aleena -
pentru copii
Mami, ce este o depărtare?
O cărare...
Pe care nici chiar un copil nu reușește
să o străbată la fel de repede
cum gândește
Pe care oamenii iubitori
n-au trecut-o pe hartă,
anume ca să nu îi despartă
Pe care nici un suflet
nu poate să o șteargă
dacă în întâmpinarea aproapelui său
nu aleargă
Pe care, fetița mea,
nu o poți parcurge până la capăt,
depășind orice hop,
dacă inima ta nu are, printre altele,
și un scop
Poezie:
Comentarii
Aranca -
Au poeziile tale dragă Elia David, ceva autentic, de suflet. Acest dialog atât de cald, cu atâta sensibilitate punctat are și ritm și delicatețe. Merită adunate într-o carte cândva. Și ilustrate. Eu le văd ilustrate de Elena Boariu Opriș.
aleena -
Marina, cuvintele tale chiar ma incurajeaza. Am momente, tot mai dese, pe fondul unei acute lipse de timp, in care ma indoiesc realmente de finalitatea acestui demers. Sigur ca mi-as dori sa pot slefui aceste poezii pana la a merita atentia unui ilustrator bun. Ramane de vazut in ce masura voi reusi. Deocamdata, iti multumesc pentru sustinere si pentru faptul ca te-ai apropiat cu sufletul de aceste versuri.
Virgil -
parerea mea este ca exista idei geniale in mintea si cuvintele unui copil si chiar in discutia cu un copil. dar a le reda "mot a mot" mi se pare ceva nefericit din perspectiva poetica. adica, dupa parerea mea, nu inteleg de ce autorul continua sa foloseasca apendicele astea total inutile dupa parerea mea precum "Mami", "fetita mea", etc. de asemeni repetarea, si chiar folosirea lui "pe care" e mai mult decit deranjanta. textul de fata este slab si "didactic" dar este si caraghios pe alaturi pentru ca are la un moment dat afabilitatea limbajului de "Mami" si apoi profunzimea filozofica a lui "nici un suflet nu poate sa o stearga" sau "daca inima ta nu are, printre altele, un scop". deci, asa cum am spus si mai sus, discutia cu un copil poate fi o mina de aur pentru un poet (desi nu intotdeauna) dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa prelucrezi... minereul.
aleena -
Da, Virgil. Nu pot sa nu-ti dau dreptate. Stiu ca aici nu am reusit nici sa-mi duc ideea pana la capat, nici sa-i dau forma potrivita. La apelative nu renunt deocamdata. Tin de sursa mea de inspiratie si imi dirijeaza intr-o oarecare masura discursul. Voi renunta mai tarziu la ele, dar numai acolo unde sunt inutile sau deranjante. Ma bucur ca ceea ce ma nemultumeste la acest text nu a trecut neobservat. E un semn ca atunci cand imi sterg textele am toate motivele sa o fac. Mi-ar fi parut rau, marturisesc, sa cedez primului impuls. Sper sa nu te superi daca voi indrazni sa solicit o parere critica pertinenta in momentul in care tot minereul va fi prelucrat; desigur, cu mijloacele primitive aflate la indemana.
Virgil -
nu ma supar, draga mea, inca ofer pareri pe gratis. sper sa nu fie si gratuite