După cîteva nopți de nesomn și destul de mult efort, stau acum și mă întreb ce mi-aș dori totuși de la Hermeneia. În clipele acestea nu mi-aș dori decît să fie un loc de bun gust și bună dispoziție, de comunicare, competiție și calitate. Fără fatalisme mioritice și dramatisme a la Ana lui Manole sau Jeanne d'Arc. Nici literatura și nici universul nu au început și nu se vor sfîrși cu mine sau cu oricine din cei ce vor publica aici. De aceea probabil că ar fi extraordinar de sănătos și benefic pentru toată lumea să ne păstrăm simțul umorului și al măsurii. Fără invidii obsedante și resentimente mocnite. Conflictele nu sînt rele, mai ales cînd reușesc să rămînă la nivelul ideilor, al principiilor. Nu cred că trebuie potolite acolo, dimpotrivă, trebuie stîrnite.

Membrii comunității Hermeneia de pînă acum scriu din cel puțin trei țări. Deci ne putem numi o comunitate internațională deja. Tuturor, precum și cititorilor noștri, Hermeneia vă dorește sentimentul cald al împăcării cu Dumnezeu și cu semenii în blînda lumină a Nașterii Domnului. Un Praznic plin de pace și speranță alături de cei dragi iar dacă ești singur sau singură nu uita că Hermeneia este în felul ei modest alături de tine.