Din ce în ce mai târziu

imaginea utilizatorului celestin

Acest text se află în Șantierul Literar Hermeneia.com

lipsa ta continuă până în zilele mele
degeaba te ascund conștient în uitare
tot respir cu masca pe față
ori de câte ori nu pot ierta nimic

de multe nopți
inima mi-e desfăcută de ochi
stelele îmi intră în sânge
amețesc privindu-te
cum respiri fără gânduri

târziul mă face să simt în oase
cum suferă îndrăgostitul fără adăpost
mor vise
cerul e plin de cruci de umbre
timpul picură în ochi noaptea albă
eu strig
ori de câte ori se întâmplă
lumina să întârzie