mama mea căreia adolescent fiind îi spuneam maică-mea, e frumoasă
întotdeauna face cu mâinile ei ceva blând apoi ar vrea să ofteze un pic
pentru ea ploile înseamnă că o dor genunchii sau curățenie generală
când m-am tăiat prima dată la un deget nu îmi aduc aminte decât
bandajul alb era parcă iarnă și îmi priveam degetul pansat f. curios
îi plăcea să îmi facă mâncare cartofi prăjiți stăteam la coadă după ulei
dar vremurile acelea sunt în pământ poate că și în largul apelor adânci
nu știu care culoare îi place mai mult nici ce flori preferă
ea pune deoparte timpul când aveam un leagăn când o trezeam nopțile
ultima dată am auzit-o râzând la telefon
mersul pe jos lângă ea îmi face bine
atunci ies dintre ziduri cu pielea la soare
când plânge seamănă cu o minune pe care normal nu o crede nimeni
nu te-am îmbrățișat de mult anyám dragă
primește omul gânditor cu patul nefăcut ce alintă o dezordine interioară
îi fac bine în nopțile astea ploioase de toamnă degetele tale peste febră
Comentarii
tare sensibila.
moi -
tare sensibila. imbina foarte bine simplitatea cu metafora.
aproape ca era nedrept ca nimeni sa nu treaca pe aici.
scrii bine.
p.
moi -
p.s. - tilul de milioane
toate lucrurile sunt simple,
yester -
toate lucrurile sunt simple, Oana, noi le complicăm, probabil. îți mulțumesc mult de trecere.