rameau rameau
știi că nu mă descurc între zeu bun și zeu rău
potcovesc la viitor de când m-am născut
și serile tot îl aud venind încetișor, șchiopătând a potcoava dreaptă ruptă
rameau, tângul lui veșnic
feemeeeie leagă-mă la ieslea ta
îl voi purta cu mine în mormânt
acolo unde babele neamului meu trag baticul pe gură
rameau rameau paște pe umărul tău
de când erați încă vii, voi doi
țepeni, răsturnați cu copitele către cer

-----

să nu ne pripim în concluzii draga mea ghicitoare în cafea
ai pus ibrikul pe foc
te uiți la mine ca la o fantomă chinuită
cercetată cu lupa de mov
îmi aduci niscaiva oase de ros, plătesc anticipat
scuipi în palme
te ștergi de manechinul meu nesedus
simt învaluire în starea de euforie vegetală
dau pere
îmi dau crengile pe nas
scoarța mea e deja un afiș banal într-o piața prăfuită
toți cațeii râd de mine în passodoble
una la mînă !
cinstea e o altă afacere
îl văd pe Laplace cum încearcă sa curbeze spațiul
ca să-l potrivească cu noua sa teoremă
dar cafeaua e gata ..
o beau
mă ghicești cu sunete pietroase
îmi zici : băi rameau
tu ai trișat viața, dupa Moire esti mort de mult

două la mîna !