ne plouă ne ninge şi ne arde
soarele ei de treabă
păi sunt zilele noastre spune o bătrînică
sunt nişte frumuseţi de babe şi
toată treaba e s-o laşi cum a căzut
numai aşa îţi uşurează inima
să fugă imprevizibil
ca un copil

altfel orice scăfîrlie e plină de ieri
obeză de amintiri de cunoscut
de răul ei strict necesar

o babă în toată astenia cuvîntului

aveţi dreptate îi spun
fiecare din noi avem
cîte o babă frumoasă
şi un copil cuminte

desigur copiii fug mereu
de parcă
acest mic cimitir ar fi
cine ştie ce lume mare

dar bătrînicile stau liniştite
la locul lor cu bilet
în sala tumefiată
de aşteptare