Un munte-n vârf a cuibărit o arcă
Deasupra-n nori că nu îi vezi surplusul,
De veghe la răscruci de timp să-ntoarcă
Pe cei ce-n suflet caută apusul.

Din ochi ne cântăreşte şi ne încearcă
Acel fior de dragoste-n impulsul,
De a mai trece peste mări c-o barcă
Să uiţi de ore când se schimbă fusul.

Răsună gongul nerăbdător s-atingă
Clipa aprinsă-n al lumii mers nebun
Legând femeia de bărbat c-o chingă.

Eu aş topi din vârstă ţevile de tun
Să fac un pod pe râu, dorul să-i stingă
Când trenul străbate pădurea de gorun.