pentru ce îmi săpaţi groapa
sus în cerul acvatic unde lumina îşi
înhumă cristalele arse
n-am să primesc niciodată în piept aer
cosmetic nici n-am să trag la măsea viziuni inelare
mai întârzii pe străzi
am o poliţă veche de plătit primăverii de când mi-a-
nfundat pădurea în buzunarul cămăşii apoi
voi ucide frica după planul exact din povestea
totul pare că merge pe dos
nimic nu se compară cu ziua când am înghiţit
întunericul stăteam în turnul din pisa martor la
înclinaţia universului prelaţii omorau vrăbiile să poată
să-şi spună rugăciunile fără vreo concurenţă
vroiam să fiu bolt dintr-o descărcare electrică lovind
buze metalice şi groapa săpată aplana peste mine
de vină era germinaţia
de când mă lăsasem brazdă pentru boaba de grâu
eram tot mai aproape de cer
mai erau trei sferturi mai era un sfert
sînt foarte aproape
Comentarii
îmi place
Ottilia Ardeleanu -
curajul cu care autorul depăşeşte faptul că totul e de-a-ndoaselea. o spune foarte bine aici: "nimic nu se compară cu ziua când am înghiţit întunericul...". în plus, găseşte rapid şi un vinovat - remarc finalul.
întrebare
bobadil -
Nicholas, te-ai lămurit cum vine treaba cu plagiatul?
Și cu insinuările făcute pentru cei cu IQ-ul mic, mic de tot, mai mic decât epsilon?
Pentru că abia după aceea pot să încep să îți vorbesc despre non-valoare... cu referire la text desigur!
P.S.
Te rog să nu îți schimbi poza din pagina de autor
mulţumesc
nicodem -
Ottilia (de ce doi de t?) pentru că prin slalomul de comentarii te-ai oprit şi pe pagina mea. ai lăsat plăcerea drept cadou şi, probabil te-ai înarmat cu acelaşi fel de curaj. sper. (şi) doresc să te citesc.
*
dragă Diana, Alexandra, Veronika, betka, sau cum te mai cheamă, (poate camui)
cine eşti tu cavalerule de-mi vorbeşti de iq-uri?
înainte de a pune punct dialogului ţine minte că nu am nimic - resentiment, antipatie - faţă de tine. tu eşti tu şi eu sînt eu. nu mă afectează cu nimic persoana, personalitatea, caracterul, dublura, clona, masca, plagiatul, scrisul, apartenenţa ta la cluburi literare, etcetera. şi poţi liniştit să faci orice referire la text desigur. textul meu stă în picioare chiar dacă se cutremură pământul. o analiză de-a ta nu mă sperie. colegial.
asa-i
bobadil -
Nicule,
Nici prin gând nu mi-ar trece să mă lansez într-o analiză pe text serioasă la tine. tot colegial
Pentru că textele tale mă depășesc, din multe puncte de vedere... pur și simplu nu mă pot ridica la înălțimea lor.
Tot ce pot semnala unui autor de talia ta sunt banale greșeli de ortografie sau de folosire eronată a unor cuvinte din limba română.
Dar asta nu înseamnă nimic, sunt doar câteva aspecte tehnice de aceea nu le aduc în atenție...în rest, textele tale sunt mult prea profunde pentru mine, deci nu mă pot pronunța asupra lor
whatever you say
nicodem -
andule. you rule.