Mi-a plăcut foarte mult timbrul vocii, cum s-a pliat pe poem. Ţi-a ieşit foarte "trist şi cu efect", adică foarte bine scena în care actorul interpretează asta: "brațele tale labirint știu sa țină piept inimii/știu să țină inima la piept/
sînt gata./am pus creionul jos/și termometrul și hîrtia și apa."
Şi, aici, ar trebui să te opreşti, Corina. Trebuie să laşi spectatorul, cititorul în poem, chiar dacă urechea, să zicem, că se mai ţine într-o zdreanţă de carne ca în filmele lui Tarantino, tu mă laşi acolo, uimită, siderată dar mă laşi acolo. Ies eu dacă vreau. Râd.
Frumos ai mai introdus şi acest vers, această zicere rotundă, frumosă, cu greutate: "Tu, ştii, cine sunt? - frumos pronunţată, cu timpi cu tot...
În general, nouă, nu ne prea iese cu recitatul propriilor poeme, dar ţie ţi-a reuşit. Ai transmis perfect emoţia.
fireste, mie imi pare ca celelalte secvente ale discursului sunt necesare pt a relua/reconstrui, in diverse moduri, jocul dintre un "eu" si un "tu" care se bucura unul de altul. iar pt asta, un descantec e numai bun. upgradat, fireste. multumesc, domnul meu, pt atentia dvs constanta. asemeni doamnei marina
Marinela, iată că stilul tău se limpezește, ai imagini deosebite în fața cărora micile defecte dispar: "până când talpa soldatului se murdărește cu făină de piatră" sau "până când cățelul pământului uită labele în casa clopotarului". În timp vei înlătura și acele mici imperfecțiuni!
nu știu cum a fost original textul (și nici nu știu dacă a fost schimbat) dar mi-ar fi plăcut mai mult dacă (așa cum este acum) primul vers ar fi fost titlul iar titlul ar fi luat locul primului vers
marga, mulțumesc încă o dată pentru cinstea care mi-o faci citind cu perseverență modestele mele texte. mulțumesc și pentru critică. și da, nici eu nu am fost fericit cu textul. și da, ar trebui să fiu mai exigent.
deocamdată am făcut o revizie capitală prin el și am modificat mai multe lucruri în partea a doua.
ok, nu sunt un obtuz. dar daca negru si alb dau gri, ce-i de facut? Calea de mijloc n-a fost niciodata una sigura (poate doar pentru "caldiceii" despre care Biblia vorbeste in termeni categorici). Evident, n-am vrut nici sa supar, nici sa laud nemeritat. Sa mergem mai departe, deci. Sa aveti pace, Dancus
Hm, eu nu i-am spus chiar fulger, dar îmi place ideea. Dacă tot ai remarcat, și dacă tot pierdusem amănuntul pe parcurs, am făcut efortul să-l readuc la loc. Renunțând la altele.
matei, mulțumesc. mă bucur că ți-a plăcut. finalul ... da, era stabilit de la început:) destul de previzibil. mulțumesc pentru cea de-a patra peniță,. și sărbători fericite! Daniela
vlad,recitesc schimbarea ta la faţă. de fapt, singurul vers care îmi creea disconfort era "fandosit în costum şi cravată". am eu asociaţiile mele stupide din cap, era o incongruenţă pentru mine: înger costum cravată.
am digerat textul şi recunosc că m am grăbit cu comentariul. la aşa un eveniment până şi îngerul trebuia să se îmbrace protocolar.
rezonez cu fiecare cuvânt din poemul tău, chiar dacă nu voi picta niciodată un înger în costulm şi cravată.
"uite! mă simt în ziua mea bună
ţi-am adus turtă dulce vată de zahăr
şi-o coroniţă din flori de răsură
dacă e grea pentru creştetul tău
îl scot pe tac’tu din rai pe poarta din dos
să–ţi ridice capul cu o sărutare pe gură"
aici sunt topit!
iertare dacă se poate pentru primul com.
ps. voiam să te provoc la discuţie când am scris că îngerii şi iisus sunt fraţi. nu sunt îngerii sunt făcuţi, iisus e născut. cum din tatăl nu înţeleg. dar asta este altă poveste.
Fain text, o lectura placuta, un pel de "panseu" Deacord cu Dorin, chestia cu "stii cat timp iti ia sa..." e oarecum cliseistica, sunt o gramada de lucruri pe care mai nou le intalnesti in statistici ciudate care-ti spun cat timp petreci facand cutare sau cutare lucru. Eu mai mult nu ma impac cu finalul, ploaia de supernove parca e o transormata fourier a mioritei "si la nunta mea/ a cazut o stea". Iar chestie mai nashpa decat miorita nu cred ca exista, dar asta e doar parerea mea, desigur. Andu
poetul nu trăiește pentru sine nu cere, dăruiește chiar de n-are își arde inspirația-ntr-o țigare și suferă crezând că-i este bine pe-acești orfani ai lumii peste veac poți să-i iubești sau poți să îi ignori dar nu-ncerca să-i cumperi cu comori căci pentru boala lor nu este leac
îți deplang chiar si moartea
intre zidurile ce își reglează tonul
ca pe o tensiune oscilantă
descalta-te de
luciul pantofilor dornici
de trepte
descălțate
în lacrimile mele
se desfac atâția maci să-si spună
un singur cuvânt
doar unul singur
și să se închidă la loc
într-o sadica tăcere
minunat acest text. se tot scrie de micile minuni, de lucrurile mici in general, dar cred ca putine texte reusesc sa surprinda atat de bine naturaletea si simplitatea. cu o singura exceptie, versul cu filmul uitat, care imi pare din...alt film...tocmai pentru ca e uitat, imi da o senzatie de prafuit. In rest, imi place mult cum contrapunctezi cu ajutorul focilor si al cremei hidratante si cum eliberezi detensionezi exact acolo unde discursul risca sa cada in "prea mult". Felicitari! Din punctul meu de vedere, e de penita.
mergi frumos. Am citit imediat ce ai postat şi această parte. Îmi place cum scrii povestea aceasta şi când spun asta, să nu ţi se ridice corniţele, da?
Ai un typo la: "de trepetele ascuţite"
plăcut. citim.
Silvia
A morpurgi sau a nu morpurgi... Astfel de cronici sunt în stare să te ţină în viaţă, să-ţi şoptească-n ureche: bă, fraiere, să ştii că nu numa' ţie ţi se pare că alea-s de tot rahatu'!
E o baladă a morții cu suavități și locuri grave, dar prea lungă, are mult balast. Când va fi eliberată de el și sentimentul va fi strecurat. Da, ai reușit să reproduci atmosfera acestui loc tragic, o trambulină de plonjat în vis de o clipă sau în vis etern. Renunță la gratuități (e prea frumos textul în viitorul lui corp!) de genul:"Risc de răceală" Extaz inocent." Trupurile ard tăcute, tresaltă bulbii spaimei."
Sincer, nici nu m-am gândit la Eminescu când am scris acest text.
Aşa mi-a venit atunci, dar, dacă vi se pare plagiat, ceea ce eu nu cred a fi, avănd în vedere că două cuvinte nu se pot numi plagiat, căci dacă aş căuta în mai multe versuri ale unor poeţi de renume, cred că această expresie aş întâlni-o, şi nu o dată, dar după cum spuneam, dacă pare plagiat, voi schimba acest ultim vers.
Vă mulţumesc, Cezar
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
E un text scris in cheie ironica?:) (retoric)
pentru textul : scrisoare de limpezit privirea deda, asa este domnule Manolescu. de unde sa deducem ca este de preferat sa nu ne fie frica.
pentru textul : deja vu cu iz de levănțică și camfor deMi-a plăcut foarte mult timbrul vocii, cum s-a pliat pe poem. Ţi-a ieşit foarte "trist şi cu efect", adică foarte bine scena în care actorul interpretează asta: "brațele tale labirint știu sa țină piept inimii/știu să țină inima la piept/
sînt gata./am pus creionul jos/și termometrul și hîrtia și apa."
Şi, aici, ar trebui să te opreşti, Corina. Trebuie să laşi spectatorul, cititorul în poem, chiar dacă urechea, să zicem, că se mai ţine într-o zdreanţă de carne ca în filmele lui Tarantino, tu mă laşi acolo, uimită, siderată dar mă laşi acolo. Ies eu dacă vreau. Râd.
Frumos ai mai introdus şi acest vers, această zicere rotundă, frumosă, cu greutate: "Tu, ştii, cine sunt? - frumos pronunţată, cu timpi cu tot...
În general, nouă, nu ne prea iese cu recitatul propriilor poeme, dar ţie ţi-a reuşit. Ai transmis perfect emoţia.
pentru textul : Carpe Diem defireste, mie imi pare ca celelalte secvente ale discursului sunt necesare pt a relua/reconstrui, in diverse moduri, jocul dintre un "eu" si un "tu" care se bucura unul de altul. iar pt asta, un descantec e numai bun. upgradat, fireste. multumesc, domnul meu, pt atentia dvs constanta. asemeni doamnei marina
pentru textul : vule vu murir avec moi? deMarinela, iată că stilul tău se limpezește, ai imagini deosebite în fața cărora micile defecte dispar: "până când talpa soldatului se murdărește cu făină de piatră" sau "până când cățelul pământului uită labele în casa clopotarului". În timp vei înlătura și acele mici imperfecțiuni!
pentru textul : Redundanță deUn rondel bine închegat ce mi-a încheiat periplul pe ziua de azi! Cu mulțumiri autorului pentru clipa de plinîtate a sufletului! Mariana Tănase
pentru textul : Cerșim la poarta gândului și-a vieții denu știu cum a fost original textul (și nici nu știu dacă a fost schimbat) dar mi-ar fi plăcut mai mult dacă (așa cum este acum) primul vers ar fi fost titlul iar titlul ar fi luat locul primului vers
pentru textul : în loc de braţe cresc atunci valuri în care naufragiază trupul cald şi gol al firescului demarga, mulțumesc încă o dată pentru cinstea care mi-o faci citind cu perseverență modestele mele texte. mulțumesc și pentru critică. și da, nici eu nu am fost fericit cu textul. și da, ar trebui să fiu mai exigent.
pentru textul : dincolo de crepuscul dedeocamdată am făcut o revizie capitală prin el și am modificat mai multe lucruri în partea a doua.
ok, nu sunt un obtuz. dar daca negru si alb dau gri, ce-i de facut? Calea de mijloc n-a fost niciodata una sigura (poate doar pentru "caldiceii" despre care Biblia vorbeste in termeni categorici). Evident, n-am vrut nici sa supar, nici sa laud nemeritat. Sa mergem mai departe, deci. Sa aveti pace, Dancus
pentru textul : continuum explosion deHm, eu nu i-am spus chiar fulger, dar îmi place ideea. Dacă tot ai remarcat, și dacă tot pierdusem amănuntul pe parcurs, am făcut efortul să-l readuc la loc. Renunțând la altele.
pentru textul : Umbra demultumesc de incurajare si de directia sugerata.
pentru textul : Despărțire dematei, mulțumesc. mă bucur că ți-a plăcut. finalul ... da, era stabilit de la început:) destul de previzibil. mulțumesc pentru cea de-a patra peniță,. și sărbători fericite! Daniela
pentru textul : numele meu este diana deȊmi place trecerea ludică de la un plan la altul, de la o realitate imediată la o lume concetrată într-o carte veche.
pentru textul : sub zodia foarfecelui devlad,recitesc schimbarea ta la faţă. de fapt, singurul vers care îmi creea disconfort era "fandosit în costum şi cravată". am eu asociaţiile mele stupide din cap, era o incongruenţă pentru mine: înger costum cravată.
am digerat textul şi recunosc că m am grăbit cu comentariul. la aşa un eveniment până şi îngerul trebuia să se îmbrace protocolar.
rezonez cu fiecare cuvânt din poemul tău, chiar dacă nu voi picta niciodată un înger în costulm şi cravată.
"uite! mă simt în ziua mea bună
ţi-am adus turtă dulce vată de zahăr
şi-o coroniţă din flori de răsură
dacă e grea pentru creştetul tău
îl scot pe tac’tu din rai pe poarta din dos
să–ţi ridice capul cu o sărutare pe gură"
aici sunt topit!
iertare dacă se poate pentru primul com.
ps. voiam să te provoc la discuţie când am scris că îngerii şi iisus sunt fraţi. nu sunt îngerii sunt făcuţi, iisus e născut. cum din tatăl nu înţeleg. dar asta este altă poveste.
pentru textul : ziua schimbării mele la faţă deFain text, o lectura placuta, un pel de "panseu" Deacord cu Dorin, chestia cu "stii cat timp iti ia sa..." e oarecum cliseistica, sunt o gramada de lucruri pe care mai nou le intalnesti in statistici ciudate care-ti spun cat timp petreci facand cutare sau cutare lucru. Eu mai mult nu ma impac cu finalul, ploaia de supernove parca e o transormata fourier a mioritei "si la nunta mea/ a cazut o stea". Iar chestie mai nashpa decat miorita nu cred ca exista, dar asta e doar parerea mea, desigur. Andu
pentru textul : jurnal depoetul nu trăiește pentru sine nu cere, dăruiește chiar de n-are își arde inspirația-ntr-o țigare și suferă crezând că-i este bine pe-acești orfani ai lumii peste veac poți să-i iubești sau poți să îi ignori dar nu-ncerca să-i cumperi cu comori căci pentru boala lor nu este leac
pentru textul : poetul I deam corectat ceea ce s-a scris gramatical gresit si pentru asta iti multumesc. de obicei scriu direct pe site si asta intotdeauna imi cauzeaza.
pentru textul : Bunicul și Europa deîți deplang chiar si moartea
intre zidurile ce își reglează tonul
ca pe o tensiune oscilantă
descalta-te de
luciul pantofilor dornici
de trepte
descălțate
în lacrimile mele
se desfac atâția maci să-si spună
un singur cuvânt
doar unul singur
și să se închidă la loc
într-o sadica tăcere
pășeste cu grija
pentru textul : Doliu deprintre sâmburi în căutare...
Las' ca pana termin eu cu Andu colajul, se usuca si or sa cada singure =)).
pentru textul : story of a city demulţumesc de opinie. O să ţin cont de ea. pe viitor.
Eugen
10.06.2012;
pentru textul : Minciuna aceea cu chip de femeie bătrână şi grasă, şi-nfometată tot timpul după tot ceea ce este străin de05:50
minunat acest text. se tot scrie de micile minuni, de lucrurile mici in general, dar cred ca putine texte reusesc sa surprinda atat de bine naturaletea si simplitatea. cu o singura exceptie, versul cu filmul uitat, care imi pare din...alt film...tocmai pentru ca e uitat, imi da o senzatie de prafuit. In rest, imi place mult cum contrapunctezi cu ajutorul focilor si al cremei hidratante si cum eliberezi detensionezi exact acolo unde discursul risca sa cada in "prea mult". Felicitari! Din punctul meu de vedere, e de penita.
pentru textul : everyday things demergi frumos. Am citit imediat ce ai postat şi această parte. Îmi place cum scrii povestea aceasta şi când spun asta, să nu ţi se ridice corniţele, da?
pentru textul : am evadat un timp (3) deAi un typo la: "de trepetele ascuţite"
plăcut. citim.
Silvia
A morpurgi sau a nu morpurgi... Astfel de cronici sunt în stare să te ţină în viaţă, să-ţi şoptească-n ureche: bă, fraiere, să ştii că nu numa' ţie ţi se pare că alea-s de tot rahatu'!
pentru textul : Fluturi pe lampă* deDesigur ca nu supara parerea , unde mai pui ca sunt aproape de acord
pentru textul : De noapte deE o baladă a morții cu suavități și locuri grave, dar prea lungă, are mult balast. Când va fi eliberată de el și sentimentul va fi strecurat. Da, ai reușit să reproduci atmosfera acestui loc tragic, o trambulină de plonjat în vis de o clipă sau în vis etern. Renunță la gratuități (e prea frumos textul în viitorul lui corp!) de genul:"Risc de răceală" Extaz inocent." Trupurile ard tăcute, tresaltă bulbii spaimei."
pentru textul : Poveste de dragoste deSincer, nici nu m-am gândit la Eminescu când am scris acest text.
pentru textul : ruginiu deAşa mi-a venit atunci, dar, dacă vi se pare plagiat, ceea ce eu nu cred a fi, avănd în vedere că două cuvinte nu se pot numi plagiat, căci dacă aş căuta în mai multe versuri ale unor poeţi de renume, cred că această expresie aş întâlni-o, şi nu o dată, dar după cum spuneam, dacă pare plagiat, voi schimba acest ultim vers.
Vă mulţumesc, Cezar
Care a fost miscarea cu candelabrele? Cu zanele cum ramane?
pentru textul : despre Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” detimpurilor, voiam să spun.
pentru textul : fără durată deFrumos, fluent, sensibil...Şi cu o aproape imperceptibilă notă (auto)ironică, ba char ludică...
pentru textul : cantoluna dealina mungiu pippidi ne arata pe indelete de un astfel de hristos in "evanghelistii" piesa e buna si-mi place si poezia aceasta
pentru textul : noi propovăduim un hristos nerăstignit dePagini