reuşit, îmi place acest gen de poezie ce te trimite înspre meditaţie şi descoperire. Crează o stare aparte, am încercat şi eu dar nu prea am fost mulţumit. Frumos.
Domnului Profet. Nu m-am referit la majuscula din poezii . Versurile tale sunt bune şi chiar foarte bune Aluzia era la majusculele din mesajele ,pe care le scrii .Sesizez , domnule , sesizez. Imi pare rău ,că ţi-am aprins nişte emoţii. Mii de scuze
am sa fiu exigent. textul are parti bune dar si parti fortate sau inutil incarcate sau contorsionate. chiar si expresia "îți voi reda libertatea de a fi iubit" mi se pare atit demodat feminista si oarecum necomunicatoare de prea mult. "și nu ne vom iubi, încă nu știm dacă aici este posibil" vrea sa surprinda. eu cred ca as fi continuat ideea. in schimb tu continui cu pretiozitati de genul "Borges, Kafka și Fowles, într-un concert de Mozart la Mont Saint-Michel" si totul se dilueaza in aceasta etalare de cvasi eruditie. finalul sare si el in alta directie si nu stiu daca inteleg prea mult ce legatura are cu restul. evident textul sint doar niste note. aici insa ai avut notele mele de observatie
Well, problema este ca pe mine nu ma doare iar pe tine te doare. Iar daca te doare si ai si erectii (care va sa zica vinjoase) se zice ca e grav si trebuie sa telefonezi la doctor sau la SMURD, sau la ce aveti voi acolo. Deci ia-o mai incet cu sex pistols daca ai probleme cu tensiunea si te mai si doare. Eu grobian nu cred ca am cum sa devin fiindca m-am asigurat la compania de asigurari literare pentru chestia asta si sint acoperit. Cu ego-ul stau bine. Nu e inflamat inca si nici nu doare (ca pe altii sau altele). E bine si sanatos si ma slujeste ori de cite ori este nevoie. Continui sa cred ca textul are calitati si defecte. Daca merita sau nu o penita de aur depinde (asa cum spuneam mai anțărț) de cine o dă. A dat-o Bobadilu'. E penița lui Bobadilu. Cine mai vrea penițe de la Bobadilu' știe de acum cum trebuie să scrie, nu? Pentru că Bobadilu' „simte”, adică se zice că el le simte și dacă le simte asta e pe bune și noi tre' să îl credem. Și la urma urmei de ce să nu îl credem, că toți avem simțul ăla special și misterios pentru poezia de drăgăneală. Ok, enough! Sper să nu îmi zică din nou Bobadilu' că sînt grobian sau kă konfund autorul cu opera. Kă nu konfund. La urma urmei ce are queen margot cu laurențiu, pardon cu Lauryannus..?! Uite cum mi se încurcă plimba-n gură cînd e cu atîția de n și de y. Eu mă sperii cînd văd mulți de n și de y. De exemplu la ..annus. Sînt prea mulți de n. Anyway. Am dovedit also că nu mi-am pierdut simțul humorului. Sper să nu și-l fi pierdut nici autoarea și nici Bobadilu. Nu de alta, da' ar fi păcat.
Este pozitiv felul in care s-a calmat situatia. Toata lumea are de castigat. Probabil ca a fost si din cauza caldurilor mari, daca si la mine, in Montreal, au trecut de 30... Va apreciez pe toti, aveti caractere puternice!
Da, o digestie maiestuoasa. Mi-a placut efectul acela de verdealbastraneagra si efectul de volta. Strofa a doua mi se pare aliniata perfect, ca o coloana vertebrala care sustine poemul. Nu ma impac cu "pescarusi fatalisti", mi se pare cam fortat. In rest un poem elegant, care se sfirseste cu un joc de cuvinte bine gindit si reusit.
Multumesc Sister, poemul acesta s-a impiedicat pe undeva pe cursa concursului. Imi pare rau ca a fost scos din lista de votare. Nu a avut nicio vina. Doamnei Chelaru, cea cu lullaby pentru candelabre nu i-a picat bine titlul si a decis sa se supere, sa-si ia papusile si sa plece. Foarte nefericit. Poemul dansei avea cea mai mare sansa sa castige concursul. Acum ce sa zic. In afara de acel lullaby, cele doua poeme n-au nici in clin, nici in maneca unul cu celalalt.
Toate bune si sa ne citim sanatosi. Merci inca o data pentru semn.
serios paul, transliterarea lui merci cu mersi mi se pare un anumit gen de neglijenta in limba romana. mai ales ca o anumita parte a romanilor chiar cred ca am fi francofoni.
Poate că nu e ușor să citim poezii care ne iau principiile, credințele, tabu-urile și ni le fac fărâme. Și sigur nu este deloc lejer să citim poezie care dezvrăjește lumea. Vroiam de la poezie să adâncească mistere, să scornească frumuseți acolo unde alții nu știu să vadă decât mizerii șamd. Ei bine, a se citi Emilian Pal, atunci când vrem să NU uităm. Iar ceea ce are în plus poezia lui față de tot ceea ce citesc în același aproximativ stil drept poezie contemporană care spune lucrurilor pe nume fără a le poetiza, este că poezia lui este profundă, te obligă să mergi și să cauți similitudinile, ideile, rădăcinile, fără a se folosi de figuri de stil, fără a "poetiza" și cosmetiza textul.Și toate astea fără un limbaj provocator, frapant. Remarcabil, încă o dată, Emilian. Aceeași, singură, observație, făcută și de Virgil, referitor la versurile în plus.
E ciudat ca sub textul cu titlul Starea Hermeneia - 2013 - invitație la dialog să se discute despre alte platforme, chiar și sub forma asta lapidară (fapt nepermis de regulament sub orice fel de text). Iar invitația la dialog nu era pentru dialoguri care nu au nicio legătură cu Hermeneia, dimpotrivă. Nu strică să mai recitim Regulamentul H din când în când.
Uneori pornim noi înșine niște bulgări de zăpadă care se rostogolesc necontrolat... deci, mai multă atenție!
experimentele acestea Ramona/Rameau par monologuri in aceeasi tenta cromatica. un fel de a experimenta apropieri/departari, refugii, portocale mecanice. doi autori care se completeaza fericit. Adio dar ramin cu tine, cum zicea si filmul.
Cred că s-ar putea găsi o comparaţie mai bună - inedită, expresivă - decât "fereastra", vizavi de "transparenţă", chiar dacă ea - "fereastra" - mulează, ulterior, tematic. Această mulare se poate face şi pe alte coordonate, cum ar fi sugestia. Ar putea lipsi lejer "să zboare". Adică aşa:
"mi-am lăsat vrăbiile de pe umeri [...]
tot mai sus" - câştigându-se, din nou, la capitolul sugestie.
Aş reformula şi la "coasta cerului" (metaforă în genitiv - lejeră, oarecum superficială), şi aş înclocui un "semn" din cele două din final.
Dacă vei face oareşce retuşări, apasă "atenţie editor", te rog. Oricum, faţă de prima variantă este mai bună.
era și este o accentuare a faptului că este alt fel de mâncare. asta se halește direct cu polonicu' și se înghite fără ca papilele gustative să apuce să intre la idei. :))))
nu e o acțiune vindicativă:) dar cred că "rugăciuni nerăspunse" nu sună românește, iar "rugăciuni îngrămădite" e o reluare nefericită. îmi place și mie fragmentul acesta:
doamne
închid ochii mai ții minte
eram amîndoi fericiți
fără rugăciuni fără minuni
fără nimic ieftin
era doar zăpadă și soare
ok, iaca de unde vine necazul: in poezia religioasa, absolut nelamoda astazi, ma caznesc sa delimitez, pe cat posibil, poezia de predica. predica imi pare ca nenoroceste poezia. mi-au ramas la indemana descrierea, imaginile, meditatia si prea putin explicativ ca de asta nu mai e nevoie in poezie. or mai fi si alte nuante, dar pe aici sunt deocamdata. thx de comentariu!
Ela, tu poti usor "sfasaia" (in sensul bun, acela al al sfasaierii din foame) pana la miez o poezie, si pentru asta ma bucur. Apele interioare au ridicat singure pod, asa cum ai simtit si tu. Da, stiu ca sunt niste disonante acolo... poate ca le voi lucra candva, daca va fi sa fie :-) Alma, o fi de bine, o fi de rau, mai sunt si poduri suspendate pe doar doi stalpi, fara funii de otel sa le sustina :-) Lasand gluma la o parte, ochiul tau critic imi este de folos, daca va fi sa reiau, am sa mai scrijelesc un pic, desigur pastrand ceea ce da sens. Uite, de exemplu, "genunchii" este foarte clar de ce e repetat, nici nu ar avea sens altfel... una fara cealalta. Cu ce nu ma impac nici eu dupa ce s-a "racit" deja de mult poezia: incalceala", "cantec" - in contextul acesta, "suier sasaind" (la care sunt sigura ca s-a referit si Ela)... Voi vedea, candva, multumesc de sugestii. Luv, este atat de important sa stii sa pui intrebari. Daca tu ai sesizat-o pe cea nepusa in acel final, inseamna ca cel putin stalpul acesta e bun. Multumesc! Linea, da, despre pendularea aceea este obsedanta, poate de aceea si sunt cateva cuvinte aici atat de puternice si unele voit disonante (revin la chestia asta: sasaind va ramane, dar poate nu langa suier). In procesul echilibrarii balanta suiera. scartaie. face tot felul de zgomote. Asta este realitatea, care nu intotdeauna suna bine :-)). Placuta poposirea ta in lacasul acesta.
Dana, încerc să-ți dau câteva sugestii. Prea multe inversiuni. Aș renunța la "de-al morții val să uite" ca fiind cam prea patetic, de "funingine" m-aș folosi altfel, dar fără "amară", aș ocoli cuvintele în plus (dacă am spus "să ating" nu mai spun și "să simt", pentru ca primul gest implică necesar rezultatul, or e bine să surprinzi, nu să fie "deja scris" textul), "lacul întristării" e iarăși o imagine uzată, iar "bătrâna fără ochelari" sună atât de aiurea la final. Caută altceva. Per total: fii lirică mai mult prin sonoritate, dar caută să nu cazi în dulceag, în loc să încerci să compensezi prin imagini șocante (aici chiar văd că ai mai renunțat la acest procedeu, și să știi că e mult mai bine așa). Ce găsesc pozitiv aici în special este că ai reușit să "conduci" ideea până la capăt. Aș încerca să încadrez poza în text cumva. Și, apropos, îți aparține? :D Dacă nu, ar fi indicat să ai acord pentru publicare, sau cel puțin să faci trimitere la autor.
... de poeme din acestea. Eu cred Adrian că o stare nasoală endocrină sau poate dispeptică a dus la nașterea acestui poem atât de slab încât faptul că scriu aici, în subsolul lui, se datorează faptului că mie îmi place în general cum scrii și mai mult, te consider și un om de onoare și atâta încredere am în tine încât repet, scriu în subsolul acestui text lamentabil cu speranța că îl vei șterge de pe site ca să ne scutești pe amândoi de penibilul acestei conversații.
De când ai trecut la versul alb văd că a fost întâi beginners luck dar acum deja îți recomand cu toată sinceritatea să te consulți cu cineva în care ai încredere înainte să postezi așa ceva sau altceva similar pe hermeneia sau altundeva.
Cu drag,
Andu
Dm Bucur ! Poate e cazul sa scot ultimul vers-la tara In acest caz pare-mi-se ca dau frau mai liber imaginatiei cititorului si poate ca pe cineva il duce gandul si la mama care e in ceruri , fiind tot atat de neobosita? Nitel ma supara si verbul a falfai Poate ca FLUTURA? La sugestia dm. ma voi gandi
am să ofer o peniță. deși textul are și părți nu foarte reușite stilistic. dar are și elemente foarte reușite. de exemplu remarc „pâinea neagră ne astupa/ găurile de şoareci din stomacurile noastre mici/ şi eram fericiţi aşa/ şi eram murdari/ ”. aici avem poezie adevărată. sau, „au fost timpuri acide şi neînţelese/ cu trupuri transpirate în paturi strâmte şi tari/ când lumea noastră se mula perfect/ pe scheletele subţiri care/ nu îndrăzniseră încă sa facă un pas în afară/ ”.
aș încuraja autorul să fie mai exigent cu ce scrie și deloc exigent cu ce simte.
...că asta e poezie ?
n-am mai vrut să comentez, pentru a nu a se înețelege greșit.
”respect moravurile lucrurilor sfinte”, ”mângâi bâșicile copacilor răniți”/ „în contrasr cu semenii nepăsători” etc...
asta este poezie ?
.....................
”însă niciunul nu-și curmă suferința
privindu-se”
privindu-se !
slab, foarte slab ! Dacă Hermeneia publică asemenea ”versuri” ceva nu e în regulă!
Vladimir, întâmplător sunt pe aici și m-am gândit să îți răspund acum pentru că vreau să nu crezi despre mine faptul că înțeleg anapoda. eu scriu anapoda, este o diferență, nu? dar ce înseamnă să scriu anapoda, nu îți voi spune. îți spun altceva, dacă un text nu place unor cititori nu înseamnă că autorul a scris fără luciditate. nu cred că realizezi ceea ce ai scris aici. să nu crezi că îmi apăr "moșia", este vorba despre cu totul alt lucru... eu, scriu poezie, cred că scriu uneori, poezie, în rest, experimentez. mi-ar plăcea să găsesc sub textele mele sugestii, păreri pertinente, constructive care să mă ajute în perfecționarea scrierilor mele. ceea ce ai comentat tu aici nu ajută la nimic. dimpotrivă, mă pune pe gânduri. aș vrea să știu, am mai spus asta, criteriile pe care unele persoane, în cazul acesta, tu, după care stabiliți gradul de luciditate într-o poezie. te rog să iei act de faptul că, sunt foarte receptivă la părerile celorlați, mă interesează părerea ta, țin cont de aceste păreri în măsura în care consider că îmi sunt folositoare. comentariul tău nu ajută la nimic, nu este constructiv. faptul că am afirmat de multe ori că nu îmi lucrez textele nu cred că înseamnă că nu știu ce scriu, sau scriu doar de dragul de a scrie.... cineva îmi spunea că pentru a câștiga premiul nobel ptr. poezie trebuie să scrii cel puțin 6 poezii pe zi. este chestiune reală. eu nu vreau să câștig nici un premiu, scriu atunci când simt, spun ca și tine ceea ce simt (gândesc), inventez, etc... de aceea nu mă supăr îți înțeleg perfect opinia. cred că dacă aș scrie 6 poezii pe zi genul acesteia nu aș mai avea nici un cititor sau mi s-ar elibera poate un certificat că nu sunt lucidă... mai știi... :) te mai aștept la alte texte cu argumente, sugestii și idei. Madim
Exact la "partea scorburoasa" m-am blocat si eu. Initial am scris cum am simtit, sperind sa pot adinci putin o parte. Privind apoi la text, mi-a sunat ca o incheietura subreda si tocmai aici vreau sa schimb. Sper sa gasesc ceva mai potrivit. Multumesc de sugestie.
Eu nu am înțeles de ce aalizei îl acuză aici aproape pe față pe Virgil că ar fi o clonă. Sau poate interpretez eu greșit, dar așa îmi reiese mie din imaginea respectivă. Sau că toți ceilalți sunt clone, sau că Hermeneia e plină de clone dacă pui o lupă, sau că poezia însăși e o clonă dacă dai în ea cu microscopul electronic, oricare dintre variante ar fi... mie mi se pare amară. Sau avem aici de-a face cu încă o evidențiere (dacă mai era cazul) a faptului că autorul aalizei nu are deloc creativitate ci doar un anume talent. Sau că adeseori, luat de valul laudei de sine cu care s-a obișnuit mai mult decât cu photoshop-ul dă cu oiștea în gard cu o grație aparținând mai degrabă sexului frumos ceea ce, la o adică, l-ar putea transforma pe însuși domnia sa aalizei într-o clonă sau mai exact într-un travestit, un fel de struțo-cămilă grafico-non-literară, rezultatul unui amplu și complex proces de clonare.
Părerea mea, desigur.
Margas
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
reuşit, îmi place acest gen de poezie ce te trimite înspre meditaţie şi descoperire. Crează o stare aparte, am încercat şi eu dar nu prea am fost mulţumit. Frumos.
pentru textul : Întârziere deNijinsky sau altul, exact ca el, dansind ca el dar cu iubiri deavalmasiplinedemiros.
pentru textul : cheile deDomnului Profet. Nu m-am referit la majuscula din poezii . Versurile tale sunt bune şi chiar foarte bune Aluzia era la majusculele din mesajele ,pe care le scrii .Sesizez , domnule , sesizez. Imi pare rău ,că ţi-am aprins nişte emoţii. Mii de scuze
pentru textul : nebunul se priveşte în oglindă deam sa fiu exigent. textul are parti bune dar si parti fortate sau inutil incarcate sau contorsionate. chiar si expresia "îți voi reda libertatea de a fi iubit" mi se pare atit demodat feminista si oarecum necomunicatoare de prea mult. "și nu ne vom iubi, încă nu știm dacă aici este posibil" vrea sa surprinda. eu cred ca as fi continuat ideea. in schimb tu continui cu pretiozitati de genul "Borges, Kafka și Fowles, într-un concert de Mozart la Mont Saint-Michel" si totul se dilueaza in aceasta etalare de cvasi eruditie. finalul sare si el in alta directie si nu stiu daca inteleg prea mult ce legatura are cu restul. evident textul sint doar niste note. aici insa ai avut notele mele de observatie
pentru textul : ziua cu ochii deschiși deWell, problema este ca pe mine nu ma doare iar pe tine te doare. Iar daca te doare si ai si erectii (care va sa zica vinjoase) se zice ca e grav si trebuie sa telefonezi la doctor sau la SMURD, sau la ce aveti voi acolo. Deci ia-o mai incet cu sex pistols daca ai probleme cu tensiunea si te mai si doare. Eu grobian nu cred ca am cum sa devin fiindca m-am asigurat la compania de asigurari literare pentru chestia asta si sint acoperit. Cu ego-ul stau bine. Nu e inflamat inca si nici nu doare (ca pe altii sau altele). E bine si sanatos si ma slujeste ori de cite ori este nevoie. Continui sa cred ca textul are calitati si defecte. Daca merita sau nu o penita de aur depinde (asa cum spuneam mai anțărț) de cine o dă. A dat-o Bobadilu'. E penița lui Bobadilu. Cine mai vrea penițe de la Bobadilu' știe de acum cum trebuie să scrie, nu? Pentru că Bobadilu' „simte”, adică se zice că el le simte și dacă le simte asta e pe bune și noi tre' să îl credem. Și la urma urmei de ce să nu îl credem, că toți avem simțul ăla special și misterios pentru poezia de drăgăneală. Ok, enough! Sper să nu îmi zică din nou Bobadilu' că sînt grobian sau kă konfund autorul cu opera. Kă nu konfund. La urma urmei ce are queen margot cu laurențiu, pardon cu Lauryannus..?! Uite cum mi se încurcă plimba-n gură cînd e cu atîția de n și de y. Eu mă sperii cînd văd mulți de n și de y. De exemplu la ..annus. Sînt prea mulți de n. Anyway. Am dovedit also că nu mi-am pierdut simțul humorului. Sper să nu și-l fi pierdut nici autoarea și nici Bobadilu. Nu de alta, da' ar fi păcat.
pentru textul : Lauryannus's Land deEste pozitiv felul in care s-a calmat situatia. Toata lumea are de castigat. Probabil ca a fost si din cauza caldurilor mari, daca si la mine, in Montreal, au trecut de 30... Va apreciez pe toti, aveti caractere puternice!
pentru textul : Umbra. deDa, o digestie maiestuoasa. Mi-a placut efectul acela de verdealbastraneagra si efectul de volta. Strofa a doua mi se pare aliniata perfect, ca o coloana vertebrala care sustine poemul. Nu ma impac cu "pescarusi fatalisti", mi se pare cam fortat. In rest un poem elegant, care se sfirseste cu un joc de cuvinte bine gindit si reusit.
pentru textul : Minunata Digestie a Balenei Ucigașe deMultumesc Sister, poemul acesta s-a impiedicat pe undeva pe cursa concursului. Imi pare rau ca a fost scos din lista de votare. Nu a avut nicio vina. Doamnei Chelaru, cea cu lullaby pentru candelabre nu i-a picat bine titlul si a decis sa se supere, sa-si ia papusile si sa plece. Foarte nefericit. Poemul dansei avea cea mai mare sansa sa castige concursul. Acum ce sa zic. In afara de acel lullaby, cele doua poeme n-au nici in clin, nici in maneca unul cu celalalt.
Toate bune si sa ne citim sanatosi. Merci inca o data pentru semn.
pentru textul : lullaby pentru zâne deserios paul, transliterarea lui merci cu mersi mi se pare un anumit gen de neglijenta in limba romana. mai ales ca o anumita parte a romanilor chiar cred ca am fi francofoni.
pentru textul : mersi pentru intenţia de ţigară dePoate că nu e ușor să citim poezii care ne iau principiile, credințele, tabu-urile și ni le fac fărâme. Și sigur nu este deloc lejer să citim poezie care dezvrăjește lumea. Vroiam de la poezie să adâncească mistere, să scornească frumuseți acolo unde alții nu știu să vadă decât mizerii șamd. Ei bine, a se citi Emilian Pal, atunci când vrem să NU uităm. Iar ceea ce are în plus poezia lui față de tot ceea ce citesc în același aproximativ stil drept poezie contemporană care spune lucrurilor pe nume fără a le poetiza, este că poezia lui este profundă, te obligă să mergi și să cauți similitudinile, ideile, rădăcinile, fără a se folosi de figuri de stil, fără a "poetiza" și cosmetiza textul.Și toate astea fără un limbaj provocator, frapant. Remarcabil, încă o dată, Emilian. Aceeași, singură, observație, făcută și de Virgil, referitor la versurile în plus.
pentru textul : în numele fiului dansînd pe mormîntul tatălui deE ciudat ca sub textul cu titlul Starea Hermeneia - 2013 - invitație la dialog să se discute despre alte platforme, chiar și sub forma asta lapidară (fapt nepermis de regulament sub orice fel de text). Iar invitația la dialog nu era pentru dialoguri care nu au nicio legătură cu Hermeneia, dimpotrivă. Nu strică să mai recitim Regulamentul H din când în când.
pentru textul : Starea Hermeneia - 2013 deUneori pornim noi înșine niște bulgări de zăpadă care se rostogolesc necontrolat... deci, mai multă atenție!
interesant experiment si il salut.
pentru textul : A 4-a Literă deexperimentele acestea Ramona/Rameau par monologuri in aceeasi tenta cromatica. un fel de a experimenta apropieri/departari, refugii, portocale mecanice. doi autori care se completeaza fericit. Adio dar ramin cu tine, cum zicea si filmul.
pentru textul : Adio deCred că s-ar putea găsi o comparaţie mai bună - inedită, expresivă - decât "fereastra", vizavi de "transparenţă", chiar dacă ea - "fereastra" - mulează, ulterior, tematic. Această mulare se poate face şi pe alte coordonate, cum ar fi sugestia. Ar putea lipsi lejer "să zboare". Adică aşa:
"mi-am lăsat vrăbiile de pe umeri [...]
tot mai sus" - câştigându-se, din nou, la capitolul sugestie.
Aş reformula şi la "coasta cerului" (metaforă în genitiv - lejeră, oarecum superficială), şi aş înclocui un "semn" din cele două din final.
Dacă vei face oareşce retuşări, apasă "atenţie editor", te rog. Oricum, faţă de prima variantă este mai bună.
pentru textul : chipul de umbră deera și este o accentuare a faptului că este alt fel de mâncare. asta se halește direct cu polonicu' și se înghite fără ca papilele gustative să apuce să intre la idei. :))))
pentru textul : Alt fel de iubire deprietene mai bine lasă...uneori cercurile fac diferenţa
pentru textul : prăbuşire denu e o acțiune vindicativă:) dar cred că "rugăciuni nerăspunse" nu sună românește, iar "rugăciuni îngrămădite" e o reluare nefericită. îmi place și mie fragmentul acesta:
doamne
închid ochii mai ții minte
eram amîndoi fericiți
fără rugăciuni fără minuni
fără nimic ieftin
era doar zăpadă și soare
e foarte frumos!
pentru textul : zăpadă și soare deAmin...
pentru textul : gorunul cunoaşterii deok, iaca de unde vine necazul: in poezia religioasa, absolut nelamoda astazi, ma caznesc sa delimitez, pe cat posibil, poezia de predica. predica imi pare ca nenoroceste poezia. mi-au ramas la indemana descrierea, imaginile, meditatia si prea putin explicativ ca de asta nu mai e nevoie in poezie. or mai fi si alte nuante, dar pe aici sunt deocamdata. thx de comentariu!
pentru textul : coborârea în Carte depoemul mi se pare ok, titlul însă e aiurea de tot
pentru textul : starea mea de poet deEla, tu poti usor "sfasaia" (in sensul bun, acela al al sfasaierii din foame) pana la miez o poezie, si pentru asta ma bucur. Apele interioare au ridicat singure pod, asa cum ai simtit si tu. Da, stiu ca sunt niste disonante acolo... poate ca le voi lucra candva, daca va fi sa fie :-) Alma, o fi de bine, o fi de rau, mai sunt si poduri suspendate pe doar doi stalpi, fara funii de otel sa le sustina :-) Lasand gluma la o parte, ochiul tau critic imi este de folos, daca va fi sa reiau, am sa mai scrijelesc un pic, desigur pastrand ceea ce da sens. Uite, de exemplu, "genunchii" este foarte clar de ce e repetat, nici nu ar avea sens altfel... una fara cealalta. Cu ce nu ma impac nici eu dupa ce s-a "racit" deja de mult poezia: incalceala", "cantec" - in contextul acesta, "suier sasaind" (la care sunt sigura ca s-a referit si Ela)... Voi vedea, candva, multumesc de sugestii. Luv, este atat de important sa stii sa pui intrebari. Daca tu ai sesizat-o pe cea nepusa in acel final, inseamna ca cel putin stalpul acesta e bun. Multumesc! Linea, da, despre pendularea aceea este obsedanta, poate de aceea si sunt cateva cuvinte aici atat de puternice si unele voit disonante (revin la chestia asta: sasaind va ramane, dar poate nu langa suier). In procesul echilibrarii balanta suiera. scartaie. face tot felul de zgomote. Asta este realitatea, care nu intotdeauna suna bine :-)). Placuta poposirea ta in lacasul acesta.
pentru textul : Gena balanței deDana, încerc să-ți dau câteva sugestii. Prea multe inversiuni. Aș renunța la "de-al morții val să uite" ca fiind cam prea patetic, de "funingine" m-aș folosi altfel, dar fără "amară", aș ocoli cuvintele în plus (dacă am spus "să ating" nu mai spun și "să simt", pentru ca primul gest implică necesar rezultatul, or e bine să surprinzi, nu să fie "deja scris" textul), "lacul întristării" e iarăși o imagine uzată, iar "bătrâna fără ochelari" sună atât de aiurea la final. Caută altceva. Per total: fii lirică mai mult prin sonoritate, dar caută să nu cazi în dulceag, în loc să încerci să compensezi prin imagini șocante (aici chiar văd că ai mai renunțat la acest procedeu, și să știi că e mult mai bine așa). Ce găsesc pozitiv aici în special este că ai reușit să "conduci" ideea până la capăt. Aș încerca să încadrez poza în text cumva. Și, apropos, îți aparține? :D Dacă nu, ar fi indicat să ai acord pentru publicare, sau cel puțin să faci trimitere la autor.
pentru textul : lasă, lasă de... de poeme din acestea. Eu cred Adrian că o stare nasoală endocrină sau poate dispeptică a dus la nașterea acestui poem atât de slab încât faptul că scriu aici, în subsolul lui, se datorează faptului că mie îmi place în general cum scrii și mai mult, te consider și un om de onoare și atâta încredere am în tine încât repet, scriu în subsolul acestui text lamentabil cu speranța că îl vei șterge de pe site ca să ne scutești pe amândoi de penibilul acestei conversații.
pentru textul : Să te ferească dumnezeu de lacrima femeii deDe când ai trecut la versul alb văd că a fost întâi beginners luck dar acum deja îți recomand cu toată sinceritatea să te consulți cu cineva în care ai încredere înainte să postezi așa ceva sau altceva similar pe hermeneia sau altundeva.
Cu drag,
Andu
Dm Bucur ! Poate e cazul sa scot ultimul vers-la tara In acest caz pare-mi-se ca dau frau mai liber imaginatiei cititorului si poate ca pe cineva il duce gandul si la mama care e in ceruri , fiind tot atat de neobosita? Nitel ma supara si verbul a falfai Poate ca FLUTURA? La sugestia dm. ma voi gandi
pentru textul : Poem deam să ofer o peniță. deși textul are și părți nu foarte reușite stilistic. dar are și elemente foarte reușite. de exemplu remarc „pâinea neagră ne astupa/ găurile de şoareci din stomacurile noastre mici/ şi eram fericiţi aşa/ şi eram murdari/ ”. aici avem poezie adevărată. sau, „au fost timpuri acide şi neînţelese/ cu trupuri transpirate în paturi strâmte şi tari/ când lumea noastră se mula perfect/ pe scheletele subţiri care/ nu îndrăzniseră încă sa facă un pas în afară/ ”.
pentru textul : old times deaș încuraja autorul să fie mai exigent cu ce scrie și deloc exigent cu ce simte.
pe mine m-a cucerit versul: "de afară aud glasul copiilor vorbind o rusă dulce"
nu pot sa explic clar de ce
pentru textul : servis auto de...că asta e poezie ?
n-am mai vrut să comentez, pentru a nu a se înețelege greșit.
”respect moravurile lucrurilor sfinte”, ”mângâi bâșicile copacilor răniți”/ „în contrasr cu semenii nepăsători” etc...
asta este poezie ?
.....................
”însă niciunul nu-și curmă suferința
privindu-se”
privindu-se !
slab, foarte slab ! Dacă Hermeneia publică asemenea ”versuri” ceva nu e în regulă!
pentru textul : Trăiește capra vecinului deVladimir, întâmplător sunt pe aici și m-am gândit să îți răspund acum pentru că vreau să nu crezi despre mine faptul că înțeleg anapoda. eu scriu anapoda, este o diferență, nu? dar ce înseamnă să scriu anapoda, nu îți voi spune. îți spun altceva, dacă un text nu place unor cititori nu înseamnă că autorul a scris fără luciditate. nu cred că realizezi ceea ce ai scris aici. să nu crezi că îmi apăr "moșia", este vorba despre cu totul alt lucru... eu, scriu poezie, cred că scriu uneori, poezie, în rest, experimentez. mi-ar plăcea să găsesc sub textele mele sugestii, păreri pertinente, constructive care să mă ajute în perfecționarea scrierilor mele. ceea ce ai comentat tu aici nu ajută la nimic. dimpotrivă, mă pune pe gânduri. aș vrea să știu, am mai spus asta, criteriile pe care unele persoane, în cazul acesta, tu, după care stabiliți gradul de luciditate într-o poezie. te rog să iei act de faptul că, sunt foarte receptivă la părerile celorlați, mă interesează părerea ta, țin cont de aceste păreri în măsura în care consider că îmi sunt folositoare. comentariul tău nu ajută la nimic, nu este constructiv. faptul că am afirmat de multe ori că nu îmi lucrez textele nu cred că înseamnă că nu știu ce scriu, sau scriu doar de dragul de a scrie.... cineva îmi spunea că pentru a câștiga premiul nobel ptr. poezie trebuie să scrii cel puțin 6 poezii pe zi. este chestiune reală. eu nu vreau să câștig nici un premiu, scriu atunci când simt, spun ca și tine ceea ce simt (gândesc), inventez, etc... de aceea nu mă supăr îți înțeleg perfect opinia. cred că dacă aș scrie 6 poezii pe zi genul acesteia nu aș mai avea nici un cititor sau mi s-ar elibera poate un certificat că nu sunt lucidă... mai știi... :) te mai aștept la alte texte cu argumente, sugestii și idei. Madim
pentru textul : Într-o gară de sticlă deExact la "partea scorburoasa" m-am blocat si eu. Initial am scris cum am simtit, sperind sa pot adinci putin o parte. Privind apoi la text, mi-a sunat ca o incheietura subreda si tocmai aici vreau sa schimb. Sper sa gasesc ceva mai potrivit. Multumesc de sugestie.
pentru textul : Sonata nocturna deEu nu am înțeles de ce aalizei îl acuză aici aproape pe față pe Virgil că ar fi o clonă. Sau poate interpretez eu greșit, dar așa îmi reiese mie din imaginea respectivă. Sau că toți ceilalți sunt clone, sau că Hermeneia e plină de clone dacă pui o lupă, sau că poezia însăși e o clonă dacă dai în ea cu microscopul electronic, oricare dintre variante ar fi... mie mi se pare amară. Sau avem aici de-a face cu încă o evidențiere (dacă mai era cazul) a faptului că autorul aalizei nu are deloc creativitate ci doar un anume talent. Sau că adeseori, luat de valul laudei de sine cu care s-a obișnuit mai mult decât cu photoshop-ul dă cu oiștea în gard cu o grație aparținând mai degrabă sexului frumos ceea ce, la o adică, l-ar putea transforma pe însuși domnia sa aalizei într-o clonă sau mai exact într-un travestit, un fel de struțo-cămilă grafico-non-literară, rezultatul unui amplu și complex proces de clonare.
pentru textul : mic tratat de poezie dePărerea mea, desigur.
Margas
Pagini