cami, eu sunt si voi fi intotdeauna pentru clarirtate si precizie în orice tip de scriere care indrazneste sa se numeasca literatura, chiar daca e nevoie sa repeti anumiti termeni pentru a încheia bine ideea. mă refer la expresia first citată de mine. cu permisiunea ta îți voi mai da un exemplu: pentru mine ar fi mult mai simplu să citesc "dacă tragi o linie cu degetul tău/ el va atinge munții" decît "dacă tragi o linie cu degetul tău va atinge munții". vezi deferența, o simți? sau pur și simplu elimini pronumele "tău". și încă ceva, lasă doar "munții aceia noduroși", fără extremități. în loc de "ai putea-o prelungi" scrie "ai putea să o prelungești". simți diferența? fără ultimele 3 versuri și cu corecturile pe care le-am făcut eu ar ieși o poezie super. mie cel puțin mi-ar plăcea. să nu mă fi implicat, aș fi înstelat-o, pentru că îmi place ideea cu bună dimineața, impunerea sau interzicerea acesteia. și pentru "hop și tu aici/ uite..." am și eu un obicei să vb așa cînd povestesc ceva cu entuziasm. și emană naturalețe, să știi.

întru-cît domnul vladimir este editor, are tot dreptul sa intervină cu cerințe și observații. iar eu, prin urmare, trebuie să-mi asum obligația de a-i răspunde cerințelor. din variantele enumerate de domnul vladimir o aleg pe ultima, fiind cea adevărată. așadar: primele versuri denotă falsul aparenței. adică aceste plante otrăvitoare sub denumirea de leandri sunt capabili să cucerească pînă și îngerii prin frumusețea primă, prin aparență. mi se pare foarte reușită translația subtilă dinspre limpezimea apei înspre puritatea adîncului ființei. lumea redusă la mărimea palmelor, puterea de a o construi trasînd cu un deget conturul mulților noduroși. repetiția ai vrea să știi mi-a plăcut din start, de la prima citire și mi s-a părut potrivită așa pentru a continua gîndul și a accentua curiozitatea. în prima strofă de asemenea gîndul rămîne neterminat și asta îi oferă o mai mare libertate cititorului în a alege ce poate însemna pentru el un zîmbet. în următoarea strofă pesemne e un typos: în loc de "e faci tu aici" ar trebui să fie " ce faci...". cred că e posibil de rectificat. personajele care dioaloghează precizează semnificația versurilor anterioare într-o manieră jucăușă și nonșalantă (depistată în cuvintele accentuată) versus calmul și liniștea lui. și iarăși o mișcare magică înspre deschiderea unei noi lumi plus un paradox de final ptr mijlocul ultimei strofe. recunosc, sunt disonanțe și exprimarea e stîngace, dar textul merită a fi remarcat, macar ptr încurajare și idee. doar știți că uneori stîngăcia exprimării face calitatea scrierii și autenticitatea ei. voi ține cont în viitor să nu exagerez în ceea ce privește bagheta aurie. îmi pare rău că argumentul meu a fost insuficient. sper că acum e admisibil. știu că cea mai mare problemă constă în schimbarea bruscă a atitudinii față de text. dar, vă asigur, domnule vladimir, pot să vă enumer un șir nelimitat de comentarii de pe hermeneia însoțite de penițe care nu corespund cerințelor siteului. o seară bună să aveți.

Ok... ma bucur ca ai prins ideea... discutia era intre noi asa ca recursul la alte situatii de pe site si relativa lor similaritate cu ceea ce exista aici nu ma intereseaza.