Eram un căţel în burta căruia creştea un dulău în burta căruia creştea un căţel.
Un dans al gestaţiei continue.
Sângele se închegase în ciolane.
În picioare creşteau rădăcini. Creşteau în ciment şi cimentul în ele.
Pe rând, căţelul lătra, dulăul muşca, căţelul fugea.
Camera mică îmi mânca ochii. Mi-i soarbea cuminte încet insesizabil.
Şi mă sparg ca o apă de podea.