Stefan Doru Dancus, știm bine cât de împărțite sunt părerile în această privință. În anumită măsură, tind să îți dau dreptate, mai ales în ceea ce privește literatura română, dar pe de altă parte poate nici nu m-am aplecat eu suficient în căutări în această direcție. Marina, nici nu am pretins a fi mai mult decât un exercițiu. Optzecist să fie, dacă spui tu. Sincer? Nu. Nu știam că așa se numește perioada aceea a lui de început (parcă scria SF la începuturi?!), dar e interesantă apropierea ta.
Dră. Alina Manole, Colajele poetice sunt deobicei interesante, prin arhitectura lor pluriformă. Nu este cazul cu acesta, care, în afara unor performanțe de ordin grafic (lungimi de versuri care alcătuiesc figuri geometrice), nu spune mare lucru. Principala carență o constituie faptul că "poemul" este lipsit de orice fior liric, are versuri terne, plate, puse acolo doar ca să fie. Este păcat, distinsă domnișoară Alina Manole, că vă irosiți timpul (și talentul incontestabil) cu asemenea experimente fade. Vă spun cu toată sinceritatea că nu am vrut să fiu "rău" în acest comentariu; aceasta e părerea mea sinceră și, prin urmare, nu are rost să-mi plătiți polițe în viitor. Cu toate urările mele de bine, Mircea Florin Sandru
pai daca e asa cum spui tu Sorine, atunci e foarte usor sa scrii poezie douamiista. totul e sa te apuce sughitul, sau spasmele, sau ticul nervos.. no offence intended,... eu credeam ca e o chestiune mai dificila, mai profunda... dar daca o fractura a logicii sau e suficienta atunci cred ca e simplu, cel putin pentru mine, ca eu am dificultati sa gindesc o chestie mai mult de citeva propozitii. imi tot sare gindul in alta parte. si tot nu stiam de ce. in alta ordine de idei sint intr-o dilema relativa. daca tot experimentezi, te-as intreba de ce nu ai incadrat-o la experiment sau la cutia_de_nisip. dar ma tem ca imi vei raspunde ca sablonul asta pe care tu il numesti o iesire din sabloane dar care tot este un sablon pentru ca se defineste totusi prin a fi ceva ce nu este, deci ma tem ca imi vei spune ca stilul asta sau sablonul asta este deja consacrat (si probabil ca ma vei trimite sa citesc prin diferite parti despre el dar eu te cred pe cuvint). deci dilema mea ramine, si se refera la ce anume am vrut eu sa numesc experiment cind am facut sectiunea cu pricina si unde este punctul din care ceva este consacrat (si de cine). dar e dilema mea, si nu e vina ta ca ma confrunt eu cu ea.
te felicit și eu pentru debut. îți doresc mulți cititori și cititoare. ( mă număr printre cititorii tăi fideli.) mult succes și inspirație. p.s. - foarte frumoasă prezentarea. complimente! Madim
eu am auzit că există și un Dumnezeu al poeților. Alma, sunt sigură că te cunoaște... nu deranjează repetiția cuvântului "dumnezeu" și nici a numelui David, dimpotrivă, dă forță poemului și îi acordă un farmec aparte. m-au impresionat mult primele două versuri din ultima strofă. în rest,...îți dau dreptate "pasărea-dumnezeu poartă cu sine toate anulatele zboruri". sunt două cuvinte pe care nu ți le-am spus niciodată: te citesc cu plăcere și de cele mai multe ori după ce citesc... Dumnezeu e roșu... mulțumesc. Madim
folositi linkul asta. luati versurile cu copy-paste si duceti-le in fereastra de acolo, apoi conversie, text final si iarasi copy-paste in text. succes si spuneti-mi daca merge.
Iertare, Ştefan, pentru răspunsul întârziat.
Sunt sigură că tu, ca pictor, ai şi înrămat tabloul :) E de luat în seamă această propunere doar pentru o mie de întrebări pe care le-ar naşte prezenţa săniei roşii pe derdeluş. Modul cum e formulat acum, ar duce pe o pistă falsă, aceea că alte sănii de altă culoare sunt peste tot şi doar pe derdeluş e o sanie roşie.
Prefer ,,pata de culoare" pentru a fi în contrast cantitativ şi calitativ cu albul si pentru a sugera mulţimea copiilor, ca o masă compactă, îmbujorată şi culorată care dă dinamims tabloului.
Îţi mulţumesc frumos pentru noua perspectivă. În mod sigur voi ţine cont în alt context.
se despică luna așchia ei îmi străpunge inima crește-n mine apendice lest inofensiv un ciot de aripă noaptea umilința de a fi altfel... -îți spun- o varianta
Sancho când ziceam de Nietche mă refeream strict la ideea că cel mai puternic supraviețuiește. Știu că s-au scris multe aberații avându-l drept baza, dar sper că aici nu-i cazul.
Nuți, mă bucur că am putut fi cât de cât de folos.:)
dintre "arborii zburatori ai copilariei" (superba metafora), dezradacinati clipelor benigne, cauti transfuziile albastre menite sa insufleteasca paleta trecutului. lucrurile, amintirile au o energie aleatorie, aproape maladiva. si in aceasta vrie a sentimentelor, totul se surpa, nu-si regaseste coordonatele constante. pentru ca acolo este "atunci cind moare tata", locul in care devii barbat, matur, fara sa vrei. nostalgia devine borna universului rasucita in fiecare, pina la disperare...
Ioana, poemul tau are asa, o "respiratie" de haiku care nu e haiku pentru ca are metafore. E interesanta aceasta abordare a ta, dar cred ca ti-am mai spus eu candva, demult, ca pentru poezia scurta este nevoie de multa experienta pe care tu ar trebui sa o acumulezi cu rabdare in timp, exersand intai poeme mai de amploare, mai dinamice. Eu constat ca tu te-ai oarecum "oprit" cam devreme la acest gen scurt (te citesc destul de frecvent cand am timp, desigur). Se vede ca "ai mai crescut" insa nu suficient inca pentru a da greutate cuvintelor putine, desigur asta este doar opinia mea. In plus, simbolistica desprinsa direct din poezia post-modernista sud-americana este deja mult prea consacrata ca sa mai poata conferi putina originalitate unor metafore ca "interior de semne", "iubiri de oase", "atingerea neasteptata a carnii". Pe viitor m-as feri de metafore prea multe in poemele scurte, revenind la ce spunea Blaga, "o metafora face poezia iar doua o strica". Succes, rabdare si perseverenta pe mai departe! Bobadil.
Unii spun că dacă ai un talent ai obligația de a-l fructifica. Sunt numeroase pilde care ne-arată că a nu face tot posibilul să scoți la lumină să dezvolți și să fructifici un dar este unul dintre marile păcate. Dar ce este talentul ? Cu talentul te naști, cred eu. Nu îl vrei, nu îl cauți, dimpotrivă uneori poate fi o angoasă, sau o povară, dar titlul "Cine scrie prost, scrie prost" comportă zic! mai multe implicații. Este și cum opinează colegul de suferință Ialin, căci nu e om să nu fi scris o poezie. Mai este și inspirația, mai este și oportunitatea. O sămînță bună căzută pe-un teren ostil poate sau nu să izbândească. Nu cred că oamenii trebuie constrânși să scrie sau să nu scrie, în niciun caz într-un anume fel sau altul, pentru că în artă totul ține de percepție, de subiectivism. Ceea ce noi putem considera astăzi a fi un rebut mîîine se poate dovedi o lucrare providențială. Nu ne place nu citim, așa e mai politicos și mai bine. E eronat să credem că putem cu bunăvoința noastră ajuta, glasul interior care i-a dictat cuiva textul pe care și-l vrea publicat poate să spună altceva decât înțelegem noi pe moment. O discuție interesantă a fost zilele acestea la TV dacă, literatura de internet poate sau nu să fie considerată literatură. Opinii au fost și pro și contra. Tot zilele acestea am aflat că mari companii de presă scrisă din state își închid porțile. Nu știm ce ne rezervă viitorul. Nimeni nu poate ști. Ce se simte însă la nivelul cititorului simplu, neinstruit, este un vid de literatură. Este ca și cum fiecare așteaptă ceva. Un Mesia al literaturi :) care să ne elibereze de bezna neștiinței... Despre aceste lucruri se pot scrie dizertații, compendii, tomuri întregi, eu îl parafrazez pe poet "că nimeni nu a închis în scoica mării vântul".
da, the butterfly effect, o teorie interesanta. in unele texte si eu am facut aluzie la ea. cred ca e nevoia noastra a celor tributari conceptului modernist despre realitate sa ne explicam alunecarea in imaginar, in "what if.."
vezi tocmai de aceea este asa de bine daca ar intelege toata lumea ca ar fi de preferat sa se respecte Principiile de funcționare ale Comunității Literare Hermeneia și ale site-ului Hermeneia.com in ceea ce priveste comentariile si sa se foloseasca numai cu scopul discutarii textului si nu aprecierilor la persoana autorului, etc. in acelasi timp sa se evite divagatiile si off topicurile care nu au nici o legatura cu textul, literatura sau macar nu sint pe aproape. si nu in ultimul rind sa nu se foloseasca pentru scopuri de comunicare personala sau pentru alte interese straine de scopul hermeneia, oricit de semnificative ni s-ar parea noua ca indivizi. nu mi-am facut niciodata iluzii cum ca acest lucru nu ar fi dificil pentru noi romanii (ca am vazut ca nici italienii, verii nostri, nu se simt confortabil sa respecte principii sau reguli) dar s-a meritat efortul si oricum alta cale de a functiona ca si comunitate literara (sau de orice fel de natura) nu prea exista.
expresia " încerca să mă înveţe să adopt o viziune sentimentală, dulceagă, încărcată de poezie nostalgică, legat de viaţa ţiganilor." nu suna corect.
simpatic textul. dar nu prea merge ca povestire. poate mai degraba ca pagina de jurnal sau reportaj. ca sa fi fost povestire trebuia sa constuiesti o povestire, "a fiction", pe baza unui astfel de subiect.
Mulțumesc, Marina, pentru comentariu. O să mă gândesc la îmbunătățiri ale textului. Din păcate săptămâna aceasta e destul de plină și nu știu dacă voi avea timp să fac modificări utile.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
se prea poate să ai oarecum dreptate! mulțumesc frumos, Virgil! apreciez onestitatea ta de mult timp!
pentru textul : and time goes on demultumesc Magda. dom'le trebuia sa ma anunte cineva. acum se pot acorda penite. iar daca mai sint probleme va rog sa faceti galagie
pentru textul : Îndobivărare deStefan Doru Dancus, știm bine cât de împărțite sunt părerile în această privință. În anumită măsură, tind să îți dau dreptate, mai ales în ceea ce privește literatura română, dar pe de altă parte poate nici nu m-am aplecat eu suficient în căutări în această direcție. Marina, nici nu am pretins a fi mai mult decât un exercițiu. Optzecist să fie, dacă spui tu. Sincer? Nu. Nu știam că așa se numește perioada aceea a lui de început (parcă scria SF la începuturi?!), dar e interesantă apropierea ta.
pentru textul : Regele pescar dePoemul (textul, fabula, satira sau ce-o mai putea fi) începe promiţător (prima frază). După aceea se cam târăşte...
pentru textul : Târâtoarea şi târâtura sau şarpele cu două capete deDră. Alina Manole, Colajele poetice sunt deobicei interesante, prin arhitectura lor pluriformă. Nu este cazul cu acesta, care, în afara unor performanțe de ordin grafic (lungimi de versuri care alcătuiesc figuri geometrice), nu spune mare lucru. Principala carență o constituie faptul că "poemul" este lipsit de orice fior liric, are versuri terne, plate, puse acolo doar ca să fie. Este păcat, distinsă domnișoară Alina Manole, că vă irosiți timpul (și talentul incontestabil) cu asemenea experimente fade. Vă spun cu toată sinceritatea că nu am vrut să fiu "rău" în acest comentariu; aceasta e părerea mea sinceră și, prin urmare, nu are rost să-mi plătiți polițe în viitor. Cu toate urările mele de bine, Mircea Florin Sandru
pentru textul : H * depai daca e asa cum spui tu Sorine, atunci e foarte usor sa scrii poezie douamiista. totul e sa te apuce sughitul, sau spasmele, sau ticul nervos.. no offence intended,... eu credeam ca e o chestiune mai dificila, mai profunda... dar daca o fractura a logicii sau e suficienta atunci cred ca e simplu, cel putin pentru mine, ca eu am dificultati sa gindesc o chestie mai mult de citeva propozitii. imi tot sare gindul in alta parte. si tot nu stiam de ce. in alta ordine de idei sint intr-o dilema relativa. daca tot experimentezi, te-as intreba de ce nu ai incadrat-o la experiment sau la cutia_de_nisip. dar ma tem ca imi vei raspunde ca sablonul asta pe care tu il numesti o iesire din sabloane dar care tot este un sablon pentru ca se defineste totusi prin a fi ceva ce nu este, deci ma tem ca imi vei spune ca stilul asta sau sablonul asta este deja consacrat (si probabil ca ma vei trimite sa citesc prin diferite parti despre el dar eu te cred pe cuvint). deci dilema mea ramine, si se refera la ce anume am vrut eu sa numesc experiment cind am facut sectiunea cu pricina si unde este punctul din care ceva este consacrat (si de cine). dar e dilema mea, si nu e vina ta ca ma confrunt eu cu ea.
pentru textul : nu despre penibil dete felicit și eu pentru debut. îți doresc mulți cititori și cititoare. ( mă număr printre cititorii tăi fideli.) mult succes și inspirație. p.s. - foarte frumoasă prezentarea. complimente! Madim
pentru textul : Ionuț Caragea - Delirium Tremens - Debut Editorial dee despre un anumit tip de uzură. şi-mi place o-ul acela mic şi neauzit în care se sfârşeşte poemul. strigăt de durere nevalidat de semeni.
pentru textul : metamorfoză în o deeu am auzit că există și un Dumnezeu al poeților. Alma, sunt sigură că te cunoaște... nu deranjează repetiția cuvântului "dumnezeu" și nici a numelui David, dimpotrivă, dă forță poemului și îi acordă un farmec aparte. m-au impresionat mult primele două versuri din ultima strofă. în rest,...îți dau dreptate "pasărea-dumnezeu poartă cu sine toate anulatele zboruri". sunt două cuvinte pe care nu ți le-am spus niciodată: te citesc cu plăcere și de cele mai multe ori după ce citesc... Dumnezeu e roșu... mulțumesc. Madim
pentru textul : deuteronomia dehttp://srv.diacritice.com/
folositi linkul asta. luati versurile cu copy-paste si duceti-le in fereastra de acolo, apoi conversie, text final si iarasi copy-paste in text. succes si spuneti-mi daca merge.
pentru textul : exil deIertare, Ştefan, pentru răspunsul întârziat.
pentru textul : Haiku ( 8 ) - poeme troienite deSunt sigură că tu, ca pictor, ai şi înrămat tabloul :) E de luat în seamă această propunere doar pentru o mie de întrebări pe care le-ar naşte prezenţa săniei roşii pe derdeluş. Modul cum e formulat acum, ar duce pe o pistă falsă, aceea că alte sănii de altă culoare sunt peste tot şi doar pe derdeluş e o sanie roşie.
Prefer ,,pata de culoare" pentru a fi în contrast cantitativ şi calitativ cu albul si pentru a sugera mulţimea copiilor, ca o masă compactă, îmbujorată şi culorată care dă dinamims tabloului.
Îţi mulţumesc frumos pentru noua perspectivă. În mod sigur voi ţine cont în alt context.
se despică luna așchia ei îmi străpunge inima crește-n mine apendice lest inofensiv un ciot de aripă noaptea umilința de a fi altfel... -îți spun- o varianta
pentru textul : exercițiul umilinței deSancho când ziceam de Nietche mă refeream strict la ideea că cel mai puternic supraviețuiește. Știu că s-au scris multe aberații avându-l drept baza, dar sper că aici nu-i cazul.
pentru textul : legendă cu oameni de rând deNuți, mă bucur că am putut fi cât de cât de folos.:)
demona e un titlu bun. restul, o sinteza................................... te mai citesc
pentru textul : demona (Lisa) dedintre "arborii zburatori ai copilariei" (superba metafora), dezradacinati clipelor benigne, cauti transfuziile albastre menite sa insufleteasca paleta trecutului. lucrurile, amintirile au o energie aleatorie, aproape maladiva. si in aceasta vrie a sentimentelor, totul se surpa, nu-si regaseste coordonatele constante. pentru ca acolo este "atunci cind moare tata", locul in care devii barbat, matur, fara sa vrei. nostalgia devine borna universului rasucita in fiecare, pina la disperare...
pentru textul : uneori e ca atunci cînd moare tata deIoana, poemul tau are asa, o "respiratie" de haiku care nu e haiku pentru ca are metafore. E interesanta aceasta abordare a ta, dar cred ca ti-am mai spus eu candva, demult, ca pentru poezia scurta este nevoie de multa experienta pe care tu ar trebui sa o acumulezi cu rabdare in timp, exersand intai poeme mai de amploare, mai dinamice. Eu constat ca tu te-ai oarecum "oprit" cam devreme la acest gen scurt (te citesc destul de frecvent cand am timp, desigur). Se vede ca "ai mai crescut" insa nu suficient inca pentru a da greutate cuvintelor putine, desigur asta este doar opinia mea. In plus, simbolistica desprinsa direct din poezia post-modernista sud-americana este deja mult prea consacrata ca sa mai poata conferi putina originalitate unor metafore ca "interior de semne", "iubiri de oase", "atingerea neasteptata a carnii". Pe viitor m-as feri de metafore prea multe in poemele scurte, revenind la ce spunea Blaga, "o metafora face poezia iar doua o strica". Succes, rabdare si perseverenta pe mai departe! Bobadil.
pentru textul : Ana M detoate lucrurile sunt simple, Oana, noi le complicăm, probabil. îți mulțumesc mult de trecere.
pentru textul : i-am pus numele mamă deUnii spun că dacă ai un talent ai obligația de a-l fructifica. Sunt numeroase pilde care ne-arată că a nu face tot posibilul să scoți la lumină să dezvolți și să fructifici un dar este unul dintre marile păcate. Dar ce este talentul ? Cu talentul te naști, cred eu. Nu îl vrei, nu îl cauți, dimpotrivă uneori poate fi o angoasă, sau o povară, dar titlul "Cine scrie prost, scrie prost" comportă zic! mai multe implicații. Este și cum opinează colegul de suferință Ialin, căci nu e om să nu fi scris o poezie. Mai este și inspirația, mai este și oportunitatea. O sămînță bună căzută pe-un teren ostil poate sau nu să izbândească. Nu cred că oamenii trebuie constrânși să scrie sau să nu scrie, în niciun caz într-un anume fel sau altul, pentru că în artă totul ține de percepție, de subiectivism. Ceea ce noi putem considera astăzi a fi un rebut mîîine se poate dovedi o lucrare providențială. Nu ne place nu citim, așa e mai politicos și mai bine. E eronat să credem că putem cu bunăvoința noastră ajuta, glasul interior care i-a dictat cuiva textul pe care și-l vrea publicat poate să spună altceva decât înțelegem noi pe moment. O discuție interesantă a fost zilele acestea la TV dacă, literatura de internet poate sau nu să fie considerată literatură. Opinii au fost și pro și contra. Tot zilele acestea am aflat că mari companii de presă scrisă din state își închid porțile. Nu știm ce ne rezervă viitorul. Nimeni nu poate ști. Ce se simte însă la nivelul cititorului simplu, neinstruit, este un vid de literatură. Este ca și cum fiecare așteaptă ceva. Un Mesia al literaturi :) care să ne elibereze de bezna neștiinței... Despre aceste lucruri se pot scrie dizertații, compendii, tomuri întregi, eu îl parafrazez pe poet "că nimeni nu a închis în scoica mării vântul".
pentru textul : Cine scrie prost, scrie prost denu vreau să vestejesc acel verde, Nicholas, am zis: ducă-se. iată!
mulţumesc frumos pentru prezenţă. te mai aştept.
pentru textul : caută-mă în omul acela dede unde țâșnesc și după cât timp crâmpieile care ajung în stadiul conștient sub mantia generoasă a poeziei.
pentru textul : dezmierdare deDoina, îți mulțumesc de cuvânt!
un decor de toamnă viu prin culoare, acţiune şi simţuri. mi-a plăcut mult sărbătoarea melcilor.
pentru textul : decor deeu as fi ales ca titlu "puii de frig" si cam atat. iar cu trandafirul ala ar fi trebuit sa rosesti ceva.
pentru textul : revelioană deVreau să adaug că siropul avea rostul lui, fiindcă dulcele rămâne mai puternic în amintire, poate găsesc altceva.
pentru textul : Amnezie deda, the butterfly effect, o teorie interesanta. in unele texte si eu am facut aluzie la ea. cred ca e nevoia noastra a celor tributari conceptului modernist despre realitate sa ne explicam alunecarea in imaginar, in "what if.."
pentru textul : El efecto mariposa devezi tocmai de aceea este asa de bine daca ar intelege toata lumea ca ar fi de preferat sa se respecte Principiile de funcționare ale Comunității Literare Hermeneia și ale site-ului Hermeneia.com in ceea ce priveste comentariile si sa se foloseasca numai cu scopul discutarii textului si nu aprecierilor la persoana autorului, etc. in acelasi timp sa se evite divagatiile si off topicurile care nu au nici o legatura cu textul, literatura sau macar nu sint pe aproape. si nu in ultimul rind sa nu se foloseasca pentru scopuri de comunicare personala sau pentru alte interese straine de scopul hermeneia, oricit de semnificative ni s-ar parea noua ca indivizi. nu mi-am facut niciodata iluzii cum ca acest lucru nu ar fi dificil pentru noi romanii (ca am vazut ca nici italienii, verii nostri, nu se simt confortabil sa respecte principii sau reguli) dar s-a meritat efortul si oricum alta cale de a functiona ca si comunitate literara (sau de orice fel de natura) nu prea exista.
pentru textul : psalm de20..13, desigur !:)
pentru textul : sunt orb deexpresia " încerca să mă înveţe să adopt o viziune sentimentală, dulceagă, încărcată de poezie nostalgică, legat de viaţa ţiganilor." nu suna corect.
pentru textul : Noi şi ei desimpatic textul. dar nu prea merge ca povestire. poate mai degraba ca pagina de jurnal sau reportaj. ca sa fi fost povestire trebuia sa constuiesti o povestire, "a fiction", pe baza unui astfel de subiect.
Ce zici, Alma, acum e mai bine?
pentru textul : Ursul panda din grădina de bambus desi eu cred la fel
pentru textul : delfina deMulțumesc, Marina, pentru comentariu. O să mă gândesc la îmbunătățiri ale textului. Din păcate săptămâna aceasta e destul de plină și nu știu dacă voi avea timp să fac modificări utile.
pentru textul : Întunecare dePagini