/dacă stai lângă mine
noaptea-mi pare înaltă
tot ce ai pe suflet mi-a șoptit dinainte
luna diavol de baltă/

tu ai spus că plângi de obicei
înțeleg natura umană dar azi am găsit un pliant și m-am gândit că
este cel mai bun moment să vizitez piramidele și zăcămintele sfinte
imaginează-ți rusia un stomac imens cu intestinul ucrainean blocat de oxiuri
toți vor mirosi a mercaptan dacă explodează vreun terminal asiatic
libertatea este un cuvânt greu de pronunțat
pentru spiritul închis într-un corp
poeții se adună ca nişte ciori pe stârvuri după frecvența obuzelor
diavolul îi trage de urechi și propune unda sonică
astea nu sunt asigurate fac parte din categoria
textelor închinate păcii lungi și de necrezut
ca țolul în care l-au îngropat pe Cristos și din care l-au scos pe Nietzsche

despărțirea a fost antologică
din locul meu ai fi crezut că femeile “mă iubește” din celălalt unghi
aş fi crezut că toți soldații așteaptă un copil de la tine
aburii trenului plângeau cu lacrimi subțiate de frâne

nu știu dacă iubirea este urâtă sau așa arăţi după somn
nu i-aș fi dezlegat niciun vis împăratului
i-aș fi luat o bere să nu mă simt prost față de lăcustele care
nu ne-au eliminat dar ne-au depășit
lumea îmi trebuie
ceva să o conduc Dumnezeu mi-a zis
fă-i să râdă
nu mă-ntrebați de unde știe atâtea

suntem generații diferite