fabulă în versuri

imaginea utilizatorului Virgil

ym

obrazul pe masă aplec

îmi beau yerba mate încet
obrazul pe masă aplec
lemnul vorbește
în limba lui de ascet
despre mîini nerăbdătoare și aspre
stropite cu ceară
tăieturi de cuțit
și piatră amară
într-un colț un ciob mă privește
ca un ochi de profet
mă ridic universul se-ntoarce
cu fața la mine din nou
povestea se-ascunde
în mirosul acela de lemn
și oțet

imaginea utilizatorului iuri iulian Lorincz

Un om

***

Apărea în visurile mele
ca un om venit din altă dimensiune lumească
un străin îmbrăcat într-o cămasă albă de in
lungă până-n talpa pământului
pe mâneci avea presărat prafuri de stele
şi-n ochi îi puteai zări tot albastrul universului
era diferit de toţi oamenii oraşului meu
şi de vieţile lor reale
mâinile lui albe aveau degete lungi
degete pe care le simţeam uneori mângâindu-mă

imaginea utilizatorului Virgil

dezvățatul de a fi III

l-am întîlnit astăzi pe dumnezeu în ikea

l-am întîlnit astăzi pe dumnezeu în ikea
căuta nişte scînduri pentru un dulap mai mare
şi nişte scaune
pipăia lemnul cu buricul degetelor
parcă citind vîrsta copacilor
ce ai face cu o oră dacă ţi-aş da-o
m-a întrebat fără să mă privească
mirosea a transpiraţie şi a motorină
o oră
am eu obsesia asta o oră e ceva prea puţin
ultimatum grabă criză moarte goană
sună a hemoragie de timp

imaginea utilizatorului iuri iulian Lorincz

Când moare o iubire

^^^

Cât de trist este oraşul
când moare o iubire
nimicul
se instalează
prin pupile
ca o interfaţă plină de sensuri
neplauzibile
sau de cele mai multe ori neînţelese
oamenii aleargă
în sensul opus al acelor de ceasornic
sperând
regăsirea
unei dimineţi trezite în doi
undeva
lângă poarta sărutului
masa tăcerii
ţine-n secret un infinit tăiat
cineva
mi-a spus ca acolo pe ultima treaptă

Pagini

Subscribe to fabulă în versuri