m-a atras textul vazand ca se tot comenteaza pe marginea lui. o parere. Sunt prea mult explicatii care sufoca textul. Nu sunt adepta stilului lapidar, zgarcit, dar nici a celui care indeasa pe gatul cititorului aceleasi informatii scrise in 2-3 variante, lungind fara rost...boala.
ca atare, inceputul ar fi decurs mult mai firesc si mai atractiv:
„Silabiseşti încet
the busses in London are red,
străzi ninse, alunecare uşoară,
femeia îşi aşează geanta pe umăr
înainte de a urca, stofa moale
a paltonului atinge pulpa aşa cum - „ei” e inutil, se subînțelege.as renuntța și la „a paltonului”...
genele bunului părinte ating - „catifeaua” - explicatie inutilă și un clișeu asocierea gene-catifea
mai aveți în partea mediana și o repetiție a lui „moale”, apoi „catifea - catifelată”.
și de aici înainte sunt convinsă că veți reuși să dați poemului o formă adaptată liricului secolului 21.
Urmele evanescenței sunt urmele umbrelor noastre ca un implacabil epifenomen... Ce creăm, aruncăm peste umar, iar peste toate rămâne amintirea pentru a "săpa adânci dureri / în asfalt", fiindcă "nihil nove sub sole" parcă intenționat ne vrea reduși la un monism teluric...
Iubitorule de harță și bârfă Matei, să îl rugăm pe Virgil să intervină? Big grin. Regulamentul nu-i deloc insipid, tot citesc comentariul tău și serios dacă îmi dau seama de ce ai simți nevoia să te exprimi. Poate te abții next time, dacă nu ai ceva interesant de spus despre text. Sau poate nu, desigur, e dreptul tău. Și al nostru de a aplica regulamentul. Fair enough, cred.
Sase sase poata-n casa... set, sau sept? Nu, venă cavă, care sunt de fapt chiar două, superioară și inferioară, fără concave. Rar comentez poezie pentru ca sunt mai mereu depașită. Cum sunt și acum. Poeziile le simt, dar rar reușesc să bucățesc complet o poezie și să-i mișun logică prin sensuri. Poezia ta însă are puterii ciudate, prin inducerea de senzații, colaje pure, neintegrate, netrecute prin filtre raționale. Nu stau stralucit cu empatia, însă citind poemele tale rămân fără puncte frigide. Asta am pațit mai ales cititind "Cutremur", unde ai reușit un șaizecisinouăartist, între intelectualizarea sexului și sexualizarea intelectului. Dar asta ar fi trebuit să o spun acolo. Aici, vorbești despre creație în iubire, în cea feminină, o iubire tăcută și volatilă, ce se mulează pe porii bărbatului și îl transformă. Ne creeam iubiții din noi înșine, le dăm sânge, le facem costume, le luam măsuri, îi învătăm să zboare, îi învățăm legile iubirii, cine când se cuibărește în cine, cine cui aparține, fără cuvinte. "iubitul meu habar nu ma are ca ma vrea ca ma asteapta ca se gandeste la mine ca ce sa mai zic mai iubitule pai unde ai mai vazut tu sa vina fata si sa zica hai sa-mi cumperi camasa" Aceasta e cheia misterului. Iar dacă am trecut pe lângă subiect, te rog, luminează-mă. :-)
eu nu prea înțeleg cum poate fi „progresul un candidat sigur” la o luptă... fie ea „o luptă cu animalele de savană”! :)
poate „progresul îmi va fi de ajutor”?
„așadar parcă nimic nu este mai simpatic”
eu aș renunța la acel „așadar”, care anunță ferm o concluzie - în contradicție cu tremurătorul „parcă”.
„netulburate de vreo apă tulbure” - poate găsești altceva...
Ela, am reținut sugestiile tale. mulțumesc. îmi cer scuze pentru raspunsul întârziat. voi modifica poemul, urmând sfaturile tale. dar, din pacate, timpul nu îmi permite sa fac acest lucru acum. îți mulțumesc și pentru celelate semne lasate la scrierile mele. părerea ta contează mult pentru mine. Madim
asta: "scrie pe fruntea noastră: mourir c’est partir un peu" (livresc/explicit) si asta: " at least we tried." (eventual, in rom) OUT in rest c'est parfait daca te intereseaza penite, ma chemi
Foarte frumos experimentul tau, Adrian, o linistire a vantului dintr-o data, o imbinare intr-adevar a radacinilor, simultan cu pierderea lor de istorie. Mi-a placut foarte mult, am doar o singura retinere la acel mult, mult prea contextual "hai suna-ma la telefon". Poate te mai gandesti peste o vreme la asta.
banuiesc ca "tie" sint eu. deci, daca nu imi placea nu il puneam acolo. bineinteles ca nu e cu floricele, fundite, ingerasi si nici cu clepsidre, chakre sau culoarea indigo. dar e cu limbo. care, by the way, nu vine de la limba. ci de la limbus, care in latineste inseamna margine iar in teologia catolica, desi nu cea oficiala a bisericii catolice romane (de la roma), este un fel de margine a iadului (evident presupunind ca iadul ar fi un loc fizic) unde stau sufletele celor care nu sint nici in iad si nici in rai. recunosc, situatia este cam ambigua si neplacuta. daca la asta te refereai. ;)
io nu mă lupt cu morile de vînt. e clar. încerc în schimb să fac pace între dobitoace. la modul real, autentic şi posibil. să fie doar o duminică şi tot e ceva...într-o lume a cărei singur geniu e ura, invidia şi intoleranţa. pe care n-o pot schimba. pe care putem să o menţinem însă, în limite normale, urît de frumoasă...:)
n-am ştiut unde să îl încadrez. poate la experiment? mi se reproşa atunci că nu-i experiment. nu-i nici jurnal. e un eseu inedit. ata ete...:)
mersi fain că ai avut răbdare să-l parcurgi.
o seară faină Adilisa!
da Aranaca, ai dreptate. iti multumesc pentru ca nu ma uiti si ca nu iei in seama mofturile mele. cu ajutorul tau si al Orianei, ajung sa incropesc un poem, in cele din urma. voi mai reveni asupra textului.
cu sigurnață reușită. pentru motivele înșirate mai sus. și chiar pentru titlu. m-au izbit, în special,:
”soarele îţi răsare dintr-o rotulă şi apune în alta
începi să semeni cu desenele copiilor pe asfalt”
are forță, originalitate, denotă talent, dar și exercițiu. jos cu pălăria!
Ovidiu, probabil că nu ai cei șapte ani de acasă. Altfel nu îmi explic comportamentul și limbajul tău. Dar te asigur că vor exista măsuri împotriva acestui lucru și nu neaparat din partea mea deși probabil că așa cum tu ai dreptul să fii grobian la fel am și eu dreptul să mă apăr. Dar cum spuneam, nu o voi face eu ci o vor face alții care te asigur că nu "mărșăluiesc" ci dimpotrivă fac ce fac aici din convingere și care nu vor ca Hermeneia să devină o cloacă în care persoane ca tine să se bălăcească după bunul lor plac atunci cînd se plictisesc de alte activități. În orice caz "greșeala" îmi aparține. Eu am șters textul acela pentru că într-adevăr încălca regulamentul acestui site, adică un fel de convenție pe care ai ținut neaparat să o semnezi cu noi de dragul de a-ți posta textele în această "ogradă" unde nu te-a obligat nimeni să vii ci ai făcut-o de bună voie. Mi se pare absurd să te superi pe faptul că nu ți se permite să intri cu bocancii în casa altuia. Mă întreb dacă așa procedezi și în viața de fiecare zi. Deci da, eu am "greșit". Trebuia să nu închid ochii ci trebuia să fii sancționat atunci. Dar am zis că dacă arăt îngăduință va fi considerată ca atare. M-am înșelat. Mi se mai întîmplă cu oamenii. În general am așteptări prea mari de la ei. Te asigur că nu se va mai întămpla cu privire la tine iar regulamentul va fi aplicat fără menajamente. Vreau din ce în ce mai puțin să ma mai ocup de aceste probleme de "educație" și mai mult de literatură. Așa cum spuneai, sînt doar un biet inginer și mai am de învățat în domeniul ăsta. Ar fi păcat să îmi pierd vremea cu mîrlăniile altora, nu-i așa?
“unde se duce iubirea când mori” – nicăieri; rămâne cu tine. “sperând să-mi zâmbești în fiecare femeie ce mă va ascunde sub piele șoptindu-mi că-s viu” – așa va fi. “viața asta parcă-i un gâde sătul să-și ascută securea așteptându-mă cu sufletu-n palmă ca un sfânt dezgustat de lumină” – nu mai contează din moment ce trebuie s-o trăiești murind în fiece clipă iar iubirea te va ascunde în fiecare femeie șoptindu-ți “că-s viu”. Prozodie înfășurând-desfășurându-se ca, în final, să se înfășoare iar. Ar mai fi multe de spus. Mă opresc aici cu o “peniță”
Mărturisesc, nu am lecturat volumul Luminiţei, însă m-a impresionat universul ei poetic şi l-am apreciat de-a lungul timpului. Ţin să felicit autoarea, dar şi pe cea care a lecturat şi împărtăşeşte.
16.1. să fie original, adică să aparțină celui care îl publică. În cazul unui text la care există coautori aceștia trebuie să detina toti un cont Hermeneia iar numele sau penName-ul lor trebuie specificat. Lipsa acestei precizări poate duce la eliminarea textului de către editori sau moderatori. Doamna Kelaro mentioneaza "un Koncept Andrei Moldovan, artist român"
ok, atunci va fi trimis la texte inacceptabile. me se pare de prost augur toata fronda asta, Alina.
faptul ca cineva e filolog sau are nu stiu ce pareri sau valori in spate nu justifica porcaria asta. e ca si cum am avea cetateni de clase diferite pe Hermeneia.
well, thanks, but no thanks.
E ciudat. Profetule, se pare ca avem aceleasi viziuni (putem spune - inspiratie, daca ne convine). Eu insumi, in cartile editate pana acum, am folosit doua din temele poeziei tale (caci am stratificat-o dupa un procedeu personal si mi-au iesit doua). Ar mai fi una - al treilea strat, care nici nu e important: am scris: "Dispretuiesc, deci nu pot fi profet.", si : "Toata lumea ma vrea scriitor. Eu sunt profet si nimic mai mult.". Incep sa cred ca dumurile noastre sunt comune. Am trimis 2 texte pe hermeneia, azi. Raspunde tu cu alte 2, pe tematica textelor. E ceva uimitor, intr-adevar. Sa ai pace, Dancus
Stii replica celebra: "You had me at hello" ? ei bine cam asta mi s-a intamplat mie cand am citit "disparitia este o eroare tacita". exprimarea mi se pare a fi pe jumatate bombastica, pe jumatate copilareasca ( imi aduce aminte de clasele primare, in care aveam un carnetel roz, in care imi treceam "expresii frumoase" de genul "zapada se asterne ca o mantie de diamant" etc) tot aici se incadreaza si "pierderea este nisipul din ochi". mi se par cuvinte cautate, muncite, care nu au in spate idei, trairi, ci-s construite pe principiul formei fara fond. in rest ai unele imagini bunicele. poezia ta promite
asa sa fie dragii mei domni, marturisesc, habar nu am ce inseamna poezia. in ceea ce priveste fiorul poetic mi se pare cam exagerat, nici eu nu simt fiorul acela in majoritatea textelor pe care le citesc de ceva vreme pe mai multe situri de cultura cum e si acesta si ca urmare nu cer nimanui sa-l simta in poezia mea. care poate nu e poezie dar are forma. va salut cu deosebit respect Ada Barc
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
m-a atras textul vazand ca se tot comenteaza pe marginea lui. o parere. Sunt prea mult explicatii care sufoca textul. Nu sunt adepta stilului lapidar, zgarcit, dar nici a celui care indeasa pe gatul cititorului aceleasi informatii scrise in 2-3 variante, lungind fara rost...boala.
ca atare, inceputul ar fi decurs mult mai firesc si mai atractiv:
„Silabiseşti încet
the busses in London are red,
străzi ninse, alunecare uşoară,
femeia îşi aşează geanta pe umăr
înainte de a urca, stofa moale
a paltonului atinge pulpa aşa cum - „ei” e inutil, se subînțelege.as renuntța și la „a paltonului”...
genele bunului părinte ating - „catifeaua” - explicatie inutilă și un clișeu asocierea gene-catifea
mai aveți în partea mediana și o repetiție a lui „moale”, apoi „catifea - catifelată”.
și de aici înainte sunt convinsă că veți reuși să dați poemului o formă adaptată liricului secolului 21.
la buna recitire,
pentru textul : Anotimp demarynna
La o primă vedere: deasupra.
pentru textul : auto - market dePrea mulţi "trebuiau". Şi puţină atenţie la spaţiere.
Alma, e trist si ironic poemul meu care, din pacate nu e asa de deschis la o continuare pe cit am vrut sa fie. Ma bucur ca ai ramas cu ceva. Emil
pentru textul : Cer deschis deUrmele evanescenței sunt urmele umbrelor noastre ca un implacabil epifenomen... Ce creăm, aruncăm peste umar, iar peste toate rămâne amintirea pentru a "săpa adânci dureri / în asfalt", fiindcă "nihil nove sub sole" parcă intenționat ne vrea reduși la un monism teluric...
pentru textul : Ca ieri deIubitorule de harță și bârfă Matei, să îl rugăm pe Virgil să intervină? Big grin. Regulamentul nu-i deloc insipid, tot citesc comentariul tău și serios dacă îmi dau seama de ce ai simți nevoia să te exprimi. Poate te abții next time, dacă nu ai ceva interesant de spus despre text. Sau poate nu, desigur, e dreptul tău. Și al nostru de a aplica regulamentul. Fair enough, cred.
pentru textul : 111 detextul nu e prost dar forma de asezare in pagina ma tem ca face un deserviciu textului parerea mea
pentru textul : altarele deFelicitari!
pentru textul : Lansare de carte: Adriana Lisandru - "Despre ea, niciodată" deSase sase poata-n casa... set, sau sept? Nu, venă cavă, care sunt de fapt chiar două, superioară și inferioară, fără concave. Rar comentez poezie pentru ca sunt mai mereu depașită. Cum sunt și acum. Poeziile le simt, dar rar reușesc să bucățesc complet o poezie și să-i mișun logică prin sensuri. Poezia ta însă are puterii ciudate, prin inducerea de senzații, colaje pure, neintegrate, netrecute prin filtre raționale. Nu stau stralucit cu empatia, însă citind poemele tale rămân fără puncte frigide. Asta am pațit mai ales cititind "Cutremur", unde ai reușit un șaizecisinouăartist, între intelectualizarea sexului și sexualizarea intelectului. Dar asta ar fi trebuit să o spun acolo. Aici, vorbești despre creație în iubire, în cea feminină, o iubire tăcută și volatilă, ce se mulează pe porii bărbatului și îl transformă. Ne creeam iubiții din noi înșine, le dăm sânge, le facem costume, le luam măsuri, îi învătăm să zboare, îi învățăm legile iubirii, cine când se cuibărește în cine, cine cui aparține, fără cuvinte. "iubitul meu habar nu ma are ca ma vrea ca ma asteapta ca se gandeste la mine ca ce sa mai zic mai iubitule pai unde ai mai vazut tu sa vina fata si sa zica hai sa-mi cumperi camasa" Aceasta e cheia misterului. Iar dacă am trecut pe lângă subiect, te rog, luminează-mă. :-)
pentru textul : My Baby Ballade deeu nu prea înțeleg cum poate fi „progresul un candidat sigur” la o luptă... fie ea „o luptă cu animalele de savană”! :)
poate „progresul îmi va fi de ajutor”?
„așadar parcă nimic nu este mai simpatic”
eu aș renunța la acel „așadar”, care anunță ferm o concluzie - în contradicție cu tremurătorul „parcă”.
„netulburate de vreo apă tulbure” - poate găsești altceva...
pentru textul : pe autostrada h44 nu circulă logane des-o înscriu la Zmeua de aur? :)
pentru textul : neştirea zilei. ciorne scrise pe o pungă ecologică deEla, am reținut sugestiile tale. mulțumesc. îmi cer scuze pentru raspunsul întârziat. voi modifica poemul, urmând sfaturile tale. dar, din pacate, timpul nu îmi permite sa fac acest lucru acum. îți mulțumesc și pentru celelate semne lasate la scrierile mele. părerea ta contează mult pentru mine. Madim
pentru textul : Route 66 deonorata de penita. fiind un poem mai vechi am speranta ca intre timp am evoluat si nu voi dezamagi.
pentru textul : Hrana noastră cea de toate zilele deasta: "scrie pe fruntea noastră: mourir c’est partir un peu" (livresc/explicit) si asta: " at least we tried." (eventual, in rom) OUT in rest c'est parfait daca te intereseaza penite, ma chemi
pentru textul : at least we tried deFoarte frumos experimentul tau, Adrian, o linistire a vantului dintr-o data, o imbinare intr-adevar a radacinilor, simultan cu pierderea lor de istorie. Mi-a placut foarte mult, am doar o singura retinere la acel mult, mult prea contextual "hai suna-ma la telefon". Poate te mai gandesti peste o vreme la asta.
pentru textul : Gustul Lemnului debanuiesc ca "tie" sint eu. deci, daca nu imi placea nu il puneam acolo. bineinteles ca nu e cu floricele, fundite, ingerasi si nici cu clepsidre, chakre sau culoarea indigo. dar e cu limbo. care, by the way, nu vine de la limba. ci de la limbus, care in latineste inseamna margine iar in teologia catolica, desi nu cea oficiala a bisericii catolice romane (de la roma), este un fel de margine a iadului (evident presupunind ca iadul ar fi un loc fizic) unde stau sufletele celor care nu sint nici in iad si nici in rai. recunosc, situatia este cam ambigua si neplacuta. daca la asta te refereai. ;)
pentru textul : nevoia de predictibil II deio nu mă lupt cu morile de vînt. e clar. încerc în schimb să fac pace între dobitoace. la modul real, autentic şi posibil. să fie doar o duminică şi tot e ceva...într-o lume a cărei singur geniu e ura, invidia şi intoleranţa. pe care n-o pot schimba. pe care putem să o menţinem însă, în limite normale, urît de frumoasă...:)
pentru textul : Despre încredere şi antivirus den-am ştiut unde să îl încadrez. poate la experiment? mi se reproşa atunci că nu-i experiment. nu-i nici jurnal. e un eseu inedit. ata ete...:)
mersi fain că ai avut răbdare să-l parcurgi.
o seară faină Adilisa!
da Aranaca, ai dreptate. iti multumesc pentru ca nu ma uiti si ca nu iei in seama mofturile mele. cu ajutorul tau si al Orianei, ajung sa incropesc un poem, in cele din urma. voi mai reveni asupra textului.
pentru textul : Madlenă 1 decu sigurnață reușită. pentru motivele înșirate mai sus. și chiar pentru titlu. m-au izbit, în special,:
”soarele îţi răsare dintr-o rotulă şi apune în alta
începi să semeni cu desenele copiilor pe asfalt”
are forță, originalitate, denotă talent, dar și exercițiu. jos cu pălăria!
pentru textul : oniromahie deOvidiu, probabil că nu ai cei șapte ani de acasă. Altfel nu îmi explic comportamentul și limbajul tău. Dar te asigur că vor exista măsuri împotriva acestui lucru și nu neaparat din partea mea deși probabil că așa cum tu ai dreptul să fii grobian la fel am și eu dreptul să mă apăr. Dar cum spuneam, nu o voi face eu ci o vor face alții care te asigur că nu "mărșăluiesc" ci dimpotrivă fac ce fac aici din convingere și care nu vor ca Hermeneia să devină o cloacă în care persoane ca tine să se bălăcească după bunul lor plac atunci cînd se plictisesc de alte activități. În orice caz "greșeala" îmi aparține. Eu am șters textul acela pentru că într-adevăr încălca regulamentul acestui site, adică un fel de convenție pe care ai ținut neaparat să o semnezi cu noi de dragul de a-ți posta textele în această "ogradă" unde nu te-a obligat nimeni să vii ci ai făcut-o de bună voie. Mi se pare absurd să te superi pe faptul că nu ți se permite să intri cu bocancii în casa altuia. Mă întreb dacă așa procedezi și în viața de fiecare zi. Deci da, eu am "greșit". Trebuia să nu închid ochii ci trebuia să fii sancționat atunci. Dar am zis că dacă arăt îngăduință va fi considerată ca atare. M-am înșelat. Mi se mai întîmplă cu oamenii. În general am așteptări prea mari de la ei. Te asigur că nu se va mai întămpla cu privire la tine iar regulamentul va fi aplicat fără menajamente. Vreau din ce în ce mai puțin să ma mai ocup de aceste probleme de "educație" și mai mult de literatură. Așa cum spuneai, sînt doar un biet inginer și mai am de învățat în domeniul ăsta. Ar fi păcat să îmi pierd vremea cu mîrlăniile altora, nu-i așa?
pentru textul : nimic artificial de“unde se duce iubirea când mori” – nicăieri; rămâne cu tine. “sperând să-mi zâmbești în fiecare femeie ce mă va ascunde sub piele șoptindu-mi că-s viu” – așa va fi. “viața asta parcă-i un gâde sătul să-și ascută securea așteptându-mă cu sufletu-n palmă ca un sfânt dezgustat de lumină” – nu mai contează din moment ce trebuie s-o trăiești murind în fiece clipă iar iubirea te va ascunde în fiecare femeie șoptindu-ți “că-s viu”. Prozodie înfășurând-desfășurându-se ca, în final, să se înfășoare iar. Ar mai fi multe de spus. Mă opresc aici cu o “peniță”
pentru textul : Imprecație deMărturisesc, nu am lecturat volumul Luminiţei, însă m-a impresionat universul ei poetic şi l-am apreciat de-a lungul timpului. Ţin să felicit autoarea, dar şi pe cea care a lecturat şi împărtăşeşte.
pentru textul : scurtissim tuşeu iubicid între o poemesă şi un poeziu de16.1. să fie original, adică să aparțină celui care îl publică. În cazul unui text la care există coautori aceștia trebuie să detina toti un cont Hermeneia iar numele sau penName-ul lor trebuie specificat. Lipsa acestei precizări poate duce la eliminarea textului de către editori sau moderatori. Doamna Kelaro mentioneaza "un Koncept Andrei Moldovan, artist român"
pentru textul : silent night deok, atunci va fi trimis la texte inacceptabile. me se pare de prost augur toata fronda asta, Alina.
pentru textul : Pentru toţi cei care au publicat în antologia Virtualia X defaptul ca cineva e filolog sau are nu stiu ce pareri sau valori in spate nu justifica porcaria asta. e ca si cum am avea cetateni de clase diferite pe Hermeneia.
well, thanks, but no thanks.
E ciudat. Profetule, se pare ca avem aceleasi viziuni (putem spune - inspiratie, daca ne convine). Eu insumi, in cartile editate pana acum, am folosit doua din temele poeziei tale (caci am stratificat-o dupa un procedeu personal si mi-au iesit doua). Ar mai fi una - al treilea strat, care nici nu e important: am scris: "Dispretuiesc, deci nu pot fi profet.", si : "Toata lumea ma vrea scriitor. Eu sunt profet si nimic mai mult.". Incep sa cred ca dumurile noastre sunt comune. Am trimis 2 texte pe hermeneia, azi. Raspunde tu cu alte 2, pe tematica textelor. E ceva uimitor, intr-adevar. Sa ai pace, Dancus
pentru textul : profetul I deStii replica celebra: "You had me at hello" ? ei bine cam asta mi s-a intamplat mie cand am citit "disparitia este o eroare tacita". exprimarea mi se pare a fi pe jumatate bombastica, pe jumatate copilareasca ( imi aduce aminte de clasele primare, in care aveam un carnetel roz, in care imi treceam "expresii frumoase" de genul "zapada se asterne ca o mantie de diamant" etc) tot aici se incadreaza si "pierderea este nisipul din ochi". mi se par cuvinte cautate, muncite, care nu au in spate idei, trairi, ci-s construite pe principiul formei fara fond. in rest ai unele imagini bunicele. poezia ta promite
pentru textul : viața pescarului denu înțeleg ce vrei să spui. sau poate nu am exprimat ideea foarte clar. probabil că poate să depindă. sunt curioasă de ce.
pentru textul : celui drag deeu iți mulțumesc foarte mult Oriana și imi permit să editez traducerea separat.
pentru textul : peisaj cu hieroglifă deasa sa fie dragii mei domni, marturisesc, habar nu am ce inseamna poezia. in ceea ce priveste fiorul poetic mi se pare cam exagerat, nici eu nu simt fiorul acela in majoritatea textelor pe care le citesc de ceva vreme pe mai multe situri de cultura cum e si acesta si ca urmare nu cer nimanui sa-l simta in poezia mea. care poate nu e poezie dar are forma. va salut cu deosebit respect Ada Barc
pentru textul : invazia decred ca ai dreptate, Dahaar.
pentru textul : Miel la Proțap deVă mulţumesc pentru semnalarea neregulilor. Acum îmi va fi mai uşor să lucrez pe text.
pentru textul : Anul acesta are trei anotimpuri dePagini