plus, acest site mi se se pare superior celorlalte, cum ar fi agonia. ro, de exemplu, unde nu am acordat pana acum nici macar o steluta (ei au stelute, nu penite). Nu sunt un critic literar ci un scriitor. Unele texte ma entuziasmeaza, asta e tot. Totusi, pentru ca mi-ati atras atentia - nu voi mai acorda nici o penita de-acum. Ma voi rezuma in a citi si a-mi exprima parea. Cu stima, Dancus
I liked your style, open and honest, so youthful and fresh. It might be the beginning of a novel about dusk. Kind of a young generation testimonial about Romanian new wave of immigration; the agravating masses conditions, as well as their dicontent with the Parliament reforms, all that comes about the phenomenon of a new kind of slavery, the slavery of monney and material accomplishments.
Really touching:
"I remember we talked about a few distinct things : Big Wal-Mart stores, Bananas year-round, and how big everything was gonna be in America. Similarly, we were both right and wrong. We were right at face-value, America is a really wealthy country, everything is HUGE here (cars, meals, women) it is really awesome and its definitely improved our quality of life. But we were wrong about the entire assumption of the conversation – that we were going to be happier."
(Sorry for my English is not as good as yours.)
Încântat să vă citesc acest poem în care emoțiile de astă dată sunt stăpânite și ajung gradual la ochiul cititorului. Foarte dragă inimii mele ultima strofă. Cu stimă
multumesc pentru corectura, asa este : tragicomic. o sa modific. cat despre final, el ramane asa, pentru ca vreau sa pastrez ideea mesajului lui Hesse din "Lupul de stepa".
Virgil, desigur că nu este din tehnica site-ului, știam asta, nici nu am spus așa ceva. Era doar un efect care apărea vizibil la acea dimensiune. Mulțumesc pentru ajutorul acordat. Și că ai lăsat semn aici. Sper ca viitoarea să fie mai reușită. Aștept părerea ta pe textele mele fiindcă ai priceperea și ochiul binevăzător. Hanny, da, e un dublu: curcubeul din mare și răsărit. E ca un continuum. Și mereu răsărindul. Mulțumesc. Alma, am ales special aceste nuanțe fiindcă ele sunt ușor umbrite, iar acesta este și mesajul dorit. Combinația de nuanțe este cea la care țin deosebit și amplasarea textului cu italice în partea unde se află marea. Știu că poate nu e o realizare estetică desăvârșită, nu asta am intenționat, ci o anume armonie între stări-mesaj-culoare-timpuri-trăiri. Și pe monitorul meu se văd nuanțele cu un anume tandru-luminos. Mulțumesc. Ela Ela
Anna, de-a dreptul freudiana aceasta nostalgie despre mana stanga, consacrata mana stanga, antologica, epuizata, desacralizata, dezavuata, etc O poezie care avea potential s-a transformat intr-o gluma zemoasa din cauza sus amintitei parti anatomice. S-o ignoram sau chiar eliminam, impreuna cu alte cuvinte ce nu isi gasesc rost stilistic si sugestiv. Iata: Elegie dupa Anna văduvă lampă fără de lumină nimic nu înțelege tristețea coborau zeii nopții la fereastră toate tainele literă cu literă omul e șarpe - spuneau prin ochii lui se vede despicarea limbii pui de frig se înghesuiau în inimă se rugau pentru clopote biserici odajdii eu dansam samsara în umbra bolții de piatră porumbel cu sânul cald ploaia rotunjea soarele răsărind din mâneca stângă
Dupa ce am citit comul lui Adrian, am avut curiozitatea sa citesc si textul. si-mi place. la ultima strofa as scoate pronumele explicativ si fânul tacerii ...
Observ un progres real ... Hermeneia isi face efectul! felicit si insistenta autorului
mi-a placut, e o scriere aproape molcoma, aproape trista si totusi fara sa zaboveasca in niciuna...
Ma intreb de ce ai ales "cant" in loc de cantec. Mintea mea citea inainte "cantec" si s-a terminat mai repede cuvantul in fata mea.
"Pianistul canta doar pe clapele negre"-simplu si de efect. O stare reusita poezia asta. Asa o percep eu, azi.
N-am putut să stau prea mult în fața calculatorului și imaginii tale, Virgil, dar sper că "un instantaneu" tot a surprins memoria mea. Tocmai voiam să fac azi un astfel de experiment. Mi-a plăcut. Duc poemul si-n pagina mea. unde m-am ascuns (scriu din mers) pe un acoperiș ondulat încerc să fug (să zicem:) de acasă un pas mai adânc altul mai sus pe acoperiș visele alungate se pliază pe văi adânci și curbe arse de lumină pe văi/ în grăunciori de nisip strălucește mic ideea care mâine va fulgera-n mintea mea leneșă nu-mi vine să mă ating de caietul de ciocolată înghesui cuvinte pe orice ondulându-mă-n mers ca pe niște bigudiuri somnoroase mă furișez sentimentele îmi atârnă grele ca hainele pe mort mă mișc încet ca-n miere zaharisită dar scriu pe orice hârtiuță pe buzunarul întors pe dos pe olane pe frunzele de arțar așezate teanc de timpul șerpuitor al acoperișurilor scriu pe orice mânecă sau crac urcate la uscat/furtuna amestecă frunze și cârpe suprapune pe un șasiu repede când schița cuminte a obiectului fizic când bricolajul ei umbre mov se ridică din praf când lipăi papucii las semne pretutindeni în zadar n-o să mă mai vezi niciodată locuiesc într-un sunet acum.
acest poem este o roză a vanturilor, simtirea si citirea lui depind de modul in care te lasi in ratiune sau in subconstient. ca tehnica, am urmat sugestia medievala si anume combinatorica lui avicenna (daca nu m-a lasat memoria), astfel se explica inversiunile si ...inconsecventa lor. ca limbaj am urmarit eludarea unor substantive sau relatii dintre cuvinte in scopul crearii acestei stranietati, indiferent de punctul de pornire in citirea textului. alma, e vorba despre un alb fara comparatii. virgil, imi plac rebusurile lui dzeu. multumesc mult
un poem sec, sincer si clar. nu tulbura cititorul, nu deranjeaza, nu sacaie, nu explica, nu cauta... nu face nimic din ceea ce ar putea fi deranjant pentru a iesi in evidenta. un poem ce respecta si stie sa respecte regulile.
Se pare ca e "verry fashion" ca Stefan sa scrie despre Stefan, Gelu despre Gelu, Victor despre Victor...etc samd.. Dar, trecand peste acest artificiu folosit pana la anularea efectului sau, poemul mi-a placut. Un poem de stare curat, oricum, e ceva deosebit fata de ce-am citit la tine pana acum.
La început a fost cuvîntul... Deci logosul poate fi atribuit absolutului,ca proveniență divină Despre limbajul poetic și cel filosofic,personal pot afirma doar atît: limbajul poetic poate îmbrăca o formă de absolut în măsura în care el devine un limbaj al inimii,al contopirii cu iubirea,în sens mai larg ,cu simțirea,interferînd astfel cu divinitatea limbajul filosofic deasemenea poate fi absolut în măsura în care, ca limbaj al minții,avem cunoștință de existența divinității În ambele situații absolutul se confundă cu divinitatea.
Părerea mea că niciunul din poemele de mai sus nu este haiku, ci doar tristihuri, micropoeme foarte frumoase care surprind imagini în stil nipon. Un haiku are 5-7-5 silabe, obligatoriu un kigo (cuvânt care să sugereze anotimpul) şi un kireji ( o pauză, un fel de cezură fie între grupurile de silabe 5 şi 12, fie între 12 şi 5, mai exact, fie după primul vers, fie după al doilea). Poemele de mai sus au 12/5/12 silabe. Cred că ar putea fi reformulate.
Cei mai buni compozitori si maestrii in muzica sunt... barbati. :) Nici aici nu te pot acuza, Virgil. :) Nu eu. Nu situ cine si daca va putea. Si nu asta e esential. Sa scriem cu adevarat, bine. Sara buna, acum imi ofer un respiro, un intermezzo. :)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
mi-a plăcut foarte tare ideea aceasta:
"pentru că lui dumnezeu
nu îi plac
băgăcioșii în seamă" şi chiar cred că nu Îi plac, fiindcă ei nici nu sunt buni la altceva.
din titlu se deduce că urmează să scrii despre ceva care nu este întocmai în regulă!
mi-a plăcut şi ideea cum că morţii sunt "înţelegători". măcar ei, Paul, măcar ei...
pentru textul : în ziua când se vor decolora negrii deCostei*
pentru textul : oameni şi jucării desuprarealist*
toată munca asta a ta*
Și în titlul mai ai un 'n' de adăugat. În rest, aici ești pe Hermeneia, dar dacă tu te simți 'în tren', încearcă să 'schimbi clasa' textelor tale, cu una superioară. Ai să vezi cum gramatica are banchete de pluș, nu lipsesc nici diacriticele și poezia îți dă și o senzație de confort, citind-o. Hanny ți-a dat o idee nu tocmai rea. Încerci un lucru pe textul acesta? Așteptăm îmbunătățirile necesare. Succes.
pentru textul : Innebunim, adesea, fix la sase deMulţumesc pentru încredere şi sfaturi :-). Sigur că o să îl reiau la puricat după o vreme şi probabil că inclusiv mie o să-mi sune altfel în câteva zile. Până atunci, la cutie cu el.
pentru textul : Poem fără picioare deEugen, nu e vorba de calitatea scrisului, ci de înţelegerea, simţirea limbii în care scrii şi nu are legătură cu exerciţiul scrisului, ci cu anii copilăriei, iar aici nu eşti tu de vină.
pentru textul : Mica țigariadă deEmanuel Pope, comentariul tău nu este suficient de argumentat pentru a susține penița. Modul acesta de evidențiere a unui text - penița - trebuie folosit, daca îmi este permis să o spun , mai cu parcimonie, altfel îl devalorizam, și justificându-l printr-un comentariu...cât de cât mulțumitor :) - adica NU lângă argumente din categoria "textul e fain, excelent, grozav, genial etc." sau "ochii autorului sunt albaștri. " te rog să revii asupra comentariului. Andreea, sper să nu mă înțelegi greșit - intervenția mea este una pur administrativă, nu are legătură cu valoarea textului tău. o zi bună vă doresc.
pentru textul : Tangent de radical din "ix" dela multi ani tuturor celor cu "domiciliul" -stabil sau flotant- în Hermeneia.
pentru textul : starea hermeneia deAș putea spune, din punctul de vedere al lectorului și atât, că poemul ăsta s-a lipit de mine perfect, parcă intenționat croit pt mine. și nu mă refer aici numai la nume...ci și la ceea ce povestește el pt că mi se pare că are substanță epică. Din punctul de vedere al analizatorului..dar tot cititor, pt că incă nu-s critic să îmi permit să spun altceva..o să te întreb de bleu marin....eu știam că se scrie într-un singur cuvât, desemnând o culoare. dar poate tu l-ai pus intenționat acolo așa. poza se pliază pe text, îmi place. O să spun totuși că primele două strofe diferă foarte mult de ultimile două...parcă fac parte din poeme diferite. și accentuez pe discrepanța pe care o provoacă cea de-a treia în special.
pentru textul : kansas in june deE un poem reusit, scris dupa toate rigorile. "bobadil" are rezerve, eu - nu. Ma voi uita la textele acestuia: cum vede dansul scrierea poetica? E interesant de aflat. PS:Pentru Profetul: Observati, cred, faptul ca acord penite doar textelor care imi plac mie, nu tuturor membrilor de pe Hermeneia. In plus, acest site mi se se pare superior celorlalte, cum ar fi agonia. ro, de exemplu, unde nu am acordat pana acum nici macar o steluta (ei au stelute, nu penite). Nu sunt un critic literar ci un scriitor. Unele texte ma entuziasmeaza, asta e tot. Totusi, pentru ca mi-ati atras atentia - nu voi mai acorda nici o penita de-acum. Ma voi rezuma in a citi si a-mi exprima parea. Cu stima, Dancus
pentru textul : continuum explosion deI liked your style, open and honest, so youthful and fresh. It might be the beginning of a novel about dusk. Kind of a young generation testimonial about Romanian new wave of immigration; the agravating masses conditions, as well as their dicontent with the Parliament reforms, all that comes about the phenomenon of a new kind of slavery, the slavery of monney and material accomplishments.
pentru textul : When the day breaks deReally touching:
"I remember we talked about a few distinct things : Big Wal-Mart stores, Bananas year-round, and how big everything was gonna be in America. Similarly, we were both right and wrong. We were right at face-value, America is a really wealthy country, everything is HUGE here (cars, meals, women) it is really awesome and its definitely improved our quality of life. But we were wrong about the entire assumption of the conversation – that we were going to be happier."
(Sorry for my English is not as good as yours.)
Încântat să vă citesc acest poem în care emoțiile de astă dată sunt stăpânite și ajung gradual la ochiul cititorului. Foarte dragă inimii mele ultima strofă. Cu stimă
pentru textul : fratelui grimm demultumesc pentru corectura, asa este : tragicomic. o sa modific. cat despre final, el ramane asa, pentru ca vreau sa pastrez ideea mesajului lui Hesse din "Lupul de stepa".
pentru textul : Sah cu Hesse deVirgil, desigur că nu este din tehnica site-ului, știam asta, nici nu am spus așa ceva. Era doar un efect care apărea vizibil la acea dimensiune. Mulțumesc pentru ajutorul acordat. Și că ai lăsat semn aici. Sper ca viitoarea să fie mai reușită. Aștept părerea ta pe textele mele fiindcă ai priceperea și ochiul binevăzător. Hanny, da, e un dublu: curcubeul din mare și răsărit. E ca un continuum. Și mereu răsărindul. Mulțumesc. Alma, am ales special aceste nuanțe fiindcă ele sunt ușor umbrite, iar acesta este și mesajul dorit. Combinația de nuanțe este cea la care țin deosebit și amplasarea textului cu italice în partea unde se află marea. Știu că poate nu e o realizare estetică desăvârșită, nu asta am intenționat, ci o anume armonie între stări-mesaj-culoare-timpuri-trăiri. Și pe monitorul meu se văd nuanțele cu un anume tandru-luminos. Mulțumesc. Ela Ela
pentru textul : Renaștere denu prea cred ca poezia mea ar suferi de previzibilitate. poate iti vei schimba parerea, citindu-ma in continuare.
pentru textul : din iubire deAnna, de-a dreptul freudiana aceasta nostalgie despre mana stanga, consacrata mana stanga, antologica, epuizata, desacralizata, dezavuata, etc O poezie care avea potential s-a transformat intr-o gluma zemoasa din cauza sus amintitei parti anatomice. S-o ignoram sau chiar eliminam, impreuna cu alte cuvinte ce nu isi gasesc rost stilistic si sugestiv. Iata: Elegie dupa Anna văduvă lampă fără de lumină nimic nu înțelege tristețea coborau zeii nopții la fereastră toate tainele literă cu literă omul e șarpe - spuneau prin ochii lui se vede despicarea limbii pui de frig se înghesuiau în inimă se rugau pentru clopote biserici odajdii eu dansam samsara în umbra bolții de piatră porumbel cu sânul cald ploaia rotunjea soarele răsărind din mâneca stângă
pentru textul : mâna ta stângă desi mie imi fac aceleasi reprosuri. ha, ha, ha... de fapt ne cer sa fim ca in anii 60. asta cred eu. parerea mea, vorba aia....
pentru textul : V deDupa ce am citit comul lui Adrian, am avut curiozitatea sa citesc si textul. si-mi place. la ultima strofa as scoate pronumele explicativ si fânul tacerii ...
pentru textul : pe o altă patină deObserv un progres real ... Hermeneia isi face efectul! felicit si insistenta autorului
Există câteva typo, sper să le observi și să le corectezi.
pentru textul : Altă rugă în Grădina Ghetsimani deAm inteles subtextul, plecand de la pretext. Mai vedem ce mai discuta rusii cu americanii si in functie de, vazand si facand.
pentru textul : prima doamnă demi-a placut, e o scriere aproape molcoma, aproape trista si totusi fara sa zaboveasca in niciuna...
Ma intreb de ce ai ales "cant" in loc de cantec. Mintea mea citea inainte "cantec" si s-a terminat mai repede cuvantul in fata mea.
"Pianistul canta doar pe clapele negre"-simplu si de efect. O stare reusita poezia asta. Asa o percep eu, azi.
pentru textul : Cântecul ei trist deN-am putut să stau prea mult în fața calculatorului și imaginii tale, Virgil, dar sper că "un instantaneu" tot a surprins memoria mea. Tocmai voiam să fac azi un astfel de experiment. Mi-a plăcut. Duc poemul si-n pagina mea. unde m-am ascuns (scriu din mers) pe un acoperiș ondulat încerc să fug (să zicem:) de acasă un pas mai adânc altul mai sus pe acoperiș visele alungate se pliază pe văi adânci și curbe arse de lumină pe văi/ în grăunciori de nisip strălucește mic ideea care mâine va fulgera-n mintea mea leneșă nu-mi vine să mă ating de caietul de ciocolată înghesui cuvinte pe orice ondulându-mă-n mers ca pe niște bigudiuri somnoroase mă furișez sentimentele îmi atârnă grele ca hainele pe mort mă mișc încet ca-n miere zaharisită dar scriu pe orice hârtiuță pe buzunarul întors pe dos pe olane pe frunzele de arțar așezate teanc de timpul șerpuitor al acoperișurilor scriu pe orice mânecă sau crac urcate la uscat/furtuna amestecă frunze și cârpe suprapune pe un șasiu repede când schița cuminte a obiectului fizic când bricolajul ei umbre mov se ridică din praf când lipăi papucii las semne pretutindeni în zadar n-o să mă mai vezi niciodată locuiesc într-un sunet acum.
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 2 desigur, Vlad. m-ar bucura!
pentru textul : perpetuum mobile (II) deAlina, te felicit pentru perseverenţă! Până la capăt, Alina... până la capăt!
pentru textul : A zecea antologie de cenaclu - Virtualia deacest poem este o roză a vanturilor, simtirea si citirea lui depind de modul in care te lasi in ratiune sau in subconstient. ca tehnica, am urmat sugestia medievala si anume combinatorica lui avicenna (daca nu m-a lasat memoria), astfel se explica inversiunile si ...inconsecventa lor. ca limbaj am urmarit eludarea unor substantive sau relatii dintre cuvinte in scopul crearii acestei stranietati, indiferent de punctul de pornire in citirea textului. alma, e vorba despre un alb fara comparatii. virgil, imi plac rebusurile lui dzeu. multumesc mult
pentru textul : crucile deun poem sec, sincer si clar. nu tulbura cititorul, nu deranjeaza, nu sacaie, nu explica, nu cauta... nu face nimic din ceea ce ar putea fi deranjant pentru a iesi in evidenta. un poem ce respecta si stie sa respecte regulile.
pentru textul : Etaj VII deSe pare ca e "verry fashion" ca Stefan sa scrie despre Stefan, Gelu despre Gelu, Victor despre Victor...etc samd.. Dar, trecand peste acest artificiu folosit pana la anularea efectului sau, poemul mi-a placut. Un poem de stare curat, oricum, e ceva deosebit fata de ce-am citit la tine pana acum.
pentru textul : poemul lui ștefan deuneori, încăpățânarea cea bună. felicitări, Radu !
pentru textul : verificări deLa început a fost cuvîntul... Deci logosul poate fi atribuit absolutului,ca proveniență divină Despre limbajul poetic și cel filosofic,personal pot afirma doar atît: limbajul poetic poate îmbrăca o formă de absolut în măsura în care el devine un limbaj al inimii,al contopirii cu iubirea,în sens mai larg ,cu simțirea,interferînd astfel cu divinitatea limbajul filosofic deasemenea poate fi absolut în măsura în care, ca limbaj al minții,avem cunoștință de existența divinității În ambele situații absolutul se confundă cu divinitatea.
pentru textul : Este limbajul poetic sau cel filosofic cu adevărat limbajul absolut? dePărerea mea că niciunul din poemele de mai sus nu este haiku, ci doar tristihuri, micropoeme foarte frumoase care surprind imagini în stil nipon. Un haiku are 5-7-5 silabe, obligatoriu un kigo (cuvânt care să sugereze anotimpul) şi un kireji ( o pauză, un fel de cezură fie între grupurile de silabe 5 şi 12, fie între 12 şi 5, mai exact, fie după primul vers, fie după al doilea). Poemele de mai sus au 12/5/12 silabe. Cred că ar putea fi reformulate.
pentru textul : 3 gafe haiku deCei mai buni compozitori si maestrii in muzica sunt... barbati. :) Nici aici nu te pot acuza, Virgil. :) Nu eu. Nu situ cine si daca va putea. Si nu asta e esential. Sa scriem cu adevarat, bine. Sara buna, acum imi ofer un respiro, un intermezzo. :)
pentru textul : Cel mai, Cea mai dePagini