încercări de haiku

imaginea utilizatorului Virgil
...

o ușă de lemn
legănîndu-se în vînt
plecarea tatei

***

o cruce de lemn
scorojită vopseaua
tăcerea mamei

***

o bancă în parc
același verde murdar
douăzeci de ani

Experiment literar: 

Comentarii

În aceste încercări nu exită kigo, kireji, faci uz de personificare și nici nu răspund întrebărilor unde, ce(cine) și când etc poți cu îndulgență să le numești tristihuri. Cu stimă Mahmoud Djamal

Erata=indulgență

Eu zic ca da, există. În toate trei. Primul și al treilea mai ales au mare "efect haiku" (sau, cum îi spun, surpriza versului trei), al doilea e previzibil, dar bun. Cel puțin așa înțeleg eu. Tipul acesta de poezie ține foarte mult de percepția fiecăruia. Mă puneți pe căutat.

unde fac uz de personificare, Djamal? cailean, sint de acord cu tine, am avut si am rezerve fata de al doilea, dar a fost o incercare...

1-Legănându-se în vânt este o personificare de preferat să spui legănată de vânt deci nu se leagănă ea o leagănă vântul.2- cezura nu este clară între cele două imagini 3-în haiku-ul 2 , nu se indică anotimpul, nu răspunde întrebării (unde) și natura-n el e cam moartă, haiku-ul 3 tot nu indică anotimpul etc . Oricum a fost o încercare. cu respect

eu ma intreb mai intai de ce e experiment? pentru ca e un triptic?