Acest text se află în Șantierul Literar Hermeneia.com
Atunci când ceri prin rugi la cer mereu să-ţi dea
suprema fericire pentru draga ta
ca viaţa ei să-i fie zilnic sărbătoare
să strălucească pe a lumilor cărare
atunci când vezi în jurul tău aprinse flori
ce-ţi umplu sufletul cu tainice fiori
şi te gândeşti cu drag in fiecare clipă
la chipul drag şi scump pe-a timpului aripă
atunci când cerul noaptea este plin de stele
şi cauţi printre ele ochii mândrei tele
ca să-i săruţi împătimit de fericire
să crezi ca ai ajuns de fapt în nemurire
atunci când luna plină de pe cer în noapte
ţi-aduce-n suflet ale scumpei tale şoapte
cuvinte pline de o dragoste sublimă
ce-ţi umplu inima cu-o magică lumină
atunci când sufletul ţi-e pârjolit de dor
după iubita-nflăcărată de amor
cu care te scufunzi în marea desfătare
sub nesfârşitul cer cu stele trecătoare
atunci când vezi în picăturile de ploaie
necontenite lacrimi care curg şiroaie
pe obrăjorii rumeni ai iubitei tale
ce i-ai lăsat-n suflet o adâncă jale
atunci când noaptea-n visul tău mereu apare
icoana sfântă a îndrăgostitei tale
că vine şi se dăruieşte toată ţie
transfigurandu-te în inger pe vecie
atunci când viata ei e-n mare suferinţă
şi nu există cale pentru pocăinţă
iar tu ai vrea să-i dai fărâma ta de viaţă
să-i readuci în suflet ultima speranţă
atunci când toate de mai sus te împresoară
atunci să ştii că eşti pe-o minunată scară
o scară care te înalţă prin iubire
şi care sigur te va duce fericit în nemurire
Comentarii aleatorii