Darul meu

imaginea utilizatorului Ioana Voicila Dobre
viitorul

Pe banca din parc aşteptai viitorul.
Erai, atât de încordat,
cu pumnii strânşi, aşteptând!
Voiam să mă cuprindă braţele tale
dar palmele nu le-ai întins,
privirea ta, nu m-a atins!
Cum să poţi primi viitorul,
altflel, decât cu braţele deschise?
Deschide-ţi, inima în primăvară
şi uită de iarna din noi!
Şi, du-mă, departe, cât mai departe!
Roteşte-mă, în alte ochiuri de viaţă,
să ajung la inima ta
şi al nostru va fi viitorul!