Îmi primul rând, îmi place titlul. Apoi, ritmul pe care îl induci. Finalul mi-a plăcut. Ai totuși strecurată în text o contradicție mică, și-anume: „bolta rece supura spre mine„ - dacă bolta(indiferent care) supurează, atunci numai rece nu poate fi. Și în general, în contextul poemului, acel termen medical pare a fi din altă poveste.
doar o părere. Eugen.
romînia e ceva la fel de artificial ca iugoslavia. și dacă nu vor să se despartă, măcar autonomie ar trebui să-și ia cele zece regiuni istorice (bucovina, moldova, dobrogea, muntenia, oltenia, banat, crișana, maramureș, ardeal, ținutul secuiesc). europa de sud-est e prea coruptă ca să mai dea înainte un stat centralizat. de taxele noastre trebuie să ne ocupăm noi, la nivel regional. bucureștiul mănîncă singurel 25% din bugetul țării, și produce 14%... e o mică mare diferență și noi, provincia, prea sîntem luați de fraieri
Văleu, nici n-am văzut erorile. Încercând să păstrez textul și accentul, am uitat niște liniuțe. Mulțumesc mult, corectez "imidiat"! Accentul bucovinean nu are "șe", "și", specifice celui din Moldova, hehehe. Ciudat rămâne "ciudat".
Si mie mi-a placut, in special inceputul cu primele 11 versuri care curg firesc, precum si finalul. La mijlocul textului intervine - iar - spiritul matematic al autoarei.
ca să facem o clarificare pentru cei care sugerează că acesta ar fi un text vechi. depinde de hermeneutica termenului de vechi în această situație. pentru că deși acest text a fost scris la data respectivă totuși nu a fost publicat niciodată. de fapt din seria acelor texte la care am lucrat împreună un grup restrîns foarte puține au fost vreodată citite de altcineva. unul parcă pe liternet. altul prin altă parte. dar restul au rămas la sertar pentru o vreme în care, dacă îmi aduc bine aminte, speram să le publicăm într-o micro ediție sau cam așa ceva. Pentru alcătuirea lor construisem și un mic site unde se putea scrie colaborativ. Deci într-un fel aceste texte vechi sînt noi.
Ceea ce mă fascinează pe mine nu este numai calitatea deosebită a scrierii celor cu care am colaborat ci capacitatea de a ne coordona și scrie împreună deși nu ne întîlnisem niciodată. O armonizare a înțelegerii poetice care mă uimește și acum.
Excelent text si totodata o polemica de nota zece in versurile "fumatul ucide terorismul ucide SIDA ucide totuși au mai rămas 6 miliarde ce se întâmplă" care arata simplu si eficient nivelul de demagogie in care am ajuns sa traim. In alta ordine de idei, ma dezamageste acest Consiliu Hermeneia care mi se pare desprins din filmele sf cu alieni si care suspenda conturi pe aici intr-o veselie. Intr-un fel aproape incredibil, Hermeneia a ajuns (si nu inteleg cum) la acest capitol (sanctionarea membrilor sai) sa intreaca in stupiditate chiar pe marea agonia.ro, care era pana acum un etalon al stupiditatii pastrat la institutul de unitati de masura de la goeteborg la capitolul "unitatea de masura a stupiditatii umane". Acest etalon este facut din titaniu 21+ si masoara 1.45365m adica lungimea exacta a prostiei umane, dupa ultimele studii publicate de national geographic. Desigur exista voci care spun ca stupiditatea europeana este mai lunga pe cand cea americana este mai groasa, dar aceste voci au fost repede catalogate de oamenii de stiinta ca fiind speculative si s-a revenit la etalonul stabilit de agonia.ro, adica 1,45365m pentru stupiditatea umana. Este cazul ca acesta sa fie ajustat cu corectia logaritmica introdusa de hermeneia.com, adica (1,3)fi/5*ln(3/pi) care ne duce la o valoare mai exacta de 1,453653987112987. O contributie remarcabila adusa poeziei de catre Consiliul Hermeneia, pe care nu pot decat sa o salut cu o plecaciune plecacioasa. Tineti-o asa fratilor daca tot nu aveti ceva mai bun de facut. Andu
Fotografie nostalgica, simultan de muzeu. Pastreaz-o cu sfintenie. Pozele de acest fel vorbesc despre trecutul nostru ca neam. Ai un album intreg ? esti un detinator de comori.
Va trebui să citeşti regulamentul, să te familiarizezi cu standardul Hermeneia.com, să consulţi rubrica ,,Întrebări şi răspunsuri. Pune toate diacriticile (e o condiţie de publicare specificată în regulament). Nu văd rostul punctului de la finalul fiecărei strofe, având în vedere că în rest nu s-au folosit semnele de punctuaţie. După virgulă se lasă spaţiu. Aş fi avut altă opţiune pentru virgula de la titlu - o linie de pauză de exemplu.
De evitat genitivalele, repetiţiile ( ex. adâncă ) şi versurile explicative.
Virgil, eu am înțeles și m-am bucurat să văd că ai avut plăcerea acestei lecturi. Și chiar nu e off topic, e în sensul așternerilor în ape: câți oamnei pot simți liberi în matca lor? Mulțumesc mult.
dragul meu Hecatonhir, merci pentru interventie. nu iti explic ultimele versuri, ca stric poanta...noaptea asta este de fapt a mea, ca si poezia cu hotelul ei cu tot (Mesner, pentru prieteni, pe dreapta). cit despre extraterestrii mici verzi si cu encefalul marit, sincera sa fiu, este vorba doar de unul singur, recunoscut in Guiness Book, celebru ambidextru.
Nicholas, un text bun, unde reușești să redai atmosfera de caniculă și sentimentul de lehamite și de indiferență din anumite nopți insomniace de vară. Totuși, mai există și câteva sforțări de limbaj, prețiozități și redundanțe.
„ca cafea turcească-n ibric” - precizarea „turcească” e în plus.
„plânge după un sfârc frust de ninsoare” - „frust” - e prețios și redundant - poate lipsi.
„fain” - cuvânt destul de frivol, superficial, care nu prea dă bine în context.
Pe alocuri, mai ales la început, în primele 2 strofe, ritmul pe care-l impui textului șchiopătează puțin.
Ultimele 2 strofe mi-au plăcut cel mai mult, acolo unde reușești să conturezi câteva imagini bune și să impui un ritm mai alert.
Domnule Nicholas, dacă asta ați înțeles dumneavoastră din poema mea, eu nu am prea multe de adăugat…intuiția feminină (legat de asta: nu cred că cineva s-ar fi gândit să vă acuze de misoginism doar pentru ce ați scris, dar vă rog nu dați idei!:-) îmi spune că vom naște o polemică (în polemică, spre deosebire de un dialog dialectic, nimeni nu caută rațional un adevăr impersonal. Replicile fiecăruia sună într-o polemică, așa, cam cum sună și comentariul pe care l-ați postat dumneavoastră mai sus). Nu îmi plac polemicile, nu sunt nici ”revelatoare” pentru „era creștină” în care ne aflăm, iar aici pe hermeneia, fie vorba între noi, nimeni nu duce lipsă de ele…Așa că, la ce bun? O singură observație: fiecare Îl cinstește pe Dumnezeu așa cum poate…iar Dumnezeu I se dezvăluie fiecăruia după măsura lui…Vă rog, încercați data viitoare să nu îmi mai cântăriți simțirea cu propriul dumneavoastră cântar…s-ar putea ca eu să am o altă unitate de măsură… Cu mulțumiri, Maria
poate ca ai dreptate, dar prima parte a textului tine loc de inceput si in ciuda faptului ca s-a mai zis pe-aici despre tinerete fara batranete si viata fara moarte, ori ca ar fi diferit de restul, nu renunt la el. multumesc totusi de opinie,
si te mai astept.
De ce? Pentru că e cea mai discretă confidentă și doar ea poate vedea dinții frumoși ai câinelui mort (după cum spunea odată unul dintre sfinți)... doar ea poate transforma o pată de cafea de pe un perete alb într-o pasăre cu zboruri largi...De aceea o așteptăm.
Mie mi-a plăcut imaginea ca umbra scurtă dintre două ferestre. E complexă. Cea cu venitul în vârful aripilor mi se pare un pic școlărească, mai ales că are handicapul de a fi succesoarea locuțiunii din expresia "vine în vărful picioarelor". Poate ar trebui alt verb în loc de "vine".
Mesajul textului atinge și intelectul și afectivitatea. Mulțumesc!
Atenţie la spaţiul lăsat după cratimă, (de- ntuneric/ târându- şi) când aceasta uneşte/contopeşte cuvinte. Nu se lasă! De data aceasta am corectat eu, dar data viitoare n-o s-o mai fac.
un gand-refuz asezat vertical, de sorginte cioraniana, pesimism cu valente cinice clare, fara turbulenta patimilor, ca o scara de mina, cu versuri adiacente, gen refugii, intr-o suspendare estetica bine conturata, cu fluenta primei parti rupta prin sublimari, printr-o tehnica specifica stilizarii, cu axul central al meditatiei prins intre cele doua faceri (“de copii” si “de morminte”), fara extensii sau spirale, ca un pivot al desertaciunii, vidului, lipsei “binelui”, “fericirii” (stergerea “mastilor din cortegiul meschin al certitudinilor”), obs: as inlocui ultimul cuvant (sunt destule solutii), rupe treptele ritmului si aglomereaza inutil consoanele (acel “ti-tu-di”),
Curaj, intrați! Am crezut că mă așteaptă un text cu furci și topoare, și când colo... M-ai făcut să râd în seara asta când nu știu dacă se termină ziua sau începe... Un text bun, de citit pe nerăsuflate! Excelent: "dacă ești bărbat sau dacă nu cumva noaptea te-a metamorfozat în femeie sau poate și mai rău în bărbat"
un text bun, dacă revii pe el Paule vezi ai grija să nu schimbi nimic
iar dacă textul este bun titlul este remarcabil chiar adumbrește puțin textul una peste alta o lectură plăcută
mersi
Andu
multumesc pentru analiza deosebit de pertinentà si de sensibilà. cu acest prilej doresc ca membrii sitului sà considere invitati la viitoarele mele lansàri
mi am dat seama din secunda 2, cand intins in pat, recitam poemul pisicii mele, pe intuneric. corect, leul nu apartine, aici, aceluiasi areal poetic. dar nu m-am mai ridicat azi noapte din pat. am scos si mugurul, de ciuda comului tau. da copacu nu. sa moara poetii
promit: pe viitor ma voi stradui sa nu ma mai invart in cercuri si sa empatizez si mai mult cu scrierile dvs, fie ele poeme sau proza; adica sa nu mai fiu ironic. sunt absolut sigur ca o sa-mi iasa. inchei acum cu un vers care imi place mie mult (sigur cunoasteti autorul) : "cucurigu!"
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Îmi primul rând, îmi place titlul. Apoi, ritmul pe care îl induci. Finalul mi-a plăcut. Ai totuși strecurată în text o contradicție mică, și-anume: „bolta rece supura spre mine„ - dacă bolta(indiferent care) supurează, atunci numai rece nu poate fi. Și în general, în contextul poemului, acel termen medical pare a fi din altă poveste.
pentru textul : jurnaliana dedoar o părere. Eugen.
romînia e ceva la fel de artificial ca iugoslavia. și dacă nu vor să se despartă, măcar autonomie ar trebui să-și ia cele zece regiuni istorice (bucovina, moldova, dobrogea, muntenia, oltenia, banat, crișana, maramureș, ardeal, ținutul secuiesc). europa de sud-est e prea coruptă ca să mai dea înainte un stat centralizat. de taxele noastre trebuie să ne ocupăm noi, la nivel regional. bucureștiul mănîncă singurel 25% din bugetul țării, și produce 14%... e o mică mare diferență și noi, provincia, prea sîntem luați de fraieri
pentru textul : pentru că uiţi ce ai mâncat aseară deVăleu, nici n-am văzut erorile. Încercând să păstrez textul și accentul, am uitat niște liniuțe. Mulțumesc mult, corectez "imidiat"! Accentul bucovinean nu are "șe", "și", specifice celui din Moldova, hehehe. Ciudat rămâne "ciudat".
pentru textul : Așa ceva “nu se există” (Încălzirea globală, păcăleala mileniului III) deMă bucură trecerea dumneavoastră! Vă mulțumesc!
pentru textul : Nimfa pe nufăr deSi mie mi-a placut, in special inceputul cu primele 11 versuri care curg firesc, precum si finalul. La mijlocul textului intervine - iar - spiritul matematic al autoarei.
pentru textul : Dezordine deca să facem o clarificare pentru cei care sugerează că acesta ar fi un text vechi. depinde de hermeneutica termenului de vechi în această situație. pentru că deși acest text a fost scris la data respectivă totuși nu a fost publicat niciodată. de fapt din seria acelor texte la care am lucrat împreună un grup restrîns foarte puține au fost vreodată citite de altcineva. unul parcă pe liternet. altul prin altă parte. dar restul au rămas la sertar pentru o vreme în care, dacă îmi aduc bine aminte, speram să le publicăm într-o micro ediție sau cam așa ceva. Pentru alcătuirea lor construisem și un mic site unde se putea scrie colaborativ. Deci într-un fel aceste texte vechi sînt noi.
pentru textul : the brave old world deCeea ce mă fascinează pe mine nu este numai calitatea deosebită a scrierii celor cu care am colaborat ci capacitatea de a ne coordona și scrie împreună deși nu ne întîlnisem niciodată. O armonizare a înțelegerii poetice care mă uimește și acum.
excelent. admir această suprapunere a temporalului peste imaginar. cred ca am mai vrut sa scriu cindva un comentariu sub acest text. iata o fac acum.
pentru textul : Mirza detare sensibila. imbina foarte bine simplitatea cu metafora.
aproape ca era nedrept ca nimeni sa nu treaca pe aici.
scrii bine.
pentru textul : i-am pus numele mamă deExcelent text si totodata o polemica de nota zece in versurile "fumatul ucide terorismul ucide SIDA ucide totuși au mai rămas 6 miliarde ce se întâmplă" care arata simplu si eficient nivelul de demagogie in care am ajuns sa traim. In alta ordine de idei, ma dezamageste acest Consiliu Hermeneia care mi se pare desprins din filmele sf cu alieni si care suspenda conturi pe aici intr-o veselie. Intr-un fel aproape incredibil, Hermeneia a ajuns (si nu inteleg cum) la acest capitol (sanctionarea membrilor sai) sa intreaca in stupiditate chiar pe marea agonia.ro, care era pana acum un etalon al stupiditatii pastrat la institutul de unitati de masura de la goeteborg la capitolul "unitatea de masura a stupiditatii umane". Acest etalon este facut din titaniu 21+ si masoara 1.45365m adica lungimea exacta a prostiei umane, dupa ultimele studii publicate de national geographic. Desigur exista voci care spun ca stupiditatea europeana este mai lunga pe cand cea americana este mai groasa, dar aceste voci au fost repede catalogate de oamenii de stiinta ca fiind speculative si s-a revenit la etalonul stabilit de agonia.ro, adica 1,45365m pentru stupiditatea umana. Este cazul ca acesta sa fie ajustat cu corectia logaritmica introdusa de hermeneia.com, adica (1,3)fi/5*ln(3/pi) care ne duce la o valoare mai exacta de 1,453653987112987. O contributie remarcabila adusa poeziei de catre Consiliul Hermeneia, pe care nu pot decat sa o salut cu o plecaciune plecacioasa. Tineti-o asa fratilor daca tot nu aveti ceva mai bun de facut. Andu
pentru textul : Pixeli demă bucură. astept cu interes
pentru textul : februarie deFotografie nostalgica, simultan de muzeu. Pastreaz-o cu sfintenie. Pozele de acest fel vorbesc despre trecutul nostru ca neam. Ai un album intreg ? esti un detinator de comori.
pentru textul : aristocrația normativă prospiciată din geneze și exoduri deVa trebui să citeşti regulamentul, să te familiarizezi cu standardul Hermeneia.com, să consulţi rubrica ,,Întrebări şi răspunsuri. Pune toate diacriticile (e o condiţie de publicare specificată în regulament). Nu văd rostul punctului de la finalul fiecărei strofe, având în vedere că în rest nu s-au folosit semnele de punctuaţie. După virgulă se lasă spaţiu. Aş fi avut altă opţiune pentru virgula de la titlu - o linie de pauză de exemplu.
pentru textul : Singurătate pe margini de urme deDe evitat genitivalele, repetiţiile ( ex. adâncă ) şi versurile explicative.
Virgil, eu am înțeles și m-am bucurat să văd că ai avut plăcerea acestei lecturi. Și chiar nu e off topic, e în sensul așternerilor în ape: câți oamnei pot simți liberi în matca lor? Mulțumesc mult.
pentru textul : perdera dedragul meu Hecatonhir, merci pentru interventie. nu iti explic ultimele versuri, ca stric poanta...noaptea asta este de fapt a mea, ca si poezia cu hotelul ei cu tot (Mesner, pentru prieteni, pe dreapta). cit despre extraterestrii mici verzi si cu encefalul marit, sincera sa fiu, este vorba doar de unul singur, recunoscut in Guiness Book, celebru ambidextru.
pentru textul : pietrele umbrei deîmi place doar sintagma: serenadă aurie. probabil sunt mai meloman la ora asta matinală:)
pentru textul : sura1 deBogdan, ții neapărat la vecinătatea asta
„clopote bat/ cu spirale albastre(...)/ nuci albi/ cu frunzele uitate”?
întreb doar...
pentru textul : Nelinişte deun fel de tablou cu miros de pâine coaptă, din care timpul a dispărut.
pentru textul : apus dea se citi cu ochii închiși
Nicholas, un text bun, unde reușești să redai atmosfera de caniculă și sentimentul de lehamite și de indiferență din anumite nopți insomniace de vară. Totuși, mai există și câteva sforțări de limbaj, prețiozități și redundanțe.
„ca cafea turcească-n ibric” - precizarea „turcească” e în plus.
„plânge după un sfârc frust de ninsoare” - „frust” - e prețios și redundant - poate lipsi.
„fain” - cuvânt destul de frivol, superficial, care nu prea dă bine în context.
Pe alocuri, mai ales la început, în primele 2 strofe, ritmul pe care-l impui textului șchiopătează puțin.
Ultimele 2 strofe mi-au plăcut cel mai mult, acolo unde reușești să conturezi câteva imagini bune și să impui un ritm mai alert.
Citit cu interes,
pentru textul : colac peste pupăză deEugen.
vă mulţumesc pentru reacţii.
pentru textul : jurnal de front. virtualia deDomnule Nicholas, dacă asta ați înțeles dumneavoastră din poema mea, eu nu am prea multe de adăugat…intuiția feminină (legat de asta: nu cred că cineva s-ar fi gândit să vă acuze de misoginism doar pentru ce ați scris, dar vă rog nu dați idei!:-) îmi spune că vom naște o polemică (în polemică, spre deosebire de un dialog dialectic, nimeni nu caută rațional un adevăr impersonal. Replicile fiecăruia sună într-o polemică, așa, cam cum sună și comentariul pe care l-ați postat dumneavoastră mai sus). Nu îmi plac polemicile, nu sunt nici ”revelatoare” pentru „era creștină” în care ne aflăm, iar aici pe hermeneia, fie vorba între noi, nimeni nu duce lipsă de ele…Așa că, la ce bun? O singură observație: fiecare Îl cinstește pe Dumnezeu așa cum poate…iar Dumnezeu I se dezvăluie fiecăruia după măsura lui…Vă rog, încercați data viitoare să nu îmi mai cântăriți simțirea cu propriul dumneavoastră cântar…s-ar putea ca eu să am o altă unitate de măsură… Cu mulțumiri, Maria
pentru textul : Scrisori către Diogene (II) depoate ca ai dreptate, dar prima parte a textului tine loc de inceput si in ciuda faptului ca s-a mai zis pe-aici despre tinerete fara batranete si viata fara moarte, ori ca ar fi diferit de restul, nu renunt la el. multumesc totusi de opinie,
pentru textul : viaţa ca o coajă de ou pictată cu laitmotive româneşti desi te mai astept.
De ce? Pentru că e cea mai discretă confidentă și doar ea poate vedea dinții frumoși ai câinelui mort (după cum spunea odată unul dintre sfinți)... doar ea poate transforma o pată de cafea de pe un perete alb într-o pasăre cu zboruri largi...De aceea o așteptăm.
pentru textul : Poezia deMie mi-a plăcut imaginea ca umbra scurtă dintre două ferestre. E complexă. Cea cu venitul în vârful aripilor mi se pare un pic școlărească, mai ales că are handicapul de a fi succesoarea locuțiunii din expresia "vine în vărful picioarelor". Poate ar trebui alt verb în loc de "vine".
Mesajul textului atinge și intelectul și afectivitatea. Mulțumesc!
Atenţie la spaţiul lăsat după cratimă, (de- ntuneric/ târându- şi) când aceasta uneşte/contopeşte cuvinte. Nu se lasă! De data aceasta am corectat eu, dar data viitoare n-o s-o mai fac.
pentru textul : Vechi revelaţii deun gand-refuz asezat vertical, de sorginte cioraniana, pesimism cu valente cinice clare, fara turbulenta patimilor, ca o scara de mina, cu versuri adiacente, gen refugii, intr-o suspendare estetica bine conturata, cu fluenta primei parti rupta prin sublimari, printr-o tehnica specifica stilizarii, cu axul central al meditatiei prins intre cele doua faceri (“de copii” si “de morminte”), fara extensii sau spirale, ca un pivot al desertaciunii, vidului, lipsei “binelui”, “fericirii” (stergerea “mastilor din cortegiul meschin al certitudinilor”), obs: as inlocui ultimul cuvant (sunt destule solutii), rupe treptele ritmului si aglomereaza inutil consoanele (acel “ti-tu-di”),
pentru textul : via sepia deCuraj, intrați! Am crezut că mă așteaptă un text cu furci și topoare, și când colo... M-ai făcut să râd în seara asta când nu știu dacă se termină ziua sau începe... Un text bun, de citit pe nerăsuflate! Excelent: "dacă ești bărbat sau dacă nu cumva noaptea te-a metamorfozat în femeie sau poate și mai rău în bărbat"
pentru textul : banala nostalgie a anului 1907 deun text bun, dacă revii pe el Paule vezi ai grija să nu schimbi nimic
pentru textul : din sensibilitățile băiatului care aduce pizza deiar dacă textul este bun titlul este remarcabil chiar adumbrește puțin textul una peste alta o lectură plăcută
mersi
Andu
Iți multumesc pentru grija. o sa fiu atenta si voi incerca sa nu dezamagesc pe nimeni si sa ma ridic la inaltimea asteptarilor. o sa arat ceea ce pot!
pentru textul : Să ridicăm cortina! demultumesc pentru analiza deosebit de pertinentà si de sensibilà. cu acest prilej doresc ca membrii sitului sà considere invitati la viitoarele mele lansàri
pentru textul : Apariție editorială 2007: „NOUS” – Daniella Mutiu demi am dat seama din secunda 2, cand intins in pat, recitam poemul pisicii mele, pe intuneric. corect, leul nu apartine, aici, aceluiasi areal poetic. dar nu m-am mai ridicat azi noapte din pat. am scos si mugurul, de ciuda comului tau. da copacu nu. sa moara poetii
pentru textul : gata de aruncat în prăpastie mirii depromit: pe viitor ma voi stradui sa nu ma mai invart in cercuri si sa empatizez si mai mult cu scrierile dvs, fie ele poeme sau proza; adica sa nu mai fiu ironic. sunt absolut sigur ca o sa-mi iasa. inchei acum cu un vers care imi place mie mult (sigur cunoasteti autorul) : "cucurigu!"
pentru textul : nu pot dePagini