cutia cu nisip

imaginea utilizatorului Aimee

Despre obiecte

Obiectele încapsulează mici bucăţi de timp, frânturi de oameni, capturi de vremuri.
Sunt oglinda vieţilor noastre întrepătrunse, martori muţi ai tuturor răstălmăcirilor umane.
Migălos cusute printre noi, ele sedimentează momentele din trăirea noastră colectivă. O iluzie dulceagă, un vis de vară, o amintire tulbure - sunt toate prinse în fragmentele acestea de materie dimprejur.
Crâmpeie autiste, le cioplim mereu sub dalta faptelor noastre, ce supuşi ascultători avem!
Le dăm viaţă, sens, istorie şi trecut şi de atâtea ori, şi ele nouă.

Experiment literar: 
imaginea utilizatorului Cristina Moldoveanu

Prima ninsoare

noiembrie, 26, 2013

de parcă mi-aş ascunde mâinile
cu degetele schimonosite
sub şalul de mohair cenuşiu
iarnă de iarnă acelaşi pe umerii bunicii

şi oasele degetelor mele nu stau cuminţi
ca puii de cuc într-un cuib părăsit
tremură hămesite
dau să rupă din nou trandafirul perfid de roşu
căţărându-se pe stâlpul casei

le ordon să stea drepte
cât timp pentru mine există o cruce
sau un punct
şi apoi de la capăt

Experiment literar: 
imaginea utilizatorului Cristina Moldoveanu

(prea)cuvinte de jurnal

cu respect pentru poezia "cuvinte de jurnal"

fiecare bănuţ de ciocolată reînvie
foamea celor fără adăpost
între blocurile fără streşini
şi fluviul de maşini revărsat
printre umbrelele care ascund cerul
şi reclamele cât opt etaje

în două labe un câine cu lesă
adulmecă eşarfa de mătase artificială
a unei doamne oarecare
dusă de vânt

după toate că e nevinovată
mai e şi
proastă

aceste cuvinte le-am înghesuit
într-un colţ de stradă
lângă covrigăria fără câini cerşetori unde era scris
revin în zece minute
timp de peste un ceas

Experiment literar: 
imaginea utilizatorului Cristina Moldoveanu

Punte de picior

Frunze străvezii, crudă-nmugurire,
Morţi de şapte ani fără pomenire.
Apa mării toată-i singură de vină:
Bobi de strugur verde, sete de lumină.

Gândurile mele sunt un ciob din lună
Care-n valea seacă fuge ca nebună.
Este grâul negru şi e gol în şură
Când credeam că numai stelele se fură.

Cine mi-a luat luna nici eu nu pot spune.
Aburcată-n spate, ea încet apune.
Lor va fi povară pe drum interzis,
Însă cercul vieţii va rămâne-nchis.

Experiment literar: 

Pagini

Subscribe to cutia cu nisip