Ce candoare. Copilăria (ce e aia minciună?) și străzile care leagă case. O nostalgie de Crăciun. Tramvaiul acela m-a dus un moment cu gândul la Eliade și ˝La țigănci˝, are el ceva semnificație temporală dar nu de lume fantastică (deși unii i-ar putea spune copilăriei și așa). Ne mai citim, spor la scris.
imi vine sa zimbesc citind ultimul comentariu. probabil ca brusca ta lipsa de imaginatie va fi numai trecatoare. ai dreptate aleksandar, si eu sint tentat sa afirm ca acea apropiere poate fi calificata drept un "weak link" in text. dar am mai practicat-o. nu neaparat din lipsa de vocabular sau imaginatie ci mai degraba dintr-o stranie nevoie/dorinta de a sugera "mecanic" vulnerabilitatea unei imagini. cumva ca si cum pe pinza unui tablou/crochiu ai murdari un colt pentru a stirnii emotii de revolta/ dezamagire/respingere(?) in cei ce il privesc. evident, un critic "normal" va considera ca "tensiunea" creata de acel lucru concentreza mult prea multa atentie si anuleaza ideea de creatie artistica per se. dar uneori am senzatia ca am devenit aproape anasteziati prin "cursivitatea artei". iar asta ma enerveaza. aproape ca pleznesc cu pensula pe canvas ca sa te enervez pe tine, cel care privesti. evident, poate ca "mediocritatea artistica" este la mine.
Deși pare un gest relaxat, firesc, evenimentul anunțat de titlu are subtilități dramatice, un fel de dureri negate, ca formă de autoapărare pentru îngroparea unui trecut, a unei iubiri. Niciun cuvânt nu este în plus, niciun gest inutil, niciun sentiment expandat. Totul e ținut sub control precum cafeaua pe foc. Totuși, unele formulări sunt atât de sugestive, încât nu poți să nu lași empatia să te facă să ai același tremur al mâinii și al pleoapei când rupe "fiecare filă dăruită ...". Remarc: nimic dramatic
nicio legătură între metafore și foc
niciun meta-limbaj subtil
... o ceașcă desperecheată
o rămășiță a unui set mai vechi
mi-a amintit de predilecția ta
pentru baroc
Pentru acuratețe, pentru subtilitate, pentru dozarea sentimentelor și a gesturilor, pentru cuvântul folosit cu măiestrie, semnul meu de apreciere, Virgil.
Jocul de-a iubirea Decupăm inimi și le lipim în piepturi goale de noi, Sub privirea îngăduitoare a mamei, Ce gătește bezele cu gust de săruturi.. Construim suflete din pluș, setate pe un banal te iubesc - care ajung să fie roase de Azorel Păpușa barbie se căsătorește c-un papițoi, "Căruia îi dă papucii" pentru Supermen În timp ce ne ascundem unul de altul, bau-bau ne fură jucăriile...
Cristina, în primul rând mulțumesc de citire și de părere. Apoi..cuvintele complicate folosite ca într-un eseu din copilăria ta...în eseurile mele din 'copilărie' mă foloseam de imaginație, nu de cuvinte care să 'dea bine'. Dar..ai dreptate...mulți elev fac asta. Totuși...ei pun acele cuvinte care 'dau bine', fără să le cunoască și sensul. Eu, în schimb, închipuie-ți că știu ce înseamnă. Dacă sunt novice asta nu înseamnă că nu știu să folosesc neologisme. Apoi...'amorul exacerbat de inextricabil'..ce înseamnă asta? Amorul exagerat de complicat, iar cuvintele susțin ideea. Sunt puse intenționat acolo, în forma lor neologică și complexă. Nu înțeleg ce înseamnă 'poezie contrafăcută' și te-aș ruga să revii, explicând. Finalul este unul care accentuează. O să râzi, dar inițial avea doar versul 'nu exista decât numai și numai trecut'. Am modificat-o și criticul meu preferat..Alina Spînu, redactor al revistei Tomis, mi-a spus că sună mult mai bine așa. Cred că depinde de fiecare cum percepe textul. Mulțam și aștept explicația. Te rog să mai treci cu păreri.
legătura dintre cele două haiku, mai precis dintre versurile terminale.
drumul spre casă, un fel de fir al Ariadnei, marcat altfel. parcă mult mai pregnant, mai grav...
Când nevoia este mare, surâde totul în jur, inclusiv buricele degetelor. Frumos spus, Cătălina! E trecerea ta dinspre copilărie spre ale adolescenţei meandre, printre iubiri împlinite uneori doar în vis. Am o sugestie la topica versului al doilea din a doua strofă: sş pune verbul la început ,,se juca", dar să fii atentă să eviţi cacofonia :)
fara sa vreau sa ranesc vreun sentiment de tabuizare, tind sa cred ca radu incearca aici, intr-o semifronda oarecum naiva, o reconfigurare a personalitatii artistului, un fel de mitizare prin demitizare in plan uman + o popularizare a umbrelor (cele care dau credibilitatea aceea multidimensionala). fara legatura cu textul, recunosc ca si pe mine m-a ranit, cumva, emin - pe care nu-l pot desprinde de eminescu, orica m-as stradui - din cauza ca nu a fost capabil sa-si asume o iubire atat de mare ca cea a veronicai. voila ...
asa de criptic ca ma gindesc daca am inteles ce era de inteles sau am inteles altceva. doldora de "expresii frumoase" care ingreuneaza considerabil textul. apoi, linga fiecare substantiv simti nevoia sa pui un epitet? il face imbicsit, dens, colorat, si nu in sensul bun
poemul e intr-adevar slab in masura in care nu apreciezi/gusti genul asta de vers romantic. ar fi pacat sa scriem toti la fel de parca am reda traumele victimelor razboiului din Bosnia. mai trebuie sa existe si dulceata in lume, dar de aici pana la a spune ca vlad + catalina = dezadrian (pardon, love) e mult
nicholas , multumesc pentru feedback. chiar toate tre' sa aiba o semnificatie?.. ( pentru mine are, insa:) si nu. nu confetti, eu asa am vazut multe flyere, biletele mici care zboara. :) acum daca zboara degeaba, este alta mancare de peste.
ei bine, la recitire, nu-mi pare rau ca am cautat. "fraiere, aceasta-i femeia, aceasta e viața!" da, cam asa si-ar putea concluziona doctorul cautarile. sa-i spui si lui Milan!
văd un poem curat aici și mai puțin "jucat" de dorin. cred că e benefic faptul că poemul e lăsat să respire. e și firesc să simplifici cu un astfel de actor, un baletist cu trup vechi și cu un înger pe umărul din oglindă. poate e o părere prea subiectivă, dar pun acest poem între cele mai bune pe care le-a scris. aștept cu interes ce va urma în poezia lui dorin cozan. parcă se vede o schimbare. aș zice. dar e prea curând.
„aș putea lăsa loc liber, puncte puncte, paranteze, aș putea desena un cerc, un opt,” Te rog frumos: nu pune 8! Pentru că Dumnezeu citind pe orizontală s-ar putea să-i placă. Deoarece 8 „culcat” e semnul infinitului (în matematică). Și cum îngerul este un dogmatic ar fi posibil să se blocheze și să nu își mai imagineze NIMIC. Lectura a fost plăcută. Cȃnd voi avea dispoziția necesară te voi mai citi.
Discursul e simplu, sensibil, încărcat de nesiguranță, de dorința de împlinire, într-un joc delicat și sincer în lumină! Repetițiile devin supărătoare: sferă, și, te. Ai un typo:"luminoscent", corect: luminiscent. Bine ai venit, Diana!
totul e intors aici, pe dos, invers... ilogic, imposibil, apasator si rasturnat precum un cosmar de la febra mare din timpul gripelor rele. ce de epitete, da. amandoi aveti dreptate.
Alma ce ochi de Argus ai, eu nici intr-o suta de ani nu as fi sezizat greseala. Exista in creer pete albe care blocheaza perceptia. Un exemplu clasic este textul englez cu 7 de F , cititorul gaseste doar 5 pt ca nu vede f-ul din of etc ..Eclipsa este peste Sahara , inceputul ei desigur . Argus am zis. Zi buna !
este o poezie dedicata. trimiterile bibliografice au o anumita semnificatie ca si versurile inserate. El intelege si asta e arhisuficient, in ceea ce ma priveste. Multumesc.
vad aici ,si aud, o durere aproape personificata, organica. ceva împietrit într-o pozitie neasteptata.
remarc :"
oricum nu mai culeg de mult
promisiuni ofilite
am adunat atâtea absențe
încât moartea mă invidiază " si las un semn de admiratie.
textul postat e slab pentru ca : titlul e banal, e plin de greseli, limbajul ..nici macar nu m-a facut sa casc...tot era o realizare... ca cititor naiv, nu pricep aproape nica, mai mult, ma face sa ma simt idiot (si nu sunt, decat in momentele de inspiratie poetica, dar atunci sunt un idiot sacru). Pentru numele lui Dumnezeu, de ce ma oftic eu aici?
Apropo, mi-ati tastat numele gresit...sa cred ca o barza asezata pe umar v-a ...sugerat ceva in ureche?
mister Nicolas, stati calm....mi-e lene asta seara, altfel v-as provoca la duel, chiar daca momentan Dumnezeu doarme si l-am trezi cand v-as rasturna peste oalele din bucataria poetica. Pe bune, vedeti ce modest sunt? Sigur?
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Ce candoare. Copilăria (ce e aia minciună?) și străzile care leagă case. O nostalgie de Crăciun. Tramvaiul acela m-a dus un moment cu gândul la Eliade și ˝La țigănci˝, are el ceva semnificație temporală dar nu de lume fantastică (deși unii i-ar putea spune copilăriei și așa). Ne mai citim, spor la scris.
pentru textul : Curtea miracolelor deremarc:
pentru textul : Still Haven't Found de"tu ai învățat cândva
să tragi în plămâni lumea întreagă
și apoi să o lași ușor să se îndepărteze
de parcă ai coborâ un copil în prăpastie"
inca n-ai spart coaja oului e doar o parere cu respect Ion Nimerencu
pentru textul : De-a Dumnezeu… deSă nu-mi uit vorba, Bobadil. Țin foarte mult să nu se facă nici un fel de confuzie între dreptul de autor și marca înregistrată, nu numai ca noțiuni juridice, ci mai ales ca intenție poetică. Na, cine credea că nu se poate face poezie din noțiunile de drept? :) Deși înrudite, ambele făcând parte din același domeniu al proprietății intelectuale, ele nu sunt câtuși de puțin același lucru. Am dat deja un exemplu, mai dau unul chiar din domeniul tău, așa, în joacă. Nimeni nu deține dreptul de autor pentru "ferestre", pentru că este o noțiune, dar de Windows ® știm cu toții. Diferența este aceea a domeniului protejat, primul, acela al unei lucrari expresive, originale, artistice sau tehnice, pe cand al doilea se refera cu precadere la modalitatea de expresie, de identificare a unui producator, ceea ce îl definește si delimitează pe acesta de ceilalți, fara a avea pretentia de paternitate asupra notiunii in sine (dacă nu ne referim la brevete sau know how, ca intrăm in alte giumbușlucuri). Așadar, este o mare diferență între Îngeri ® și Îngeri ©. Ultimul este chiar lipsit de sens din punct de vedere juridic... și poetic, un pic tras de păr, în sensul că s-ar potrivi mai bine un brevet de invenție decât un copyright. Sper să nu te fi plictisit, sunt amănunte juridice, na, dar sublinierea se impunea... ca să vezi că nu-i de sanchi marca înregistrată acolo.
pentru textul : Îngeri ® desînt absolut sigur că se zice leuca și nu "leica". până mai învățați românește (poate la vreo facultate de manele), am să vă ignor domnule profesor.
pentru textul : videoconferință cu îngeri deDa!
pentru textul : Cerc deimi scapa ceva
pentru textul : poeta turbanul și blajinul deimi vine sa zimbesc citind ultimul comentariu. probabil ca brusca ta lipsa de imaginatie va fi numai trecatoare. ai dreptate aleksandar, si eu sint tentat sa afirm ca acea apropiere poate fi calificata drept un "weak link" in text. dar am mai practicat-o. nu neaparat din lipsa de vocabular sau imaginatie ci mai degraba dintr-o stranie nevoie/dorinta de a sugera "mecanic" vulnerabilitatea unei imagini. cumva ca si cum pe pinza unui tablou/crochiu ai murdari un colt pentru a stirnii emotii de revolta/ dezamagire/respingere(?) in cei ce il privesc. evident, un critic "normal" va considera ca "tensiunea" creata de acel lucru concentreza mult prea multa atentie si anuleaza ideea de creatie artistica per se. dar uneori am senzatia ca am devenit aproape anasteziati prin "cursivitatea artei". iar asta ma enerveaza. aproape ca pleznesc cu pensula pe canvas ca sa te enervez pe tine, cel care privesti. evident, poate ca "mediocritatea artistica" este la mine.
pentru textul : crochiu I deDeși pare un gest relaxat, firesc, evenimentul anunțat de titlu are subtilități dramatice, un fel de dureri negate, ca formă de autoapărare pentru îngroparea unui trecut, a unei iubiri. Niciun cuvânt nu este în plus, niciun gest inutil, niciun sentiment expandat. Totul e ținut sub control precum cafeaua pe foc. Totuși, unele formulări sunt atât de sugestive, încât nu poți să nu lași empatia să te facă să ai același tremur al mâinii și al pleoapei când rupe "fiecare filă dăruită ...". Remarc:
nimic dramatic
nicio legătură între metafore și foc
niciun meta-limbaj subtil
...
o ceașcă desperecheată
o rămășiță a unui set mai vechi
mi-a amintit de predilecția ta
pentru baroc
Pentru acuratețe, pentru subtilitate, pentru dozarea sentimentelor și a gesturilor, pentru cuvântul folosit cu măiestrie, semnul meu de apreciere, Virgil.
pentru textul : în dimineața asta mi-am ars poeziile deDoamne, dar, efectiv, asa a fost ... nu am nici un merit ...
pentru textul : Idilă rurală și Alzheimer deJocul de-a iubirea Decupăm inimi și le lipim în piepturi goale de noi, Sub privirea îngăduitoare a mamei, Ce gătește bezele cu gust de săruturi.. Construim suflete din pluș, setate pe un banal te iubesc - care ajung să fie roase de Azorel Păpușa barbie se căsătorește c-un papițoi, "Căruia îi dă papucii" pentru Supermen În timp ce ne ascundem unul de altul, bau-bau ne fură jucăriile...
pentru textul : pe sub flori mă legănai deScuze pt. eroare!
De acord, Margas.
De aceea am avut grije sa spun: "fără a avea pretenţia că din ce cele ce urmează ar rezulta un „zen hibernal" "
Teoria, ca teoria. Practica ne omoara!
pentru textul : zen hibernal deCristina, în primul rând mulțumesc de citire și de părere. Apoi..cuvintele complicate folosite ca într-un eseu din copilăria ta...în eseurile mele din 'copilărie' mă foloseam de imaginație, nu de cuvinte care să 'dea bine'. Dar..ai dreptate...mulți elev fac asta. Totuși...ei pun acele cuvinte care 'dau bine', fără să le cunoască și sensul. Eu, în schimb, închipuie-ți că știu ce înseamnă. Dacă sunt novice asta nu înseamnă că nu știu să folosesc neologisme. Apoi...'amorul exacerbat de inextricabil'..ce înseamnă asta? Amorul exagerat de complicat, iar cuvintele susțin ideea. Sunt puse intenționat acolo, în forma lor neologică și complexă. Nu înțeleg ce înseamnă 'poezie contrafăcută' și te-aș ruga să revii, explicând. Finalul este unul care accentuează. O să râzi, dar inițial avea doar versul 'nu exista decât numai și numai trecut'. Am modificat-o și criticul meu preferat..Alina Spînu, redactor al revistei Tomis, mi-a spus că sună mult mai bine așa. Cred că depinde de fiecare cum percepe textul. Mulțam și aștept explicația. Te rog să mai treci cu păreri.
pentru textul : Crepuscul delegătura dintre cele două haiku, mai precis dintre versurile terminale.
pentru textul : drumul spre casă dedrumul spre casă, un fel de fir al Ariadnei, marcat altfel. parcă mult mai pregnant, mai grav...
Când nevoia este mare, surâde totul în jur, inclusiv buricele degetelor. Frumos spus, Cătălina! E trecerea ta dinspre copilărie spre ale adolescenţei meandre, printre iubiri împlinite uneori doar în vis. Am o sugestie la topica versului al doilea din a doua strofă: sş pune verbul la început ,,se juca", dar să fii atentă să eviţi cacofonia :)
pentru textul : nevoia de surâs defara sa vreau sa ranesc vreun sentiment de tabuizare, tind sa cred ca radu incearca aici, intr-o semifronda oarecum naiva, o reconfigurare a personalitatii artistului, un fel de mitizare prin demitizare in plan uman + o popularizare a umbrelor (cele care dau credibilitatea aceea multidimensionala). fara legatura cu textul, recunosc ca si pe mine m-a ranit, cumva, emin - pe care nu-l pot desprinde de eminescu, orica m-as stradui - din cauza ca nu a fost capabil sa-si asume o iubire atat de mare ca cea a veronicai. voila ...
pentru textul : Povestiri de la Borta Rece deasa de criptic ca ma gindesc daca am inteles ce era de inteles sau am inteles altceva. doldora de "expresii frumoase" care ingreuneaza considerabil textul. apoi, linga fiecare substantiv simti nevoia sa pui un epitet? il face imbicsit, dens, colorat, si nu in sensul bun
pentru textul : Dincolo e focul depoemul e intr-adevar slab in masura in care nu apreciezi/gusti genul asta de vers romantic. ar fi pacat sa scriem toti la fel de parca am reda traumele victimelor razboiului din Bosnia. mai trebuie sa existe si dulceata in lume, dar de aici pana la a spune ca vlad + catalina = dezadrian (pardon, love) e mult
pentru textul : de vorbă cu tine II denicholas , multumesc pentru feedback. chiar toate tre' sa aiba o semnificatie?.. ( pentru mine are, insa:) si nu. nu confetti, eu asa am vazut multe flyere, biletele mici care zboara. :) acum daca zboara degeaba, este alta mancare de peste.
pentru textul : când după război se așterne liniștea deei bine, la recitire, nu-mi pare rau ca am cautat. "fraiere, aceasta-i femeia, aceasta e viața!" da, cam asa si-ar putea concluziona doctorul cautarile. sa-i spui si lui Milan!
pentru textul : "insuportabila ușurătate a frumuseții" devăd un poem curat aici și mai puțin "jucat" de dorin. cred că e benefic faptul că poemul e lăsat să respire. e și firesc să simplifici cu un astfel de actor, un baletist cu trup vechi și cu un înger pe umărul din oglindă. poate e o părere prea subiectivă, dar pun acest poem între cele mai bune pe care le-a scris. aștept cu interes ce va urma în poezia lui dorin cozan. parcă se vede o schimbare. aș zice. dar e prea curând.
pentru textul : cheile de„aș putea lăsa loc liber, puncte puncte, paranteze, aș putea desena un cerc, un opt,” Te rog frumos: nu pune 8! Pentru că Dumnezeu citind pe orizontală s-ar putea să-i placă. Deoarece 8 „culcat” e semnul infinitului (în matematică). Și cum îngerul este un dogmatic ar fi posibil să se blocheze și să nu își mai imagineze NIMIC. Lectura a fost plăcută. Cȃnd voi avea dispoziția necesară te voi mai citi.
pentru textul : când îngerul își imaginează dein picior manastire/ ghici cititorule/ unde-i haiku-ul.
daca vorbesti de ploaie in primul vers, chiar trebuie sa apara "geam umed" in ultimul?
pentru textul : toamnă deDiscursul e simplu, sensibil, încărcat de nesiguranță, de dorința de împlinire, într-un joc delicat și sincer în lumină! Repetițiile devin supărătoare: sferă, și, te. Ai un typo:"luminoscent", corect: luminiscent. Bine ai venit, Diana!
pentru textul : Sferă deeu insumi nu as sti ce sa spun sub un astfel de text
pentru textul : Eu scriu, deci exist. demultumesc pentru semne. am avut emotii.
totul e intors aici, pe dos, invers... ilogic, imposibil, apasator si rasturnat precum un cosmar de la febra mare din timpul gripelor rele. ce de epitete, da. amandoi aveti dreptate.
pentru textul : la micul dejun inghite o stanca mare deAlma ce ochi de Argus ai, eu nici intr-o suta de ani nu as fi sezizat greseala. Exista in creer pete albe care blocheaza perceptia. Un exemplu clasic este textul englez cu 7 de F , cititorul gaseste doar 5 pt ca nu vede f-ul din of etc ..Eclipsa este peste Sahara , inceputul ei desigur . Argus am zis. Zi buna !
pentru textul : Conține text vulgar deeste o poezie dedicata. trimiterile bibliografice au o anumita semnificatie ca si versurile inserate. El intelege si asta e arhisuficient, in ceea ce ma priveste. Multumesc.
pentru textul : top secret devad aici ,si aud, o durere aproape personificata, organica. ceva împietrit într-o pozitie neasteptata.
pentru textul : o variantă de iubire deremarc :"
oricum nu mai culeg de mult
promisiuni ofilite
am adunat atâtea absențe
încât moartea mă invidiază " si las un semn de admiratie.
textul postat e slab pentru ca : titlul e banal, e plin de greseli, limbajul ..nici macar nu m-a facut sa casc...tot era o realizare... ca cititor naiv, nu pricep aproape nica, mai mult, ma face sa ma simt idiot (si nu sunt, decat in momentele de inspiratie poetica, dar atunci sunt un idiot sacru). Pentru numele lui Dumnezeu, de ce ma oftic eu aici?
Apropo, mi-ati tastat numele gresit...sa cred ca o barza asezata pe umar v-a ...sugerat ceva in ureche?
mister Nicolas, stati calm....mi-e lene asta seara, altfel v-as provoca la duel, chiar daca momentan Dumnezeu doarme si l-am trezi cand v-as rasturna peste oalele din bucataria poetica. Pe bune, vedeti ce modest sunt? Sigur?
pentru textul : tablou cu berze dePagini