îmi este dor de copilărie
în spatele unui raft o păpușă
ești dintr-odată
ți se zbate un ochi
pentru orice ne-ar despărți azi țările
aș vinde motivul

la prețul pieței sau lumea în
schimb
după trecerea ploii
parcă se bat niște păsări
un strop dovedește că pe aripi noi am călcat
nu avem voie să ne îndepărtăm
și nici să ne murdărim

cine iubește dă vina pe vânt
provoacă simțurile aplecate pe geam
unei priviri îi cade semnalul
parfumați
copacii își ard frunzele
cumplit

copiii ăștia
bărbații