Dacă așa e precum spui, un gând al fiului tău, cred că ar trebui încurajat. Profundă afirmația de început. Câți ani are? Pentru modul de a gândi al unui copil, mie mi se pare ineteresant. Cami
Stimate autor,
Acest text este atât de gonflat încât poate să umple la refuz până și cel mai generos recycle bin
Dumneata chiar vrei să asasinezi pe cineva?
Citind textul Dvs. mă scutur și regret cenzura în scopuri umanitare
Există aici o idee care poate fi exploatată poetic, recurgându-se la altă formă, așa încât poemul să fie într-adevăr simplu, dar să rămână complicat în esență, în subtilitatea sa. Aș propune două variante, prima în care se renunță la ideea de vers (și la repetiția lui "mi-e dor" în unele locuri), rămânând cuvintele în flux continuu, a doua variantă, doar la repetiția lui "mi-e dor de", rămânând, în rest, aceeași structură. Sigur, pe parcurs mai sunt și alte mici modificări care ar putea fi făcute, genitivele, unele inversiuni, unele imagini redundante.
nu am stat sa citesc comentariile predecesorilor mei, asa ca s-ar putea sa ma repet, dar nu conteaza. un text plan, mult , dar mult prea explicit, totul este la vedere, si oricat ai icnerca sa mai scorminesti dupa sensuri noi, mistere, nu ai sorti de izbanda. nu gasesc sclipirea aceea pe care ar trebui sa o simt, sa spun : asta e! incearca sa te mai ascunzi printre cuvinte, te expui, si de aceea textul tau nu spune decat putine, ca o adiere de vant ce se pierde. o sa te mai urmaresc. queen ella
Ela, mulțumesc pentru varianta ta. este mult mai bună. o să țin cont de sugestiile tale. Virgil, am impresia că ție nu îți place prea mult genul acesta de poeme. ai dreptate, repetarea acelor cuvinte nu este tocmai bună. p.s. - acest text l-aș fi încadrat la rubrica "gânduri". o să fie pe site o astfel de rubrică? mulțumesc. Hanny, trebuie să recunosc că mi-a plăcut foarte mult această imagine și m-am lasat dusă de gânduri. textul este un gând... (un dialog cum ai spus tu...) peste mâinile mele. te mai aștept. mulțumesc. Madim
este o recitare frumoasă care, din câte vedem, îl face pe Andu să lingă îndelung scrumiera și să-și stingă țigara de frunte, după care să se dea cu căpuțul de gard și să strige hoții. e dreptul lui prin constituție. cine poate opri omul când el vrea să dea cu bidineaua?! e de-a dreptul multitasking!
mi-a plăcut poemul de la prima lectură, dar mie îmi plac toate poemele Corinei. prin urmare nu voi lăsa semnul meu de apreciere, el fiind subînțeles la tot ce postează. îmi place și mie timbrul vocal, iar acest plus de transmitere face bine poemelor.
Este într-adevăr o poezie pe lângă care poți trece ca și cum ai auzi pe cineva murmurând și, neînțelegând prea bine ce spune, deși murmurul pare să aibă noimă, nu ai suficientă curiozitate să asculți și să prinzi sensurile ascunse. Știi ce-mi place ? Că la tine sunt mereu mai multe nivele de percepție. Iar aici chestia asta dă acea atmosferă unică... și ruperea ei. M-am tot "învârtit" în jurul finalului, și tot nu pot spune că mă împac definitiv cu el. Dar îmi spun că așa vrea Andu să strice echilibrul ("schiță circulară") și să aducă subconștientul peste rațiune ("o bîlbâială nestingherită")... Și totuși fără urma aceea de plictiseală, deși it makes sense (kind of), tot îmi pare că nu se potrivește acolo ca son. O voi mai reciti, sunt versuri asupra cărora mă opresc în mod diferit... e bine.
Răspunsuri-fulger Alma, ai perceput și tabloul, și starea, drum de viață câtă vreme trăindul conține și pierderile. Mereu avem în cuvinte și dincoace-dincolo de cuvinte rositiri anume. Mulțumesc pt "n". Am pus cruce la hard. Scriu de unde și cum reușesc. Adina, spații de apă, spații de aer, trăind ca și cum delimitările ar fi fluide, sentimentul că albatroșii nu sunt cruci de alabastru, ci doar zbor al vieții spre mai departe, dincolo de orice pierdere.Mulțumesc pentru cum ai simțit inima.
Si, Dihanie! Saratelele si sucurile au fost puse pe masa pentru tipi ca tine, care vin la cenacluri sa manance pe gratis, ca de altceva nu sunt in stare. Tu vino, ca iti pregatesc si o sacosa cu saratele si ceva sucuri, avem fonduri speciale pentru dihanii.
Virgile, stii ce-i funny? E ca tu ai un fel foarte personal de a sesiza problemele altora, atitudine care te identifica drept unul dintre cei mai self-sufficient romanian-american idiots pe care i-am cunoscut in viata mea. Si mai cred ca tu cand te barbieresti in oglinda (pe la marginile barbii) vezi acolo un Sean Connery cu titlu de fariseu. Si mai inceteaza te rog cu comentariile astea anti-romanesti pe la unele texte daca nu vrei sa devii complet ridicol. Parerea mea. Salutari din vechea Troie, Bobadil.
Un poem calin, cu imagini deosebite. Cand iubim, orice este firesc si nu ne temem de ridicol: "să poată alerga cu mine în parc 3 km sau doar să stea să mă urmărească îmbrățișând un copac" ...si nici de contopirea cu divinitatea: "să transporte apa de pe buzele ei în pumnii mei când mă rog" (o imagine inedita in care se recurge inspirat la simbolul vietii, al regenerarii si al puritatii - apa, oferind aici acestui element primordial si valoare de liant intre doi indragostiti). Poate ar fi bine sa renunti la "chiar si mai mult", sa termini cu "imbratisarea".
cred că nu s-a memeorat. Ziceam că e un mod inedit de a marca trecerea, imaginea omului şi a cîinelui privindu-se în ochi, primul înţelegînd şi ştiind trecerea, apoi imaginile te ce suprind şi te cuprind în povestea lor. Toate acestea fac perte din viaţă, iar timpul nu poate fi oprit.
un poem curat ca o lacrima, Dumnezeu oglindit in chipul nostru... reusita combinatia de trecere dintr-o imagine simbolica in alta: „Cuvintele saltă pe clape, viața pare o frunză pe care vântul ți-a prins-o în părul atins de zăpadă, iar drumul, o limbă ce se pierde-n gâtlejul misterului” daca Dumnezeu este in creatie, noi suntem o parte din El, de aici ne vine uneori stralucirea ... cunosc acest poem, l-am citit iar cu aceeasi emotie, cuvintele tale se spun cu usurinta celui care cunoaste regulile poetice, acum as vrea insa sa le alatur un semn al recunoasterii mele! jur ca nu am venit pe urmele tale Aranca:)
intenționam să fiu mai prolific în răspuns însă poemul nu mă lasă. Adrian, îmi place când opiniile noastre despre poezie converg. nu neapărat numai sub acest text. aici îți mulțumesc frumos pentru delicatețea cu care te apropii. iar semnul tău contează. Cristina, chiar vorbeam cu Oana că apreciem scrisul tău. și din această cauză îți mulțumesc pentru quasiludicul comentariu sub acest text. e... înseninant. să aveți o zi plăcută!
Nu pot să trec peste poemul ăsta, aşa... în fugă. Ceva mă reţine. Poate "lumânări la capăt de lume... viaţa ca un păianjen / pleacă din tine / pe un fir de mătase"
stimă, z
si daca picam in adoratie ce e rau? e bine ca altii au idoli staruri rock... imi place poemul chiar daca simt ca nu suna bine inca...si nu e versiunea finala...
Cauta-l mult si bine, ca asa ceva nu exista :)). In alta ordine, mai literara, renunta la ultimul vers - ca degeaba astepti :)) - din cauza ca da textului un ton de telenovela. Daca te ve intreba cineva de ce ti-am dat penita, sa ii spui: pentru ca si ea asteapta, ca si mine. Chiar e un text fain.
Splendid, vreau să vin și eu, am auzit atâtea despre Virtualia... inclusiv că acum câțiva ani a venit chiar și Virgil de peste mări și țări la lansarea volumului său Mirabile Dictu. Deci la mine din țara lui Baudelaire ar trebui să fie mai simplu...
Cu drag voi veni,
Margas
mi-a plăcut acest text ca un parfum amărui acrid puțin sălbăticit-feral. trecerea de la introspect la contemplativ. chiar sapiențial fără a fi self-righteous. parfum greu dar nu neaparat exclusiv masculin. și crepuscul. plăcut.
Asa este Dorine, multa dragoste ce nu se afla in coerenta cu impulsul de a scris aceasta poezie, egalat poate doar de tentatia de a o sterge... de aceea am si modificat preferand lipsa determinatiilor si inceputul.
"Eventual ce nota a luat și-apoi, după examen, se apucă să întrebe prin an cine mai are nevoie ele." - not(ă), nevoie (de) ele.
Citesc. Spor.
Şi parcă la titlu. Nu ar suna mai bine în limba română?
Sunt aproape convins că în momentul când am comentat textul, acesta era încadrat la "poezie generală". Oricum, acest fapt este neglijabil din moment ce argumentul că textul este bun pentru că e pentru copii nu ţine din mai multe perspective, cum ar fi faptul că filtrul lor cognitiv nu cred că ar face faţă la rânduri de genul " născut şi crescut în fontă dură/ caracter instabil/ viaţa mea e istorie", iar dacă ar face, cu siguranţă s-ar prăbuşi când ar da de "iubita" pentru care se şuiera un cântec trist. Spui tu că un copil nu receptează bine textele tulburi, figurile de stil şi ambiguitatea.
"Sunt ceainicul de odinioară
aruncat printre vechituri în podul stăpânului meu.
născut şi crescut în fontă dură
Încetul cu încetul m-am obişnuit
cu focul ei puternic sau îngheţul după ce clocoteam
draga mea zână încălzită cu jeratic"
Figuri de stil, ambiguitate, iar finalul numai tulbure nu e, e foarte, foarte senin:). Deci e sau nu e pentru copii? Întrebarea e retorică din moment ce, spun eu, ştim cu toţii cum sună şi cum arată o poezie pentru copii. Ori poate e pentru copii de treizeci de ani...
" dar mă critici ca întotdeauna (nu am avut nicio poezie aici pe Hermeneia să îţi placă)." de exemplu, vezi aici:
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Dacă așa e precum spui, un gând al fiului tău, cred că ar trebui încurajat. Profundă afirmația de început. Câți ani are? Pentru modul de a gândi al unui copil, mie mi se pare ineteresant. Cami
pentru textul : Dacă nu citiți, treaba voastră! deStimate autor,
pentru textul : pâinea zilei de luni deAcest text este atât de gonflat încât poate să umple la refuz până și cel mai generos recycle bin
Dumneata chiar vrei să asasinezi pe cineva?
Citind textul Dvs. mă scutur și regret cenzura în scopuri umanitare
Există aici o idee care poate fi exploatată poetic, recurgându-se la altă formă, așa încât poemul să fie într-adevăr simplu, dar să rămână complicat în esență, în subtilitatea sa. Aș propune două variante, prima în care se renunță la ideea de vers (și la repetiția lui "mi-e dor" în unele locuri), rămânând cuvintele în flux continuu, a doua variantă, doar la repetiția lui "mi-e dor de", rămânând, în rest, aceeași structură. Sigur, pe parcurs mai sunt și alte mici modificări care ar putea fi făcute, genitivele, unele inversiuni, unele imagini redundante.
pentru textul : mi-e dor denu am stat sa citesc comentariile predecesorilor mei, asa ca s-ar putea sa ma repet, dar nu conteaza. un text plan, mult , dar mult prea explicit, totul este la vedere, si oricat ai icnerca sa mai scorminesti dupa sensuri noi, mistere, nu ai sorti de izbanda. nu gasesc sclipirea aceea pe care ar trebui sa o simt, sa spun : asta e! incearca sa te mai ascunzi printre cuvinte, te expui, si de aceea textul tau nu spune decat putine, ca o adiere de vant ce se pierde. o sa te mai urmaresc. queen ella
pentru textul : raiul de la marginea potirului deEla, mulțumesc pentru varianta ta. este mult mai bună. o să țin cont de sugestiile tale. Virgil, am impresia că ție nu îți place prea mult genul acesta de poeme. ai dreptate, repetarea acelor cuvinte nu este tocmai bună. p.s. - acest text l-aș fi încadrat la rubrica "gânduri". o să fie pe site o astfel de rubrică? mulțumesc. Hanny, trebuie să recunosc că mi-a plăcut foarte mult această imagine și m-am lasat dusă de gânduri. textul este un gând... (un dialog cum ai spus tu...) peste mâinile mele. te mai aștept. mulțumesc. Madim
pentru textul : Peste mâinile mele deeste o recitare frumoasă care, din câte vedem, îl face pe Andu să lingă îndelung scrumiera și să-și stingă țigara de frunte, după care să se dea cu căpuțul de gard și să strige hoții. e dreptul lui prin constituție. cine poate opri omul când el vrea să dea cu bidineaua?! e de-a dreptul multitasking!
mi-a plăcut poemul de la prima lectură, dar mie îmi plac toate poemele Corinei. prin urmare nu voi lăsa semnul meu de apreciere, el fiind subînțeles la tot ce postează. îmi place și mie timbrul vocal, iar acest plus de transmitere face bine poemelor.
pentru textul : Carpe Diem deEste într-adevăr o poezie pe lângă care poți trece ca și cum ai auzi pe cineva murmurând și, neînțelegând prea bine ce spune, deși murmurul pare să aibă noimă, nu ai suficientă curiozitate să asculți și să prinzi sensurile ascunse. Știi ce-mi place ? Că la tine sunt mereu mai multe nivele de percepție. Iar aici chestia asta dă acea atmosferă unică... și ruperea ei. M-am tot "învârtit" în jurul finalului, și tot nu pot spune că mă împac definitiv cu el. Dar îmi spun că așa vrea Andu să strice echilibrul ("schiță circulară") și să aducă subconștientul peste rațiune ("o bîlbâială nestingherită")... Și totuși fără urma aceea de plictiseală, deși it makes sense (kind of), tot îmi pare că nu se potrivește acolo ca son. O voi mai reciti, sunt versuri asupra cărora mă opresc în mod diferit... e bine.
pentru textul : excalibur deRăspunsuri-fulger Alma, ai perceput și tabloul, și starea, drum de viață câtă vreme trăindul conține și pierderile. Mereu avem în cuvinte și dincoace-dincolo de cuvinte rositiri anume. Mulțumesc pt "n". Am pus cruce la hard. Scriu de unde și cum reușesc. Adina, spații de apă, spații de aer, trăind ca și cum delimitările ar fi fluide, sentimentul că albatroșii nu sunt cruci de alabastru, ci doar zbor al vieții spre mai departe, dincolo de orice pierdere.Mulțumesc pentru cum ai simțit inima.
pentru textul : perdera deSi, Dihanie! Saratelele si sucurile au fost puse pe masa pentru tipi ca tine, care vin la cenacluri sa manance pe gratis, ca de altceva nu sunt in stare. Tu vino, ca iti pregatesc si o sacosa cu saratele si ceva sucuri, avem fonduri speciale pentru dihanii.
pentru textul : Cenaclul Virtualia - editia a X-a deam modificat textul, Matei ești tot mai marin:)!
pentru textul : mărturisirile unui hoț de buzunare deVirgile, stii ce-i funny? E ca tu ai un fel foarte personal de a sesiza problemele altora, atitudine care te identifica drept unul dintre cei mai self-sufficient romanian-american idiots pe care i-am cunoscut in viata mea. Si mai cred ca tu cand te barbieresti in oglinda (pe la marginile barbii) vezi acolo un Sean Connery cu titlu de fariseu. Si mai inceteaza te rog cu comentariile astea anti-romanesti pe la unele texte daca nu vrei sa devii complet ridicol. Parerea mea. Salutari din vechea Troie, Bobadil.
pentru textul : Eminescu deUn poem calin, cu imagini deosebite. Cand iubim, orice este firesc si nu ne temem de ridicol: "să poată alerga cu mine în parc 3 km sau doar să stea să mă urmărească îmbrățișând un copac" ...si nici de contopirea cu divinitatea: "să transporte apa de pe buzele ei în pumnii mei când mă rog" (o imagine inedita in care se recurge inspirat la simbolul vietii, al regenerarii si al puritatii - apa, oferind aici acestui element primordial si valoare de liant intre doi indragostiti). Poate ar fi bine sa renunti la "chiar si mai mult", sa termini cu "imbratisarea".
pentru textul : iubirea...și așa mai departe decred că nu s-a memeorat. Ziceam că e un mod inedit de a marca trecerea, imaginea omului şi a cîinelui privindu-se în ochi, primul înţelegînd şi ştiind trecerea, apoi imaginile te ce suprind şi te cuprind în povestea lor. Toate acestea fac perte din viaţă, iar timpul nu poate fi oprit.
pentru textul : pe marginea patului nu cresc poezii deun poem curat ca o lacrima, Dumnezeu oglindit in chipul nostru... reusita combinatia de trecere dintr-o imagine simbolica in alta: „Cuvintele saltă pe clape, viața pare o frunză pe care vântul ți-a prins-o în părul atins de zăpadă, iar drumul, o limbă ce se pierde-n gâtlejul misterului” daca Dumnezeu este in creatie, noi suntem o parte din El, de aici ne vine uneori stralucirea ... cunosc acest poem, l-am citit iar cu aceeasi emotie, cuvintele tale se spun cu usurinta celui care cunoaste regulile poetice, acum as vrea insa sa le alatur un semn al recunoasterii mele! jur ca nu am venit pe urmele tale Aranca:)
pentru textul : cioburi deintenționam să fiu mai prolific în răspuns însă poemul nu mă lasă. Adrian, îmi place când opiniile noastre despre poezie converg. nu neapărat numai sub acest text. aici îți mulțumesc frumos pentru delicatețea cu care te apropii. iar semnul tău contează. Cristina, chiar vorbeam cu Oana că apreciem scrisul tău. și din această cauză îți mulțumesc pentru quasiludicul comentariu sub acest text. e... înseninant. să aveți o zi plăcută!
pentru textul : eu vin din moarte sau neprihănire deNu pot să trec peste poemul ăsta, aşa... în fugă. Ceva mă reţine. Poate "lumânări la capăt de lume... viaţa ca un păianjen / pleacă din tine / pe un fir de mătase"
pentru textul : modus vivendi destimă, z
inca putin
de corectat. nisip. erau doua cuvinte.
pentru textul : tabloul cu scoici ▒ den-ar trebui sa existe suspiciuni, intelesul "celulei" fiind diferit:) sau nu?
pentru textul : din centru înspre nicio margine desi daca picam in adoratie ce e rau? e bine ca altii au idoli staruri rock... imi place poemul chiar daca simt ca nu suna bine inca...si nu e versiunea finala...
pentru textul : Athosul deCauta-l mult si bine, ca asa ceva nu exista :)). In alta ordine, mai literara, renunta la ultimul vers - ca degeaba astepti :)) - din cauza ca da textului un ton de telenovela. Daca te ve intreba cineva de ce ti-am dat penita, sa ii spui: pentru ca si ea asteapta, ca si mine. Chiar e un text fain.
pentru textul : Blind date deNu pot decât să vă rog să citiți și restul textului pentru a fi sigur că nu e povestire, nu e artă! Cu siguranță, părerea mea e subiectivă.
pentru textul : Salcia deSplendid, vreau să vin și eu, am auzit atâtea despre Virtualia... inclusiv că acum câțiva ani a venit chiar și Virgil de peste mări și țări la lansarea volumului său Mirabile Dictu. Deci la mine din țara lui Baudelaire ar trebui să fie mai simplu...
pentru textul : Virtualia 13 - ediţia ta norocoasă deCu drag voi veni,
Margas
mi-a plăcut acest text ca un parfum amărui acrid puțin sălbăticit-feral. trecerea de la introspect la contemplativ. chiar sapiențial fără a fi self-righteous. parfum greu dar nu neaparat exclusiv masculin. și crepuscul. plăcut.
pentru textul : memento sacadat deso, să fie cum ziceți voi!
pentru textul : după cum nu știu să păstrez aerul deam incurcat putin citatul dvs. in fine, cred ca intelegeti punctul meu de vedere cu "in timp ce" si "timp in care"...
pentru textul : Vei pătrunde deAsa este Dorine, multa dragoste ce nu se afla in coerenta cu impulsul de a scris aceasta poezie, egalat poate doar de tentatia de a o sterge... de aceea am si modificat preferand lipsa determinatiilor si inceputul.
pentru textul : mijlocul cerului de"Eventual ce nota a luat și-apoi, după examen, se apucă să întrebe prin an cine mai are nevoie ele." - not(ă), nevoie (de) ele.
pentru textul : in the pursuit of happiness (I) deCitesc. Spor.
Şi parcă la titlu. Nu ar suna mai bine în limba română?
Foarte frumos. Am tras la sorți și am pierdut. O peniță. Numai că nu știu de unde. Nu am voie să acord penițe? Help!
pentru textul : domnule Labiș deSunt aproape convins că în momentul când am comentat textul, acesta era încadrat la "poezie generală". Oricum, acest fapt este neglijabil din moment ce argumentul că textul este bun pentru că e pentru copii nu ţine din mai multe perspective, cum ar fi faptul că filtrul lor cognitiv nu cred că ar face faţă la rânduri de genul " născut şi crescut în fontă dură/ caracter instabil/ viaţa mea e istorie", iar dacă ar face, cu siguranţă s-ar prăbuşi când ar da de "iubita" pentru care se şuiera un cântec trist. Spui tu că un copil nu receptează bine textele tulburi, figurile de stil şi ambiguitatea.
"Sunt ceainicul de odinioară
aruncat printre vechituri în podul stăpânului meu.
născut şi crescut în fontă dură
Încetul cu încetul m-am obişnuit
cu focul ei puternic sau îngheţul după ce clocoteam
draga mea zână încălzită cu jeratic"
Figuri de stil, ambiguitate, iar finalul numai tulbure nu e, e foarte, foarte senin:). Deci e sau nu e pentru copii? Întrebarea e retorică din moment ce, spun eu, ştim cu toţii cum sună şi cum arată o poezie pentru copii. Ori poate e pentru copii de treizeci de ani...
" dar mă critici ca întotdeauna (nu am avut nicio poezie aici pe Hermeneia să îţi placă)." de exemplu, vezi aici:
http://hermeneia.com/content/poezie/copilarie
Altfel, să nu ne inflamăm şi să auzim de lucruri sobre!
pentru textul : ceainicul dee evident sensul și se folosește și-n afara moldovei sintagma asta, nu știu ce miră
pentru textul : în rîpa aceea unde mor cîinii și oamenii fără acte dePagini