17 aprilie 2014. Joia mare. Ora 9 dimineața. Fix. Cerul – plumburiu, înnorat. O ceață grea se prelinge ca un monstru molcom dinspre Pacific. Intru pe freeway 5. Acolo mă așteaptă un traffic jam cumplit. Bară la bară. Iar dacă lucrurile arată așa aici în sud, în San Clemente, oare cît de rău ar trebui să fie mai în nord. Tristețe. Intru în marea aceea de 5-6 benzi de mașini pe un sens șerpuind cu 10 mile la oră. Pe KUSC 91.5, stația mea preferată de muzică clasică, cineva anunță „Balada” lui Ciprian Porumbescu – la vioară Ștefan Ruha.
Spre bucuria lui bobadil (vezi cursus honorum), și probabil a încă altor mai vechi „prieteni”, Hermeneia este practic în acest moment lipsită de editori și implicit fără Consiliul Hermeneia. Evident nu aceasta este ceea ce mi-am dorit; cred foarte puternic în conducerea colectivă, dar probabil că pentru cei mai mulți interesul de a beneficia de ce îți oferă Hermeneia este mai puternic decît dorința de a pune umărul să ajuți cu ceva la administrarea ei. În orice caz, eu mulțumesc tuturor celor care pe parcursul acestor ani au muncit alături de mine. Mă leagă de ei amintiri de tot felul și mă bucur că am putut să am priviliegiul de a cunoaște și a fi ajutat de oameni deosebit de inteligenți și talentați.
M-am gîndit să las gluma lui Vlad să continue mai departe. Așa că, în respectabila tradiție a despoților luminați, ofer un edict de amnistie între 12 decembrie și 24 decembrie. Există mai mulți foști membri Hermeneia (se știu ei cine sînt) cărora pentru diferite motive li s-a anulat dreptul de a mai fi membri. Dacă doresc să fie reprimiți, pînă pe 24 decembrie, acest an, au posibilitatea să trimită cererea lor pe adresa de email a oficiului site-ului și vor fi reprimiți. Bineînțeles ar fi de dorit să nu mai recidiveze. Noi le dorim numai bine.
Comentarii aleatorii