Am urmărit modul cum s-a răspuns la inițiativa concursului „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014”. Nu voi ascunde faptul că mă încearcă un amestec de sentimente. Dar nu despre sentimente vreau să scriu aici ci mai degrabă despre ce am decis. Numărul textelor înscrise este sub o valoare care să răspundă în mod serios ideii de concurs. În mod normal ar trebui anulat. Dar m-am sfătuit cu Adrian și am hotărît să prelungesc perioada de trimitere a textelor cu încă o săptămînă. Deci toate datele din regulamentul concursului se avansează cu o săptămînă.
- 16 mai 2014 devine 23 mai
Hermeneia a împlinit doi ani. Aceasta s-a întîmplat acum mai bine de o lună și cu toate acestea din motive personale nu am putut publica atunci ceea ce am vrut să devină o tradiție – the State of Hermeneia. Cu întîrziere o fac acum.
Am citit deunăzi prin ceva fițuică electronică o observație amuzantă. Cineva definea Hermeneia.com ca fiind un „club exclusivist”. Bineînțeles că am zîmbit. Bănuiesc că persoana respectivă nu știe prea bine ce înseamnă cuvîntul exclusivist. Sau poate nu știe cum funcționează Hermeneia. Cel mai amuzant mi s-a părut faptul că lega această definire de așa numita „regulă a celor două luni”. Un club exclusivist sau o comunitate exclusivistă, atît cît pot eu înțelege termenul, se referă la ceva în care nu poți pătrunde decît dacă ești invitat în mod special sau dacă întrunești anumite calități iar dacă nu le întrunești ești cu desăvîrșire respins. Ei bine, așa cum bine știți, în comunitatea Hermeneia nimeni nu a fost invitat vreodată, cel puțin de mine.
Spre bucuria lui bobadil (vezi cursus honorum), și probabil a încă altor mai vechi „prieteni”, Hermeneia este practic în acest moment lipsită de editori și implicit fără Consiliul Hermeneia. Evident nu aceasta este ceea ce mi-am dorit; cred foarte puternic în conducerea colectivă, dar probabil că pentru cei mai mulți interesul de a beneficia de ce îți oferă Hermeneia este mai puternic decît dorința de a pune umărul să ajuți cu ceva la administrarea ei. În orice caz, eu mulțumesc tuturor celor care pe parcursul acestor ani au muncit alături de mine. Mă leagă de ei amintiri de tot felul și mă bucur că am putut să am priviliegiul de a cunoaște și a fi ajutat de oameni deosebit de inteligenți și talentați.
Hermeneia dorește tuturor membrilor și cititorilor ei un Praznic liniștit și luminos al nașterii Fiului lui Dumnezeu. Oricît de săraci sau lipsiți de daruri am fi în iarna aceasta să nu uităm că întîi de toate El este darul fundamental în comparație cu care toate celelalte lucruri rămîn doar simple accesorii ale vieții.
Comentarii aleatorii