Pentru totdeauna astăzi...
Dumnezeu îi așternuse pe suflet
un om ca un cer.
Însorit și senin uneori,
împletea din furtunile ei
drumul spre curcubeu.
Nimeni n-a zâmbit mai frumos decât noi...
I-a promis că n-o să-și poarte nicicând
norii fără ploaie,
apusurile fără de răsărituri,
lumina fără Lumină.
El- o să vrea să schimbe mereu
răul în bine.
Ea- o să-l iubească oricum.
Martie...
Nici un om nu s-a asemănat până atunci
atât de mult cu un cer..
Poezie:
Comentarii
francisc -
maria, uite cum am citit eu acest text: Pentru totdeauna astazi (titlu) Dumnezeu s-a asternut in el el a facut cerul si drumul spre cer apoi a dat numele tau dragostei dragostea a ridicat pleoapa lui Dumnezeu si a pasit pe pamant I s-a spus pentru totdeauna astazi si apoi fiecare din noi a intors spatele
merveille -
francisc, foarte interesantă viziunea ta...dintotdeauna am crezut că cel care citește un poem va descoperi sensuri mai adânci și mai frumoase decât le-ar găsi însuși autorul...Eu am scris poemul cu alt gând, dar rămâne la fel de valabilă și interpretarea ta. mulțumesc de trecere...
francisc -
maria, ma bucur ca nu te ai suparat pe mine. insa, intentia mea a fost aceea de a ti sugera sa lucrezi textul. daca eu am reusit asta (si fara sa ma laud, mi a luat numai cateva minute) cu siguranta tu, care esti in tema cum se spune, vei reusi ceva bun si frumos. astept.