Traducere după ,,Ode on Intimations of Immortality from Recollections of Early Childhood'' de Willia
A fost un timp când pajişti, crâng, izvoare,
Pământ, priveliştile toate,
Îmi apăreau fermecătoare
Şi în lumină-nveşmântate,
În prospeţimi de vis şi în splendoare.
Azi ele nu mai sînt ca altădată;
Oriunde aş privi,
Noapte sau zi,
Nu le mai văd cum le vedeam odată.
Însingurat, n-O mai invoc cu teamă
În ajutor la fiecare vers,
Căci ritmul grațios mi se destramă
Și dorul d-Euterpe mi s-a sters.
De-acum, iubito, vei nutri penelul
Altor poeți mai vrednici de a fi
Iubiți, dar jefuindu-te în felul
Acesta și-ei ca mine vor plăti.
Vor sfâșia virtutea în cuvinte
Sau poate-o vor amaneta de ieri
Pe mâine pentru a-și putea permite
I kissed you secretly every time you brought rain
in the unknown space between hieroglyphs
your distant breath raised silence
a lateen of blood gliding on heart through the soft snow
I kissed you secretly every time you brought blight
into dark days
I waited for your growing from the stones’ flesh
across the salt that veiled
my past with the same dry tumor
Traducere după ,,La Muse vénale'' de Charles Baudelaire
O muza mea preascumpă, care iubeşti palate,
O să ai tu, când vântu-n Ianuarie va sufla,
Când negre griji, la iarnă, în seri, te-or vizita,
Un foc, să-ţi încălzească picioarele-ngheţate?
Vor învia-ai tăi umeri de marmuri nepătate
La razele nocturne pătrunse prin perdea?
În punga mai uscată ca însăşi gura ta,
O să culegi tu aur din bolţile înalte?
Comentarii aleatorii