...dacă cineva ar spune despre atitudinea ta că este una specifică măgarilor, nu ţi-ar atacă persoana... Fii serios şi bărbat, Eugen! Susţine-ţi vorbele! Şi încearcă să nu te mai contrazici în doar zece pixeli pătraţi:
"Nici măcar dacă ai să o meriți. Nu se merită efortul". Sublim! Sau " Prefer să-mi văd de scris și nu de polemici sterile" -asta după ce ai scris tuturor vreo 15 comentarii, însumând vreo 3 pagini...
Cât despre vulgaritate - discutând despre x, nu poţi s-o faci fără să-i spui pe nume, nu-l înlocuieşti cu y. Dar nu mă aştept să înţelegi asta. La fel cum nu mă aştept să înţelegi că, în ceea ce priveşte literatura, eu nu fac eforturi. Nici într-un sens, nici în altul.
Şi cu asta, propun să ne oprim aici.
pi punct es: nu înţeleg de ce insişti să te semnezi după fiece comentariu, dacă numele tău apare sus, destul de vizibil, estetic şi albastru... Să fie oare vorba de supraaprecierea despre care pomeneai? Retoric întreb, evident.
E atâta plinătate în poem, că am senzaţia că nici nu îi mai trebuie titlu...E o ciudăţenie de a mea, nu o lua în seamă...m-am simţit liberă să o împărtăşesc.
Ai alocat timp pentru a citi din textele mele postate aici, pe Hermeneia, drept pentru care îți mulțumesc, ca unul care știe ce înseamnă timpul! Eu, printre alții, sunt de părerea qoheletică conform căreia observ că nimic nu e nou sub soare nici în literatură. De aceea nu mă ambalez prea tare când e vorba de originalitate, doar într-un areal restrâns, acela al cunoștințelor acumulate de mine (deși unici fiind ar trebui să fim originali per se) și nu mă sprijinesc într-o metaforă, într-un epitet, într-o litotă, sinecdocă, într-un anacolut etc. Cred în perfectibilitate. Scriu cum pot și când pot. Uneori reușesc să transmit ceva și atunci e ok. Se prea poate să fiu epigonul unor britanici, portughezi, francezi, români, personiști americani ș.a.m.d., iluștri anonimi la fel ca și mine, cine știe?! Nu mă deranjează. Tot se vor găsi unii să traseze paralele, pentru că aceasta este menirea lor. Și apreciez poeții care revin în antologii (v. Roua Plural - Constanța Buzea) asupra textelor din tinerețe, eliminând neajunsurile cauzate de lipsa scuzabilă a experienței. Faptul că postezi aici texte mai vechi ori din trecutul apropiat este, zic eu, benefic, pentru că vei întâlni reacții sincere care, probabil, îți vor fi (și aici depinde doar de tine) utile sau nu. Spui că scrii mai rar poezie, desigur, poemul este prin sine ceva accidental, însă nu mortal sper. Și aici glumesc. Mă interesează prea puțin publicarea mea în reviste, dar mulțumesc. Pentru compromisul de a evidenția un text al meu care nu este cel mai bun, adică pentru indulgența elegantă, ai un minus de la mine. reciproc în simpatie, Paul
Un titlu premonitoriu pentru compoziție ai ales, pentru că interiorul mai trebuie lucrat. Îmi plac primul și ultimele trei versuri, pline de forță, dar mai ales:"tu mergi mereu în spatele timpului". Scoate un i de la "monștrii" tăi, în rest ...lumină !
îmi place tot ce simt când o privesc și pentru umilele mele cunoștințe în domeniul tău e excelent realizată. rimează cu naturelul meu:) pentru și din cauza acestora...
Cred că în versurile:
,,decât una ca mine care nu mai simt foame
când mi-e foame și nici sete
când mi-e sete" nu era nevoie să se apeleze la acordul prin atracţie, deoarece nu este aşa mare distanţă între subiect şi predicat.
Corect ar fi:
,,decât una ca mine care nu mai simte foame
când i-e foame și nici sete
când i-e sete"
Mi-a plăcut ideea din versul ,,ca Lumina înainte să-i moară
ultimul Soare".
Cred că e un pic supărătoarea repetiţia lui ,,înainte" în ultima strofă chiar dacă are sensuri un pic diferite.
Vladimir, uite așa vine într-o zi întîmplarea... ca o moiră. Știi, eu în povestea aceasta pășesc mai cu sfială, ca o soră mai mică, mi-e teamă ca din neștiință sau nebăgare de seamă să nu spulber magia, magia care mi-a fost sugerată chiar de atmosfera acestui site. Transeptul iluminează prin cele trei roze, rozete, cele două fețe ale magiei, cea a iluziei, a vechilor credințe de tip totemic, sau șamanic, așa cum ai scos la iveală, dar care nu se susține în fața realității, ea moare pe rug, pentru că voința care o anima moare înainte de ducerea pînă la capăt a sacrificiului și cea care se naște atunci cînd omul se confruntă cu propriile lui limite și care se naște abia atunci cînd încetează orice iluzie. Omenirea nu știe încă să regleze pe termen lung efectele generate de progresul foarte rapid, invaziv, ca o explozie într-un cadru limitat, finit. Doar atunci cînd cunoști limitele unui pericol te poți feri de laturile negative ale acestuia. Într-adevăr, privesc vitraliul, ca pe o cale de acces și mă simt mai aproape de gnostici. Nu neg magia vieții, visul este o cale, eu caut calea ...
Multumesc, e vina mea...gata, nu mai fac poezii la lucru iubesc haiku am sa copiez câteva detalii.... "un haiku este un poem de mici dimensiuni creat între limitele unor reguli speciale - în afara acestor reguli și limite, creația își pierde calitatea de haiku... ... tematica unui haiku are la bază (cu preponderență) meditația asupra naturii... ... haiku este un poem în formă fixă, trei versuri fără ritm, cu măsura de 5 - 7 - 5 silabe... ... referința sezonală (kigo) are la bază un cuvânt care sugerează un anotimp (fenomene cerești sau terestre, evenimente sau sărbători, animale sau plante, acțiuni umane specifice sezoanelor dintr-un an) sau Anul Nou... ... utilizarea unei pauze / cezuri (kireji) după primul sau al doilea vers are valoarea unei pauze de sens, contribuind la accentuarea sugestiei - elementul esențial al unui haiku... ... structura interioară în trei trepte trebuie sa cuprindă referirea la ceva (Ce?) în timp (Când?) și în spațiu (Unde?) - ecuația putându-se simplifica sub forma ce / când? sau ce / unde?... ... mai trebuie luate în considerare și categoriile estetice, după cum urmează: - aware - (starea emoțională intensă, mai ales de bucurie, optimism, frumusețe armonioasă); - fueki - (eternitatea, dimensiunea atemporală a artei sau naturii, ceea ce este constant); - ryuko - ceea ce este vremelnic, efemerul, dimensiunea trecătoare a naturii); - mei - (frumusețea naturii și a inteligenței umane); - mono no aware - (patosul din lucruri, esența entuziasmului); - mushin - (nihilism, negativitate, lipsă de spirit, cu conotații în filosofia Zen, de nimicnicie); - sabi - (tristețea singurătății, a declinului, a timpului atotdistrugător, a sărăciei acceptate); - wabi - (frumusețea austeră, dezolare, melancolie); - yugen - (misterul însingurării și al singurătății); - karumi - (adânca simplitate, eleganță și naturalețe a formei literare)... ... figurile de stil admise în forma unui haiku sunt elipsa, paradoxul, simbolul, aliterația sau variația aluzivă (procedeul konkkadori)... ... nu se folosesc figurile de stil specifice artelor poetice occidentale (știut fiind faptul ca stilul haiku provine din extremul orient - mai precis, din Japonia) cum sunt comparația, metafora sau repetiția; nu se folosește rima... ... se utilizează cât mai puține verbe și numai la timpurile prezent și gerunziu... ... se evită referirile personale - un haiku nu este un poem de dragoste... ... un haiku se scrie (de preferat) în mijlocul naturii, într-un moment de iluminare, de surpriză, de inspirație... ... un haiku este un poem alcătuit din două fragmente, ajutându-se mai mult de sugestie decât de cuvinte, surprinde fragilitatea unei clipe în antiteză cu eternitatea (ryuko / fueki)... ... un haiku este o poezie a simțurilor (nicidecum a limbajului), care surprinde în mod misterios realitatea... ... într-un haiku nu se pun întrebări despre trecut și viitor, ci se sondează adâncimea infinită a clipei prezente, efemere, trecătoare - dincolo de aparențe, în pofida limbajului aparent simplificat (karumi), un haiku este o poezie vitală, o meditație asupra sorții omului în micro și macrounivers, alături de celelalte ființe (animale, plante), în mijlocul fenomenelor... ... haiku-ul nu constată, nu definește, el se manifestă simultan cu fenomenul care l-a iscat, conservându-i chintesența și forța ascunsă care l-a generat... " cu respect, erika
poemul in proza poate fi definit ca un text epic cu insertii lirice si cu un limbaj incarcat de melisme stilistice... e buna definitia mea? eu il vad la proza, poem in proza... asta e tot... si o sa mai scriu in felul asta asa ca poate ar fi bine chiar sa existe incadrarea acestui gen de text... cu respect, Katya
...parcă știam că ești detașat în acea luciditate, George, ce se simte în întreg poemul. am perceput primul vers ca antagonic cu ceea ce urmează, pentru a pune în valoare indiferența estetică. mi-au plăcut versurile acestea în special: nu e nimeni de vină poate doar graba asta neapărată și mai degrabă comică de a exista cu gânduri bune, paul
Vlad, ai dreptate, ai prins bine chestia cu amarul. Nu știu dacă l-aș vedea ca pe un gust "mediu", unii chiar îl consideră în sine ca pe un gust țintă. De fapt, eu așa prinsesem poezia ta, uite că acum o citesc altfel; sunt bune comentariile astea. Andu, îți reamintesc că, potrivit punctului 23.3, comentariile trebuie "să evite pe cît posibil formularea de aprecieri la adresa persoanei autorului textului sau la adresa persoanei altui comentator al textului": Rămâi te rog la subiect, pe viitor. Mulțumesc.
Emile, am citit controversa pe care textul tau a starnit-o pe agonia si m-a bufnit rasul-plansul. Cred ca te-au cam sifonat pe acolo alde mihai gruia and such, dar daca te amesteci in laturi te manaca porcii. Acum, textul mi se pare "average" la posibilitatile tale, insa imi place ca ai consemnat acel ceva teribil care s-a petrecut, in felul tau, iar asta este demn de o plecaciune. Iar cine se crede fara de pacat literar pe aici sa arunce primul piatra! Andu
interesanta ideea de a construi poezie. mesajul nu își pierde menirea, însă se încifrează în text, încât, ca citior, te întrebi dacă autorul a voit să exprime ideea din titlu sau să se descopere cititorului în toată complexitatea sa.
"îi curgeau pe lângă buze ca apa de ploaie torenţială" - dacă ţie ţi se pare că sună ok, atunci e perfect!
Dar, întreb şi eu, ""îi curgeau pe lângă buze ca ploaia torenţială" ce are? Sau: care e miza "apei" - teama ca vreun cititor să nu creadă că e vorba de ploaie de metal?
Şi dacă tot am revenit:
"cuvintele ca o spuză amară / îi curgeau pe lângă buze / ca apa de ploaie" - o decriere a unui lucru + o alta a unui fenomen, făcute prin acelaşi mijloc artistic, la câteva cuvinte distanţă, nu pot să dea mai bine de atât, adică destul de îndoielnic.
Fain si tabloul si textul, pacat ca nu incap ca lumea in pagina, e o frustrare, recunosc, insa astea sunt plusurile si minusurile poeziei vizuale pe net. Trebuie sa dai scroll si pierzi imaginea de ansamblu. Pacat... La text nu-mi place "usile metroului se-nchid" la doar trei versuri departare de "usor ochii se-nchid". Si vezi ca ai typo la "si-ntimpul acesta". Placut deci in ansamblu, destul de mult... Andu P.S. Cristian Ovidiu Pal cine e Emile, frate-tu ceva? Ca daca e asa, voi sunteti talentati mai ceva ca Jackson faivii, parol :-)
te inseli bobadil daca imparti "poetii" in "cei neaosi" si "cei din diaspora". asta e o departajare absolut artificiala. as fi scris acelasi lucru si daca eram acum in romania sau nu as fi plecat de loc. curiozitatea ta se bazeaza doar pe o iluzie. mai e nevoie sa spun ca o iluzie e falsa sau e o un pleonasm?
câteva ore în urmă am avut probleme de logare. Mi-am introdus datele personale şi parola de două ori şi tot nu reuşisem să intru pe pagina mea, deşi la secţiunea "Utilizatori prezenţi" figura numele meu de două ori. E ca şi cum se logase 2 per. pe o singură adresă. Abia după a treia încercare lucrurile au revenit la normal.
ma bucur ca femeile sint cautate in aceeasi masura ca si barbatii si mai ales ca Alina's challenege has been answered!:))... un text dramatic, ce atirna greu in sufletul cititorului. 'zimbetul ca o floare' suna putin banal, considerind adincimea textului, dar acum te cred ca in ultima noapte la Venetia se pot gasi femei si altfel ori si altfel de femei. cheers, Corina
Dupa comentariu incep sa inteleg unele idei, dar haideti sa ne gandim putin. Spuneti-mi versul care sa aduca in mintea cititorului teologia. Cred ca cel mai aproape este "iertarea -nu știau cu ce se mănâncă"... dar mult prea vag conturata. "timpul era ciclic" nu se leaga nici de persoane, nici de evenimente. Bineinteles ca al dumneavoastra comentariu il justifica, dar textul nu. ialin
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
...dacă cineva ar spune despre atitudinea ta că este una specifică măgarilor, nu ţi-ar atacă persoana... Fii serios şi bărbat, Eugen! Susţine-ţi vorbele! Şi încearcă să nu te mai contrazici în doar zece pixeli pătraţi:
"Nici măcar dacă ai să o meriți. Nu se merită efortul". Sublim! Sau " Prefer să-mi văd de scris și nu de polemici sterile" -asta după ce ai scris tuturor vreo 15 comentarii, însumând vreo 3 pagini...
Cât despre vulgaritate - discutând despre x, nu poţi s-o faci fără să-i spui pe nume, nu-l înlocuieşti cu y. Dar nu mă aştept să înţelegi asta. La fel cum nu mă aştept să înţelegi că, în ceea ce priveşte literatura, eu nu fac eforturi. Nici într-un sens, nici în altul.
Şi cu asta, propun să ne oprim aici.
pi punct es: nu înţeleg de ce insişti să te semnezi după fiece comentariu, dacă numele tău apare sus, destul de vizibil, estetic şi albastru... Să fie oare vorba de supraaprecierea despre care pomeneai? Retoric întreb, evident.
pentru textul : Singurătate în doi; cu luna în piața romană. deE atâta plinătate în poem, că am senzaţia că nici nu îi mai trebuie titlu...E o ciudăţenie de a mea, nu o lua în seamă...m-am simţit liberă să o împărtăşesc.
pentru textul : fruct deDecat sa scrii des si prost, mai util e sa scrii rar si bine.
pentru textul : Rugăciune cu lopată şi cleşte deAi alocat timp pentru a citi din textele mele postate aici, pe Hermeneia, drept pentru care îți mulțumesc, ca unul care știe ce înseamnă timpul! Eu, printre alții, sunt de părerea qoheletică conform căreia observ că nimic nu e nou sub soare nici în literatură. De aceea nu mă ambalez prea tare când e vorba de originalitate, doar într-un areal restrâns, acela al cunoștințelor acumulate de mine (deși unici fiind ar trebui să fim originali per se) și nu mă sprijinesc într-o metaforă, într-un epitet, într-o litotă, sinecdocă, într-un anacolut etc. Cred în perfectibilitate. Scriu cum pot și când pot. Uneori reușesc să transmit ceva și atunci e ok. Se prea poate să fiu epigonul unor britanici, portughezi, francezi, români, personiști americani ș.a.m.d., iluștri anonimi la fel ca și mine, cine știe?! Nu mă deranjează. Tot se vor găsi unii să traseze paralele, pentru că aceasta este menirea lor. Și apreciez poeții care revin în antologii (v. Roua Plural - Constanța Buzea) asupra textelor din tinerețe, eliminând neajunsurile cauzate de lipsa scuzabilă a experienței. Faptul că postezi aici texte mai vechi ori din trecutul apropiat este, zic eu, benefic, pentru că vei întâlni reacții sincere care, probabil, îți vor fi (și aici depinde doar de tine) utile sau nu. Spui că scrii mai rar poezie, desigur, poemul este prin sine ceva accidental, însă nu mortal sper. Și aici glumesc. Mă interesează prea puțin publicarea mea în reviste, dar mulțumesc. Pentru compromisul de a evidenția un text al meu care nu este cel mai bun, adică pentru indulgența elegantă, ai un minus de la mine. reciproc în simpatie, Paul
pentru textul : vorbesc privind într-o parte deUn titlu premonitoriu pentru compoziție ai ales, pentru că interiorul mai trebuie lucrat. Îmi plac primul și ultimele trei versuri, pline de forță, dar mai ales:"tu mergi mereu în spatele timpului". Scoate un i de la "monștrii" tăi, în rest ...lumină !
pentru textul : mișcare în afara cercului desemne bune are revenirea!
pentru textul : Onoare demultumesc, navigare,
pentru textul : adolescentină dese pare ca ne-am pierdut prin hatisul Hermeneii cu melancolii clasice... deh...
îmi place tot ce simt când o privesc și pentru umilele mele cunoștințe în domeniul tău e excelent realizată. rimează cu naturelul meu:) pentru și din cauza acestora...
pentru textul : okinawa dragostea mea deCred că în versurile:
,,decât una ca mine care nu mai simt foame
când mi-e foame și nici sete
când mi-e sete" nu era nevoie să se apeleze la acordul prin atracţie, deoarece nu este aşa mare distanţă între subiect şi predicat.
Corect ar fi:
,,decât una ca mine care nu mai simte foame
când i-e foame și nici sete
când i-e sete"
Mi-a plăcut ideea din versul ,,ca Lumina înainte să-i moară
pentru textul : nimic despre Nimic deultimul Soare".
Cred că e un pic supărătoarea repetiţia lui ,,înainte" în ultima strofă chiar dacă are sensuri un pic diferite.
pe mine m-ai pierdut de la "lacul singuratatii mele"...
pentru textul : emindoină deVladimir, uite așa vine într-o zi întîmplarea... ca o moiră. Știi, eu în povestea aceasta pășesc mai cu sfială, ca o soră mai mică, mi-e teamă ca din neștiință sau nebăgare de seamă să nu spulber magia, magia care mi-a fost sugerată chiar de atmosfera acestui site. Transeptul iluminează prin cele trei roze, rozete, cele două fețe ale magiei, cea a iluziei, a vechilor credințe de tip totemic, sau șamanic, așa cum ai scos la iveală, dar care nu se susține în fața realității, ea moare pe rug, pentru că voința care o anima moare înainte de ducerea pînă la capăt a sacrificiului și cea care se naște atunci cînd omul se confruntă cu propriile lui limite și care se naște abia atunci cînd încetează orice iluzie. Omenirea nu știe încă să regleze pe termen lung efectele generate de progresul foarte rapid, invaziv, ca o explozie într-un cadru limitat, finit. Doar atunci cînd cunoști limitele unui pericol te poți feri de laturile negative ale acestuia. Într-adevăr, privesc vitraliul, ca pe o cale de acces și mă simt mai aproape de gnostici. Nu neg magia vieții, visul este o cale, eu caut calea ...
pentru textul : Transeptul deMultumesc, e vina mea...gata, nu mai fac poezii la lucru iubesc haiku am sa copiez câteva detalii.... "un haiku este un poem de mici dimensiuni creat între limitele unor reguli speciale - în afara acestor reguli și limite, creația își pierde calitatea de haiku... ... tematica unui haiku are la bază (cu preponderență) meditația asupra naturii... ... haiku este un poem în formă fixă, trei versuri fără ritm, cu măsura de 5 - 7 - 5 silabe... ... referința sezonală (kigo) are la bază un cuvânt care sugerează un anotimp (fenomene cerești sau terestre, evenimente sau sărbători, animale sau plante, acțiuni umane specifice sezoanelor dintr-un an) sau Anul Nou... ... utilizarea unei pauze / cezuri (kireji) după primul sau al doilea vers are valoarea unei pauze de sens, contribuind la accentuarea sugestiei - elementul esențial al unui haiku... ... structura interioară în trei trepte trebuie sa cuprindă referirea la ceva (Ce?) în timp (Când?) și în spațiu (Unde?) - ecuația putându-se simplifica sub forma ce / când? sau ce / unde?... ... mai trebuie luate în considerare și categoriile estetice, după cum urmează: - aware - (starea emoțională intensă, mai ales de bucurie, optimism, frumusețe armonioasă); - fueki - (eternitatea, dimensiunea atemporală a artei sau naturii, ceea ce este constant); - ryuko - ceea ce este vremelnic, efemerul, dimensiunea trecătoare a naturii); - mei - (frumusețea naturii și a inteligenței umane); - mono no aware - (patosul din lucruri, esența entuziasmului); - mushin - (nihilism, negativitate, lipsă de spirit, cu conotații în filosofia Zen, de nimicnicie); - sabi - (tristețea singurătății, a declinului, a timpului atotdistrugător, a sărăciei acceptate); - wabi - (frumusețea austeră, dezolare, melancolie); - yugen - (misterul însingurării și al singurătății); - karumi - (adânca simplitate, eleganță și naturalețe a formei literare)... ... figurile de stil admise în forma unui haiku sunt elipsa, paradoxul, simbolul, aliterația sau variația aluzivă (procedeul konkkadori)... ... nu se folosesc figurile de stil specifice artelor poetice occidentale (știut fiind faptul ca stilul haiku provine din extremul orient - mai precis, din Japonia) cum sunt comparația, metafora sau repetiția; nu se folosește rima... ... se utilizează cât mai puține verbe și numai la timpurile prezent și gerunziu... ... se evită referirile personale - un haiku nu este un poem de dragoste... ... un haiku se scrie (de preferat) în mijlocul naturii, într-un moment de iluminare, de surpriză, de inspirație... ... un haiku este un poem alcătuit din două fragmente, ajutându-se mai mult de sugestie decât de cuvinte, surprinde fragilitatea unei clipe în antiteză cu eternitatea (ryuko / fueki)... ... un haiku este o poezie a simțurilor (nicidecum a limbajului), care surprinde în mod misterios realitatea... ... într-un haiku nu se pun întrebări despre trecut și viitor, ci se sondează adâncimea infinită a clipei prezente, efemere, trecătoare - dincolo de aparențe, în pofida limbajului aparent simplificat (karumi), un haiku este o poezie vitală, o meditație asupra sorții omului în micro și macrounivers, alături de celelalte ființe (animale, plante), în mijlocul fenomenelor... ... haiku-ul nu constată, nu definește, el se manifestă simultan cu fenomenul care l-a iscat, conservându-i chintesența și forța ascunsă care l-a generat... " cu respect, erika
pentru textul : Geneză depoemul in proza poate fi definit ca un text epic cu insertii lirice si cu un limbaj incarcat de melisme stilistice... e buna definitia mea? eu il vad la proza, poem in proza... asta e tot... si o sa mai scriu in felul asta asa ca poate ar fi bine chiar sa existe incadrarea acestui gen de text... cu respect, Katya
pentru textul : pescarii din nashville de...parcă știam că ești detașat în acea luciditate, George, ce se simte în întreg poemul. am perceput primul vers ca antagonic cu ceea ce urmează, pentru a pune în valoare indiferența estetică. mi-au plăcut versurile acestea în special: nu e nimeni de vină poate doar graba asta neapărată și mai degrabă comică de a exista cu gânduri bune, paul
pentru textul : vine ploaia. ascunde-te sub iarbă deVlad, ai dreptate, ai prins bine chestia cu amarul. Nu știu dacă l-aș vedea ca pe un gust "mediu", unii chiar îl consideră în sine ca pe un gust țintă. De fapt, eu așa prinsesem poezia ta, uite că acum o citesc altfel; sunt bune comentariile astea. Andu, îți reamintesc că, potrivit punctului 23.3, comentariile trebuie "să evite pe cît posibil formularea de aprecieri la adresa persoanei autorului textului sau la adresa persoanei altui comentator al textului": Rămâi te rog la subiect, pe viitor. Mulțumesc.
pentru textul : insomnie deda, dureroasa prin mesaj. „întrebarea” mea ar fi, dar aici se află ceva?
pentru textul : spălat uscat și deloc pufos depe cat de simplu pe atat de frumos, graul galben, camasa pe podea in ultima noapte de dragoste , prima zi de despartire ..cantec , absolut..
pentru textul : cîntec de legănat grîul deEmile, am citit controversa pe care textul tau a starnit-o pe agonia si m-a bufnit rasul-plansul. Cred ca te-au cam sifonat pe acolo alde mihai gruia and such, dar daca te amesteci in laturi te manaca porcii. Acum, textul mi se pare "average" la posibilitatile tale, insa imi place ca ai consemnat acel ceva teribil care s-a petrecut, in felul tau, iar asta este demn de o plecaciune. Iar cine se crede fara de pacat literar pe aici sa arunce primul piatra! Andu
pentru textul : rage depaul, eu zic să mai citești încă o dată ce am scris, și cu atenție.
pentru textul : icoană hoinară denicodem, a fost un typo.
interesanta ideea de a construi poezie. mesajul nu își pierde menirea, însă se încifrează în text, încât, ca citior, te întrebi dacă autorul a voit să exprime ideea din titlu sau să se descopere cititorului în toată complexitatea sa.
pentru textul : merg pe urma cuvintelor de"îi curgeau pe lângă buze ca apa de ploaie torenţială" - dacă ţie ţi se pare că sună ok, atunci e perfect!
Dar, întreb şi eu, ""îi curgeau pe lângă buze ca ploaia torenţială" ce are? Sau: care e miza "apei" - teama ca vreun cititor să nu creadă că e vorba de ploaie de metal?
Şi dacă tot am revenit:
"cuvintele ca o spuză amară / îi curgeau pe lângă buze / ca apa de ploaie" - o decriere a unui lucru + o alta a unui fenomen, făcute prin acelaşi mijloc artistic, la câteva cuvinte distanţă, nu pot să dea mai bine de atât, adică destul de îndoielnic.
pentru textul : cântec candriu deFain si tabloul si textul, pacat ca nu incap ca lumea in pagina, e o frustrare, recunosc, insa astea sunt plusurile si minusurile poeziei vizuale pe net. Trebuie sa dai scroll si pierzi imaginea de ansamblu. Pacat... La text nu-mi place "usile metroului se-nchid" la doar trei versuri departare de "usor ochii se-nchid". Si vezi ca ai typo la "si-ntimpul acesta". Placut deci in ansamblu, destul de mult... Andu P.S. Cristian Ovidiu Pal cine e Emile, frate-tu ceva? Ca daca e asa, voi sunteti talentati mai ceva ca Jackson faivii, parol :-)
pentru textul : smog dete inseli bobadil daca imparti "poetii" in "cei neaosi" si "cei din diaspora". asta e o departajare absolut artificiala. as fi scris acelasi lucru si daca eram acum in romania sau nu as fi plecat de loc. curiozitatea ta se bazeaza doar pe o iluzie. mai e nevoie sa spun ca o iluzie e falsa sau e o un pleonasm?
pentru textul : românia perfect I deIoana Dana Nicolae, îți mulțumesc că m-ai citit. Voi ține cont de observațiile făcute.
pentru textul : Decor cu îngeri deCorect. Mulțumesc.
pentru textul : despre altă călătorie deacum îmi place. pentru că îmi place mult, regăsindu-mă pe mine în postură auctorială. despre idee, imagini tra la la nu mai e cazul să vorbesc.
pentru textul : dimineți kafkiene I decâteva ore în urmă am avut probleme de logare. Mi-am introdus datele personale şi parola de două ori şi tot nu reuşisem să intru pe pagina mea, deşi la secţiunea "Utilizatori prezenţi" figura numele meu de două ori. E ca şi cum se logase 2 per. pe o singură adresă. Abia după a treia încercare lucrurile au revenit la normal.
Am trimis şi un e-mail pe [email protected].
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - II - deAranca, multumesc! Deosebita poezie, suna excelent si in romaneste, si traducerea! O voi retine.
pentru textul : a se lua o noapte dema bucur ca femeile sint cautate in aceeasi masura ca si barbatii si mai ales ca Alina's challenege has been answered!:))... un text dramatic, ce atirna greu in sufletul cititorului. 'zimbetul ca o floare' suna putin banal, considerind adincimea textului, dar acum te cred ca in ultima noapte la Venetia se pot gasi femei si altfel ori si altfel de femei. cheers, Corina
pentru textul : caut femeie deDupa comentariu incep sa inteleg unele idei, dar haideti sa ne gandim putin. Spuneti-mi versul care sa aduca in mintea cititorului teologia. Cred ca cel mai aproape este "iertarea -nu știau cu ce se mănâncă"... dar mult prea vag conturata. "timpul era ciclic" nu se leaga nici de persoane, nici de evenimente. Bineinteles ca al dumneavoastra comentariu il justifica, dar textul nu. ialin
pentru textul : priviri dePagini