acest poem reprezintă dorința ancestrală a fundului de-a redeveni cur
descrisă însă cu multă malițiozitate

un poem absolut ermetic, cu usile inchise. inauntru se petrec multe lucruri, normale, bizare, interzise, salbatice, calme, o nebunie de trairi ca intr-un pahar de sampanie, putin agitat, putin ametitor. remarc versurile lait-motiv: nu știu de unde am impresia că numai când tace Dumnezeu cresc buruienile tacerea e daunatoare, lasa loc sa se instaleze plante parazit, tacerea lui Dumnezeu e otravitoare. hai sa vorbim cu El, daca El nu vorbeste cu noi. apoi mi-a placut descrierea casei, culorea alba, perdeaua fara catarg, ca si cum casa asta ar fi o corabie, afara este un altfel de alb, coala scrisa. prin urmare, nu am sa incerc sa descifrez cuvant cu cuvant, cititorul va primi revelatia pe masura citirii. penitza. mcm

Amuzant, dar mult prea banal. In versul unu strofa doi trebuie cumva o cratima intre printre si autobuze ? Mi se pare ca e o silaba in plus. Iar ideea ultimului vers e foarte intalnita. Se poate mai bine... Ialin

curaj, sir, curaj! in santier se intaresc muschii:)

Ce înseamnă să contempli nefericirea? Această mică mare imediată caldă cuminte nefericire, cea de lângă tine, din imediata ta apropiere. Din ceai. Să o contempli aplecându-te asupra micilor detalii care o acompaniază? Să o îneci în cuvinte alese, ori în scripturi? Să o pui față în față cu planurile nereușite, cu speranțele neizbutite? Să o măsori cu "imensa" masă de bucătărie aruncată peste o "prăpastie de gheață"? Virgil Titarenco se luptă aici, se ia la trântă cu sentimentul nefericirii pe care îl intuiești în celălalt, nici măcar nu e al tău și parcă nu poți face nimic și cauți înțelesuri în ziduri, și-n zgrunțuri, în tăcerile zilelor mereu amânate și-n "nenorocita asta de primăvară". Ce poți să faci? Grecescul ποιέω nu înseamnă numai "a crea", "a produce", "a inventa", "a imagina", "a compune", ci înseamnă și "a face", "a fi eficace". Cât de eficace este poetul? Ei bine, poetul este cea mai minunată ființă pentru că face totul, tot ceea ce este omenește posibil: A Ș T E A P T Ă. Ce este fericirea? Poate că este blândețea cu care îți contempli propria nefericire. Ați auzit vreodată, când sunteți singuri, cum sună lingurița de farfurie? Sună altfel.

Versuri întinse ca liniștea mării: "prennent les sons indéfinis des sortilèges d’autrefois", eufonic vorbind, captând lentoarea vocalelor. Ai această priză pe care alții o construiesc artificial. Apoi stările acestea limita, între "l’océan hibernant" și "la porte aux flammes" dau forță poemului. Superbă imagine:seule l’instance des papillons écrit en blanc "seule l’instance des papillons écrit en blanc"

cred că te-ai concentrat prea mult pe o idee şi ai scăpat factorul important, acela de a transmite şi cititorului tău din trăiri. începi textul metaforic, apoi ne arunci în cretacic, ere glaciare, cremene şi ne bulversezi artisticul din noi. şi în strofa a 2-ua ne vorbeşti tot despre crevaşe, tencuială, ş.a.m.d, obiectul comparaţiei cu "visul, cu degetul arătător, cu cărările timpului" fiind unul nefericit, din păcate.
din strofa a 3-ia pot spune că aleg versurile: "de prea multă oboseală se desprimăvărează greu/pământul mă apasă vertical" ca fiind bune.
"semăn cu sfânta înnegrită de funingine" - mult mai elegant puteai să reduci explicaţia, lăsând pur şi simplu versul ca fiind: "semăn cu o sfântă".
cred că acest poem trebuie revăzut. am citit la tine poeme mai bune. citesc în continuare:)!
"pe vârfuri sau pe călcâie" - nu mă interesează ca şi cititor prea mult acest aspect, adică îmi este tot una dacă râmăn pe vârfuri sau doar pe călcâie, în fond mă interesează mesajul pe care mi-l transmiţi despre vârfuri sau călcâie.

Nu stiu daca are vreo importanta, dar mie mi-a placut foarte mult acest poem, asa cum e el simplu si melancolic. Ma duce cu gandul la o elegie a lui Rilke, in engleza se numeste Going Blind. Cred ca poezia trebuie simtita nu disecata cu atata cruzime. Nu mai dati cu oua clocite in usa ei. Pastrati-le pentru noaptea de halloween sau de joimarici. Daca nu face click cu starea de spirit a cuiva, atunci nu inseamna ca nu e buna, sau banala, un esec, sau mai stiu eu cum. Uite, numai pentru versurile acestea si a meritat sa citesc:
nimic nu-mi va decora ochii
pentru că am multe absențe peste care nu pot trece
decât sprijinit în amintiri
și în poze vechi
unde eram tânăr lejer în frumusețea unei lumi vii
Ma duc sa mananc pomelo in liniste.

toti suntem egali, dar uni sunt mai egali decat altii

am venit pe site-ul asta cu asteptari mari. stiam de el de la sancho. pe care o respect.

acuma ... nu stiu, personal, cred ca am avut de castigat indeosebi la de userii care s-au oprit la textele mele si mi-au spun ce gresesc. nu stiu daca am reusit sa ma inalt cat as fi vrut, cu siguranta ca nu. dar un progres s-a inregistrat. motiv pentru care m=a deranjat reactia ralucai. poate in primul comment n-am incercat sa fiu foarte "cu manusi". pentru ca ... vb ceea, un sut in cur, un pas inainte.

ce ma deranjaza este asa - daca eu postez aici vreun text care contine cuvinte obscene, e imediat trimis in santier. daca am greseli se intervine prompt. asta totusi nu s-a intamplat in cazul commentului azizei. a aparut vlad. care s-a comportat ca un domn. ea a aruncat in continuare cu diverse chestii dar ce conteaza.

sa nu ma intelegeti gresit. n-am o parere extraordinara despre mine. n-am avut niciodata si niciodata nu voi face asta. dar atata vreme cat textele u mi-au fost trimise in satier in totalitate, ba chiar am mai adunat cate o lauda/ penita pe ici pe colo.... parca ma deranjaza cand vine unu care ma face tzatza floarea care scire oribil, si lumea zambeste politicos si trece mai departe.

daca reactia mea este una politicoasa, este pentru ca am respectat politica site-ului. dar... daca vad ca se poate f bine sa nu faci asta si sa fie ok, nu stiu, zau de ce as mai avea cont aici.

imi pare bine ca am participat, fie si de la distanta, la cenaclul virtualia. imi pare bine ca am intalnit oameni faini pe aici. pe care din fericire ii mai pot gasi si prin alte parti.

pentru moment, aleg sa ma retrag. va urez succes si la mai multe proiecte. si poate, prin gestul meu si al ralucai, veti incerca sa sa-i puneti la punct asa cum trebuie pe userii care au naravul de a-si pune poala-n cap si de a arunca cu noroi la intamplare, pe motivul ca asa le mai vine cateodata.

o ultima rugaminte - poate reusiti sa-mi stergeti contul. si atunci va fi ca si cand nimic nu s-a intampalt. :)

va multumesc tuturor de trecere si pt pareri. andule tacerea de aur.

... bine scris ca şi formulări. Morala mai degrabă slabă. Cred că ar trebui să mai lucraţi la ea. Ar fi păcat să nu o faceţi.

imi pare rau, acum abia am revenit, voi face scrisul mai vizibil, intentia a fost sa fie usor in ape, dar acum vad ca, da, este greu de citit, chiar si pe monitorul meu. dimineata mi s-a parut ca e destul de bine. promit modificare si repostare cu text lizibil, si rapsunsuri pe larg la comentarii, tuturor.

Pai da Andu, dar daca e asa nu se scrie "o data" (despartit) ? Asta incerc sa zic...

"oasele ni-s leoarcă" suna cam aiurea
"Ca sa ne reîntoarcem," poate renunta la "Ca"
in general un text placut dar simplist dupa parerea mea