da, recunosc și eu m-am gîndit la o conotație religioasă inițial. și chiar se potrivea. la urma urmei viața și rezolvarea ei reprezintă un nod încîlcit pentru mulți.
cît despre rațe, este păcat că unii au priceput numai forma și nu conținutul comentariului meu precedent. superficialitatea este incapacitatea de a trece dincolo de suprafață. ca în povestea cu gîsca prin baltă. dar mă opresc aici pentru că iar nu o să se înțeleagă.
iata un text pe care as fi vrut sa l scriu eu. dovada ca m-a obsedat pana azi, cand acord ac penita. ce m a fermecat, dincolo de atmosfera creata, a fost relatia dintre voi. o numesc bunatate mi ar fi placut ca titlul sa fie "marea debarasare". e pana la urma, o lasare a fiintei intru fericirea celeilalte. asa ceva merita toata invidia si recunostinta. sunt cateva fragmente care m au impresionat. te las sa le ghicesti felicitari, deci
nici ca m-as fi asteptat la o alta reactie din partea ta nicodime. ideal ar fi ca fiecare critica sa fie abordata la modul constructiv. se pare ca tu nu accepti critica deloc si orice parere e contraatacata. oricum, nu vad legatura dintre cele spuse de tine si comentariul meu. ce are a face sensul Inceputului si Sfarsitului ("te-as ruga sa-mi spui ce, de fapt, inseamna Inceputul si Sfarsitul") cu observatia mea? si inca ceva (pentru ca tot te ascunzi in spatele subiectului Biblia): abordarea unei teme religioase nu e o scuza pentru calitatea textului... PS: daca vrei sa stii in scoala generala se invata atat poezie cat si religie; si se mai invata ceva, bunul simt, lectii de la care pesemne ai lipsit.
alma, am fost atent ca de obicei ptr. a nu irosi cuiele si nici lemnul. ce va sa vină va veni daca si numai daca iesim afara si intindem bratele. moartea e o nastere si invers. buna sugestia ta, ma voi gandi multumesc ps: dane, daca ma vezi acum si vorbesti aici, cu siguranta voi fi cu tine in rai.
nu cred ca mi-a placut cum adoarme umbra, plus ca un barbat, pe deasupra si poet, trebuie sa aiba pasul sigur, de sisif. ma mai gandesc. poate-ti arat cum si de ce :)
Am citit si eu articolul cam de cind a aparut, asa cum citesc aproape tot ce se posteaza. Si, sincer, eu salut stilul acesta mai "punisher" al lui Bogdan, stil de care se cam duce lipsa pe Hermeneia. Prea ne pupam si admiram pe aici. In orice caz, mie mi se pare putin cam idealista totusi filozofia lui. Sint convins ca isi da seama ca, oricit ar fi de neplacut(sic!), ne aflam totusi in lumea capitalimului kitschios. Si asta inseamna probababil tot mai multa mediocritate, globalizare si timpire in general. Sint convins ca tipul sau tipii care scot ziarul asta o fac pentru ca sa cistige bani si ca daca nu au rentabilitate il vor anula. Ziarele nu le scot ministerele de cultura sau institutele nationale. Si poate ca totusi e bine asa. Desi asta duce inevitabil la reducerea nivelului de cultura al populatiei. Am citit undeva ca majoritatea emisiunilor de televiziune "prime time" si a ziarelor cotidiene din US se straduiesc sa pastreze nivelul maxim de intelegere a limbii engleze pe care o folosesc la nivelul clasei a opta. E asta bine sau rau? E un subiect discutabil cu partizani si oponenti de ambele parti. Ideea e insa ca presa e pe bani si daca nu face bani nu exista. SI eu cred ca ar scrie si despre sobolani daca asta aduce bani. Si nu cred ca i-as judeca prea aspru. Faptul ca cineva ajunge la artificii din astea pseudo-culturale e poate trist sau poate amuzant dar e cu certitudine interesant. Ca daca nu era, Bogdan nu scria. E bine ca se ofera unei anumite grupe de populatie senzatia falsa ca devin "culti"? Habar n-am. Stiu doar ca, cu cit mai multi inculti cu atit cei culti cu adevarat, adica cei care vor sa citeasca si sa cunoasca in mod autentic vor fi mai bine conturati ca grup social. Si daca as fi sociolog poate ca v-as spune ca asa se intimpla cind o societate trece din socialismul "academicist" la capitalismul "de piata". Un comentariu offline: Oriana, pe Hermeneia se poate comenta "in virtutea dreptului fundamental la exprimare libera". Sapphire s-a referit insa la altceva. Dar eu cred ca Oriana a inteles asta de la inceput, de aceea face ironia cu "ingerul pazitor". Nu, Sapphire nu cred ca e ingerul pazitor al lui Bogdan, si de fapt al nimanui for that matter. Cred ca doar modereaza interactiunile pe site.
Şi eu consider că publicaţiile pe hârtie (a nu se înţelege însă că orice publicaţie) prevalează încă în literatură. Şi e firesc. Oferă o oarecare garanţie axiologică. Este, dacă vreţi, un argument autoritar. Deplasându-mă scurt, la obiect, conchid: literatura e în bibliotecă. Şi va fi. Internetul ramâne un instrument capital către bibliotecă. O uriaşă sită valorică. Avem nevoie de mai mulţi sitari, aşa ca d-l Cristea.
Pentru că aţi spus că aşteptaţi propuneri pentru LITERE, îmi permit să fac două, ori măcar să vă invit, d-le Cristea, sa urmariţi autoarele Mădălina Căuneac (Masha Căuneac) şi Cristina Sirion (caminante).
Este vorba de viata reala vazuta ca pe un cosmar. Imaginile nu sunt una in continuarea celeilalte, sunt confuze ca si un puzzle. Este o incercare de a scapa de toate obstacolele ("strig") care are ca finalitate refugiul intr-o personalitate de gheata, un "castel funebru", o minte rece.
Bine venit interviul. Un gen mult mai dificil decât pare și decât apare în inflaționista lui prezență radio-vizuală. Dl. Cernica este unul dintre puținii noștri gânditori filosofici, nu doar profesori de filosofie (specie ăerfect onorabilă de altfel).
dragul meu, daca exista cineva caruia ii lipseste bunul simt in acest context, ma tem ca acela esti tu. in ce priveste sampania sau vreun editor, nu stiu despre ce vorbesti cu atita siguranta. dar, evident, hermeneia este deschisa oricui, atit pentru a fi membru cit si editor. prima conditie insa este tocmai cea a bunului simt. conditie pe care cu regret trebuie sa recunosc ca tu nu o mai indeplinesti. si asta oricit de ingaduitor as incerca sa fiu eu. iti doresc numai bine.
Aranca dragă, înțelesesem dintr-un comentariu al tău anterior că ai plecat la Roma via Trușești, altfel nu mi-aș fi permis să scriu despre manele fără să fiu sigură că nu le cunoști și tu. Iar versul acela chiar e autentic românesc, în rest, textul e un amalgam de cuvinte în limbi străine, denumiri de locuri, care arată cultura autorului, dar nu reușesc să transmită cititorului decât o prelungă enervare. Mai ales că ai persistat în a publica astfel de texte. Era o idee să le structurezi ca jurnal, să le scrii, adică, nu să le încadrezi.
Superb poem intr-adevar, acum sunt undeva langa fontana trevi cu laptop-ul in brate, e cald, e roma si iata, e si francisc cu un poem minunat! Un poem care imi face bine cum se zice la casa sufletului in niste vremuri asa de zbuciumate, l-am citit si recitit aici si pe treptele spaniole. Si ma bucur ca un asemenea poem a aparut aici, pe Hermeneia tocmai acum la trecerea spre noul an... e ca o eliberare, o vindecare prin katharsis... multumesc ! Doar titlul nu l-am inteles, dar ce mai conteaza? Un poem stralucitor ca o stea pe bolta capelei sixtine.
Margas
probabil, iti sta mai bine cu proza, se simte, oricum, multa naratiune, prozaism, cind incerci sa creezi metafore te cam impiedici, te arunci "ca o armata persana".da,ar trebui sa te imprietenesti cu un poet !!!
eu nu cred că poezia este pe moarte. cred însă că noi oamenii căutăm cu orice preț să ieșim în față și asta ne face să uităm de suflet , de talent și gândire. astăzi se scrie mult și prost. se citește și mai puțin, dar poezia are locul ei într-o mină. mulți au auzit de ea, dar puțini știu unde se află. nu ne trage de mânecă să ne spună –uite om eu sunt poezia adevărată. așteaptă doar să fie adusă la suprafață. de poet și cititor. împreună.
Pare o lume sterpă cea zugrăvită de tine :) Sunt câteva imagini care surprind tare bine această lume fadă, perfect ajustată la toate colţurile, cu toate neregularităţile ei ostracizate. Mi-ar plăcea să scrii despre viciaţii hârtiei, scrise şi tipărite :)
În loc de peniță pălăria mea de fetru cumpărată de pe Lipscani. Aseară m-am gîndit să extrag cîteva pasaje însă e mai bine să spun da pentru întreg. Rezerve: Explicații – mai ales la numele personajelor – într-o manieră care coboară din zona ironicului cîteva tonuri aproape spre bășcălios sau “băncos”(ca să inventez și eu o expresie-uite că se ia ). Trec peste Cătălini și Cătăline și mă opresc la “Marius e din Iași, și numele lui original nu e Ștefan și mama lui nu e cea a lui Ștefan cel Mare, căci ne-a deschis ușa iar din șifoniere n-au năvălit rudenii camuflate să atace turcul” Să fie doar un derapaj controlat pentru a estompa anumite exprimări pretențioase? Vezi: “Există însă o midriază psihologică, o dilatare a pupilei reflexă.”(redundant!). Anumite expresii: Dacă “o piticoșenie” mă cucerește prin rezonanță/găselniță, “un sărutător” deși merge două trepte mai jos, are totuși doza potrivită de dulce cît să nu ne crească glicemia prea mult. Dar “atentînde” oh! E ca un loc plan pe obada unei roți (a nu se încerca mai ales la viteze mari!). Dar cum spune autorul “personalitățile ni s-au desprins în straturi, și îndrăznesc să spun că suntem la începutul cepei... oarecum, ea crește generată de noi.. și noi straturi ne redefinesc.”
ei, ce bine că îți place și ție, Mădă... mă bucur! da, e un poem care vorbește mai mult, cum frumos spui. mulțumesc pentru apreciere și abia aștept să te mai citesc!
domnule Cernea, bine ați venit pe Hermeneia! mulțumesc pentru semn...
consider ca se poate privi si ca o incercare de maieutica. intrebarile si raspunsurile au scopul de aduce spre adevar, care se gaseste in final:"Și las-o moale cu dragostea că nu e de bine dacă te-ai apucat să citești din astea.", dar cred ca revelarea adevarului abia urmeaza dupa intrebarea:"Cine ti-a dat cartea?". E interesant acest joc al intrebarilor si raspunsurilor subtile, gandite care te determina sa ajungi la adevaruri pe care nici tu nu le cunosti, dar reusesti cu ajutorul lor(al intrebarilor) sa ajungi la ele (la adevaruri). interesanta si naivitatea lui Fane care nicidecum nu echivaleaza cu necunoasterea.acesta chiar daca daca pare a nu pricepe este foarte atent la ce spune Costi:"Ia uite măi! Pînă mai acum cinci minute îmi spuneai că e o prostie și acum mă aburești cu trăitu’. Cînd să te cred?". placut textul.
cailean, e "elitist", si, interesant, textul acesta a mai fost postat si citit in zecidemiidealteparti si nimeni n-a observat greseala pana acum, nici macar eu. Hermeneia are oameni cu dulai in ochi. :-) Ma bucur ca ti-a placut, acum urmeaza un text fara dialog. Cat despre final.. se rupe de realismul de dinainte, insa in ideea lui, aduce multa tandrete. Spune-mi ce nu-ti convine, sa vedem ce putem face. francisc, ma incanti, sper sa te mai incant si eu.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
da, recunosc și eu m-am gîndit la o conotație religioasă inițial. și chiar se potrivea. la urma urmei viața și rezolvarea ei reprezintă un nod încîlcit pentru mulți.
pentru textul : de ce nu mai scriu poeme lungi decît despre rațe, este păcat că unii au priceput numai forma și nu conținutul comentariului meu precedent. superficialitatea este incapacitatea de a trece dincolo de suprafață. ca în povestea cu gîsca prin baltă. dar mă opresc aici pentru că iar nu o să se înțeleagă.
Alma, mulțumesc pentru prezență și încurajare. contează mult pentru mine. firește, o să mai scriu.
pentru textul : port curajul deiata un text pe care as fi vrut sa l scriu eu. dovada ca m-a obsedat pana azi, cand acord ac penita. ce m a fermecat, dincolo de atmosfera creata, a fost relatia dintre voi. o numesc bunatate mi ar fi placut ca titlul sa fie "marea debarasare". e pana la urma, o lasare a fiintei intru fericirea celeilalte. asa ceva merita toata invidia si recunostinta. sunt cateva fragmente care m au impresionat. te las sa le ghicesti felicitari, deci
pentru textul : cu plata la destinație deOK.
pentru textul : semnul de plecare de"I-aș da cu plăcere o felie de suflet..." Poate așa nu mai e macabru, dar se cam pierde din semnificație.
pentru textul : Cântecul unei chemări nerăspunse deerată de bun simţ cu scuze: Mă bucur că l-am cunoscut (şi fizic) - Mă bucur că l-am cunoscut în realitate.
pentru textul : Autori Hermeneia premiaţi la Târgovişte denici ca m-as fi asteptat la o alta reactie din partea ta nicodime. ideal ar fi ca fiecare critica sa fie abordata la modul constructiv. se pare ca tu nu accepti critica deloc si orice parere e contraatacata. oricum, nu vad legatura dintre cele spuse de tine si comentariul meu. ce are a face sensul Inceputului si Sfarsitului ("te-as ruga sa-mi spui ce, de fapt, inseamna Inceputul si Sfarsitul") cu observatia mea? si inca ceva (pentru ca tot te ascunzi in spatele subiectului Biblia): abordarea unei teme religioase nu e o scuza pentru calitatea textului... PS: daca vrei sa stii in scoala generala se invata atat poezie cat si religie; si se mai invata ceva, bunul simt, lectii de la care pesemne ai lipsit.
pentru textul : hiatus dealma, am fost atent ca de obicei ptr. a nu irosi cuiele si nici lemnul. ce va sa vină va veni daca si numai daca iesim afara si intindem bratele. moartea e o nastere si invers. buna sugestia ta, ma voi gandi multumesc ps: dane, daca ma vezi acum si vorbesti aici, cu siguranta voi fi cu tine in rai.
pentru textul : crucile denu cred ca mi-a placut cum adoarme umbra, plus ca un barbat, pe deasupra si poet, trebuie sa aiba pasul sigur, de sisif. ma mai gandesc. poate-ti arat cum si de ce :)
pentru textul : Culori deAm citit si eu articolul cam de cind a aparut, asa cum citesc aproape tot ce se posteaza. Si, sincer, eu salut stilul acesta mai "punisher" al lui Bogdan, stil de care se cam duce lipsa pe Hermeneia. Prea ne pupam si admiram pe aici. In orice caz, mie mi se pare putin cam idealista totusi filozofia lui. Sint convins ca isi da seama ca, oricit ar fi de neplacut(sic!), ne aflam totusi in lumea capitalimului kitschios. Si asta inseamna probababil tot mai multa mediocritate, globalizare si timpire in general. Sint convins ca tipul sau tipii care scot ziarul asta o fac pentru ca sa cistige bani si ca daca nu au rentabilitate il vor anula. Ziarele nu le scot ministerele de cultura sau institutele nationale. Si poate ca totusi e bine asa. Desi asta duce inevitabil la reducerea nivelului de cultura al populatiei. Am citit undeva ca majoritatea emisiunilor de televiziune "prime time" si a ziarelor cotidiene din US se straduiesc sa pastreze nivelul maxim de intelegere a limbii engleze pe care o folosesc la nivelul clasei a opta. E asta bine sau rau? E un subiect discutabil cu partizani si oponenti de ambele parti. Ideea e insa ca presa e pe bani si daca nu face bani nu exista. SI eu cred ca ar scrie si despre sobolani daca asta aduce bani. Si nu cred ca i-as judeca prea aspru. Faptul ca cineva ajunge la artificii din astea pseudo-culturale e poate trist sau poate amuzant dar e cu certitudine interesant. Ca daca nu era, Bogdan nu scria. E bine ca se ofera unei anumite grupe de populatie senzatia falsa ca devin "culti"? Habar n-am. Stiu doar ca, cu cit mai multi inculti cu atit cei culti cu adevarat, adica cei care vor sa citeasca si sa cunoasca in mod autentic vor fi mai bine conturati ca grup social. Si daca as fi sociolog poate ca v-as spune ca asa se intimpla cind o societate trece din socialismul "academicist" la capitalismul "de piata". Un comentariu offline: Oriana, pe Hermeneia se poate comenta "in virtutea dreptului fundamental la exprimare libera". Sapphire s-a referit insa la altceva. Dar eu cred ca Oriana a inteles asta de la inceput, de aceea face ironia cu "ingerul pazitor". Nu, Sapphire nu cred ca e ingerul pazitor al lui Bogdan, si de fapt al nimanui for that matter. Cred ca doar modereaza interactiunile pe site.
pentru textul : O sută de cărți pentru dislexicii români deVă mulţumesc pentru ajutor. Ştiu că am o boală cu virgulele şi nu numai...
pentru textul : Petru pământesc.. deŞi eu consider că publicaţiile pe hârtie (a nu se înţelege însă că orice publicaţie) prevalează încă în literatură. Şi e firesc. Oferă o oarecare garanţie axiologică. Este, dacă vreţi, un argument autoritar. Deplasându-mă scurt, la obiect, conchid: literatura e în bibliotecă. Şi va fi. Internetul ramâne un instrument capital către bibliotecă. O uriaşă sită valorică. Avem nevoie de mai mulţi sitari, aşa ca d-l Cristea.
Pentru că aţi spus că aşteptaţi propuneri pentru LITERE, îmi permit să fac două, ori măcar să vă invit, d-le Cristea, sa urmariţi autoarele Mădălina Căuneac (Masha Căuneac) şi Cristina Sirion (caminante).
pentru textul : Revista LITERE, nr. 2 (143), februarie 2012 deEste vorba de viata reala vazuta ca pe un cosmar. Imaginile nu sunt una in continuarea celeilalte, sunt confuze ca si un puzzle. Este o incercare de a scapa de toate obstacolele ("strig") care are ca finalitate refugiul intr-o personalitate de gheata, un "castel funebru", o minte rece.
pentru textul : Teenage angst deImaginea culiselor tacute si pline de tensiune ale Golgotei e infioratoare. Merita mai mult decat o simpla penita sau un comentariu.
pentru textul : drumul crucii fără zgomote deBine venit interviul. Un gen mult mai dificil decât pare și decât apare în inflaționista lui prezență radio-vizuală. Dl. Cernica este unul dintre puținii noștri gânditori filosofici, nu doar profesori de filosofie (specie ăerfect onorabilă de altfel).
pentru textul : Despre căile filosofării dedragul meu, daca exista cineva caruia ii lipseste bunul simt in acest context, ma tem ca acela esti tu. in ce priveste sampania sau vreun editor, nu stiu despre ce vorbesti cu atita siguranta. dar, evident, hermeneia este deschisa oricui, atit pentru a fi membru cit si editor. prima conditie insa este tocmai cea a bunului simt. conditie pe care cu regret trebuie sa recunosc ca tu nu o mai indeplinesti. si asta oricit de ingaduitor as incerca sa fiu eu. iti doresc numai bine.
pentru textul : Despre noi și Anca Florian deun an nou fericit vă doresc.
pentru textul : sura1 dela mulţi ani
Aranca dragă, înțelesesem dintr-un comentariu al tău anterior că ai plecat la Roma via Trușești, altfel nu mi-aș fi permis să scriu despre manele fără să fiu sigură că nu le cunoști și tu. Iar versul acela chiar e autentic românesc, în rest, textul e un amalgam de cuvinte în limbi străine, denumiri de locuri, care arată cultura autorului, dar nu reușesc să transmită cititorului decât o prelungă enervare. Mai ales că ai persistat în a publica astfel de texte. Era o idee să le structurezi ca jurnal, să le scrii, adică, nu să le încadrezi.
pentru textul : Ruines de Rome deSuperb poem intr-adevar, acum sunt undeva langa fontana trevi cu laptop-ul in brate, e cald, e roma si iata, e si francisc cu un poem minunat! Un poem care imi face bine cum se zice la casa sufletului in niste vremuri asa de zbuciumate, l-am citit si recitit aici si pe treptele spaniole. Si ma bucur ca un asemenea poem a aparut aici, pe Hermeneia tocmai acum la trecerea spre noul an... e ca o eliberare, o vindecare prin katharsis... multumesc ! Doar titlul nu l-am inteles, dar ce mai conteaza? Un poem stralucitor ca o stea pe bolta capelei sixtine.
pentru textul : Ah deMargas
probabil, iti sta mai bine cu proza, se simte, oricum, multa naratiune, prozaism, cind incerci sa creezi metafore te cam impiedici, te arunci "ca o armata persana".da,ar trebui sa te imprietenesti cu un poet !!!
pentru textul : cu o gaură mare pătrată în piept ▒ deAcum da.
pentru textul : A native preparation of the tissue deeu nu cred că poezia este pe moarte. cred însă că noi oamenii căutăm cu orice preț să ieșim în față și asta ne face să uităm de suflet , de talent și gândire. astăzi se scrie mult și prost. se citește și mai puțin, dar poezia are locul ei într-o mină. mulți au auzit de ea, dar puțini știu unde se află. nu ne trage de mânecă să ne spună –uite om eu sunt poezia adevărată. așteaptă doar să fie adusă la suprafață. de poet și cititor. împreună.
pentru textul : Este adevărat că poezia este pe moarte sau nu? dePare o lume sterpă cea zugrăvită de tine :) Sunt câteva imagini care surprind tare bine această lume fadă, perfect ajustată la toate colţurile, cu toate neregularităţile ei ostracizate. Mi-ar plăcea să scrii despre viciaţii hârtiei, scrise şi tipărite :)
pentru textul : confesiuni deÎn loc de peniță pălăria mea de fetru cumpărată de pe Lipscani. Aseară m-am gîndit să extrag cîteva pasaje însă e mai bine să spun da pentru întreg. Rezerve: Explicații – mai ales la numele personajelor – într-o manieră care coboară din zona ironicului cîteva tonuri aproape spre bășcălios sau “băncos”(ca să inventez și eu o expresie-uite că se ia ). Trec peste Cătălini și Cătăline și mă opresc la “Marius e din Iași, și numele lui original nu e Ștefan și mama lui nu e cea a lui Ștefan cel Mare, căci ne-a deschis ușa iar din șifoniere n-au năvălit rudenii camuflate să atace turcul” Să fie doar un derapaj controlat pentru a estompa anumite exprimări pretențioase? Vezi: “Există însă o midriază psihologică, o dilatare a pupilei reflexă.”(redundant!). Anumite expresii: Dacă “o piticoșenie” mă cucerește prin rezonanță/găselniță, “un sărutător” deși merge două trepte mai jos, are totuși doza potrivită de dulce cît să nu ne crească glicemia prea mult. Dar “atentînde” oh! E ca un loc plan pe obada unei roți (a nu se încerca mai ales la viteze mari!). Dar cum spune autorul “personalitățile ni s-au desprins în straturi, și îndrăznesc să spun că suntem la începutul cepei... oarecum, ea crește generată de noi.. și noi straturi ne redefinesc.”
pentru textul : despre arhangheli neglijenți de"A trăi murind în fiecare clipă e destul.
Mai puţin nu este îndeajuns."
Zic şi eu:
pentru textul : (1) Aforeme deA trăi nu este îndeajuns - ar putea să avem un silogism aici
ei, ce bine că îți place și ție, Mădă... mă bucur! da, e un poem care vorbește mai mult, cum frumos spui. mulțumesc pentru apreciere și abia aștept să te mai citesc!
domnule Cernea, bine ați venit pe Hermeneia! mulțumesc pentru semn...
pentru textul : din ce în ce mai galben de...l-am verificat, dar, ca de obiei, barna proprie se zareste mai greu.
pentru textul : Oala cu lapte decorectez
consider ca se poate privi si ca o incercare de maieutica. intrebarile si raspunsurile au scopul de aduce spre adevar, care se gaseste in final:"Și las-o moale cu dragostea că nu e de bine dacă te-ai apucat să citești din astea.", dar cred ca revelarea adevarului abia urmeaza dupa intrebarea:"Cine ti-a dat cartea?". E interesant acest joc al intrebarilor si raspunsurilor subtile, gandite care te determina sa ajungi la adevaruri pe care nici tu nu le cunosti, dar reusesti cu ajutorul lor(al intrebarilor) sa ajungi la ele (la adevaruri). interesanta si naivitatea lui Fane care nicidecum nu echivaleaza cu necunoasterea.acesta chiar daca daca pare a nu pricepe este foarte atent la ce spune Costi:"Ia uite măi! Pînă mai acum cinci minute îmi spuneai că e o prostie și acum mă aburești cu trăitu’. Cînd să te cred?". placut textul.
pentru textul : din dialogurile misogine ale lui Fane și Costi - partea întîi decailean, e "elitist", si, interesant, textul acesta a mai fost postat si citit in zecidemiidealteparti si nimeni n-a observat greseala pana acum, nici macar eu. Hermeneia are oameni cu dulai in ochi. :-) Ma bucur ca ti-a placut, acum urmeaza un text fara dialog. Cat despre final.. se rupe de realismul de dinainte, insa in ideea lui, aduce multa tandrete. Spune-mi ce nu-ti convine, sa vedem ce putem face. francisc, ma incanti, sper sa te mai incant si eu.
pentru textul : Odată un indian iubea o americancă dedar partea cu femeia comunista si cea capitalista e prea expeditiva. incearca si varianta: de ce iubesti barbatii
pentru textul : Poem dePagini