yester -
într-o cameră goală poate locui viața ta,
o suburbie a gheții, un lagăr de păpuși,
ca o masă pentru un străin neîntinsă,
cumpărăturile ți le faci în cartier,
o noțiune, o nuanță, o fericire, informații,
toate îți cer chirie,
aici e lumea lui când ce dai
se ceartă cu ce primești,
aici e lumea lui viceversa,
însă dintotdeauna,
ca o fereastră între iad și rai,
e modul tău de a da bună dimineața,
hai să zicem… la șapte fix.
Poezie:
Comentarii
Aranca -
uite ce subliniez eu din textul acesta: "într-o cameră goală poate locui viața ta, o suburbie a gheții, un lagăr de păpuși, ca o masă pentru un străin neîntinsă," si "însă dintotdeauna, ca o fereastră între iad și rai, e modul tău de a da bună dimineața, hai să zicem… la șapte fix." si ti-as spune ca s-ar putea valorfica si de sine statator in aceasta formula. dar asta e doar o idee.
yester -
... probabil că da, Marina, însă aș fi Maria Pal... stilistic vorbind... nu că mi-ar displăcea:)! mulțam de sugestie...
koga ion -
excesul unui absurd de factură existențialistă textul fragmentează (nu știu dacă voit...) ideea unei "medianități" etice; răzbate tensiunea căutării cuvântului care să exprime, dar, deși este întrezărit alocuri, pe final, eșuează într-un misticism ad-hoc; e un text "prea didactic", oscilând între clasificări de tipul "colonia penitenciară" a lui Kafka și "bolovanul" camusian. în s1v3 cred că trebuie revăzută topica. cu respect, Vasile Munteanu
yester -
... mulțam fain, kogaion. observații juste, precum și intenția textului de față.
anna -
imi place mult: "într-o cameră goală poate locui viața ta"... "lagarul de papusi" "suburbia de gheata" si "masa neintinsa" ar putea fi trecerea spre lumea aceea reala, de care fugim scriind, scrijelind pe trupul ei litere ca o manturie a neputintei, o lume in care "fericirea iti cere bani de chirie", unde "ce dai" nu e intotdeauna egal cu "ce primesti", dar fereastra exista yester, are vedere inspre visele acelea dinspre miazazi, care incep cu "buna dimineata :)
yester -
... anna, cred că știi să vezi prin ceea ce scriu, iar cuvintele nobile dezvăluie un suflet pe măsură, nu-l lăsa să fie acoperit de buruienile fiecărei zile; îmi plac trecerile tale, mă aduc cu picioarele pe pământ:) bun să fie timpul cu tine, și creatorul lui!