Anul trecut, pe data de 6 iulie, scriam „Cred că a venit vremea să iau o decizie cu privire la existența site-ului Hermeneia.com. Nu-mi voi ascunde sarcasmul și am să recunosc că sînt unii care cred că decizia asta ar fi trebuit luată mai demult. Deci pînă la sfîrșitul acestei veri Hermeneia, așa cum o știți acum nu va mai exista.” Iată un exemplu care mă învață, dacă mai era nevoie, să fiu și mai circumspect atunci cînd așez ceva în scris. Pentru că a trecut vara și Hermeneia nu a dispărut.
Cred că a venit vremea să iau o decizie cu privire la existența site-ului Hermeneia.com. Nu-mi voi ascunde sarcasmul și am să recunosc că sînt unii care cred că decizia asta ar fi trebuit luată mai demult. Deci pînă la sfîrșitul acestei veri Hermeneia, așa cum o știți acum nu va mai exista. Sînt posibile mai multe scenarii și nu îmi este deocamdată clar care din ele va fi ales. Este posibil să fie închisă și să dispară în mod complet. Este posibil ca textele să mai rămînă disponibile în mod static dar fără să mai poată fi comentate sau modificate.
Nu am știut unde să încadrez acest text, însa vreau sa aduc la cunoștiință un lucru, din punctul meu de vedere, extrem de grav, rugându-vă să luați măsurile de rigoare.
Redau mai jos, comentariul integral al lui Andu Moldovean, la textul lui Dorin Cozan, comentariu pe care îl consider un atac la persoană nejustificat și extrem de grav:
Când am venit pe hermeneia, plecasem dintr-un loc nu pentru ceva ce mi se întâmplase mie, ci pentru ce vedeam că se întâmplă celor din jur. Am plecat, cu alte cuvinte, în numele unor „principii”. Spuneți-le cum vreți, dacă nu credeți în așa ceva. Dar eu sunt de părere că nimic din ceea ce las să se întâmple unuia de lângă mine astăzi, nu e garantat că mă va ocoli pe mine la nesfârșit. Nu te poți eschiva, în nici un fel de comunitate, spunând „nu știu, eu n-am participat, eu n-am nici o vină, am stat în banca mea”. Mă consider la fel de vinovată dacă tac și fac parte din acea comunitate în care alții, necunoscuți mie, suferă vreo nedreptate.
Luna care a trecut, luna martie, a fost o lună foarte încărcată. Site-ul și comunitatea Hermeneia se dezvoltă și devin tot mai complexe. Și poate că unul din lucrurile pe care nu am reușit să le fac foarte bine a fost comunicarea cu membrii lui. Astfel că m-am hotărît să mă opresc și să fac cîteva anunțuri.
Luna care a trecut, luna martie, a fost o lună foarte încărcată. Site-ul și comunitatea Hermeneia se dezvoltă și devin tot mai complexe. Și poate că unul din lucrurile pe care nu am reușit să le fac foarte bine a fost comunicarea cu membrii lui. Astfel că m-am hotărît să mă opresc și să fac cîteva anunțuri. 
Comentarii aleatorii