dincolo de avantul surrealist si de finalul prost rau (sertatul ultimelor doua versuri), ramane un poem care demonstreaza ce era de demonstrat, o tema fatoasa tratata in cheie subiectiva, intima, cu o candoare bine jucata si stop pe piept acolo unde era prea mult. nu te-am mai vazut pe aici, sebi. welcome! o penita pentru ierbarul tau cu vocale. mai incearca si consoane, time to time, fac bine la hipotensiune:)
congrat
Sapphire, proza aceasta e mai mult o poezie in propozitii... Simbolurile curg. Cred ca va trebui sa mai citesc de cateva ori ca sa inteleg. Imagini frumoase dar cu putine cuvinte de legatura. Un el, mama, copil, ploaie, nori, obloane, revin...
Hristos a Înviat, dragă Alma! Îți mulțumesc pentru ajutor. Nu știu dacă aceasta este forma finală, dar sper să fie un pic mai bine.Cît despre dativ, am glumit, eram obosită și fără prea multă inspirație, prinsesem cîteva idei și mă chinuiam să le dau o formă.
cred ca trebuia sa redai pe rand aceste secvente, sunt mai usor de parcurs.
mi-a placut cum leaga ideea din citat, intre ele aceste episoade, probabil
de aceea le-ai si redat impreuna.
Bianca, e o notă personală, nici proză, nici jurnal. Am prins ideea, știu ce îmi transmiți. Textul s-a vrut la marginea impersonalului-personalului, ceea ce ai bine surprins. Da, fraza aceea a fost prima dată scrisă apropae cum ai redat-o tu. Dar pe parcurs, am prelucrat-o așa. Promit că atunci când voi scrie proză - hei, dar tu însăți ai o grămadă de texte-proză foarte foarte personale, my dear - voi aluneca frumos pe alt stil. Vei vedea. Istoria acestui text: am avut ieri o fulgerare de idee și am făcut gafa să o trec direct aici, iar când am vrut să postez, în loc de click pe "publică", am dat pe "șterge". Așa încât aici e umbra celui de ieri sau urma scrisă stângaci, fiindcă am vrut să rămână totuși ceva. Cred că cel de ieri chiar ar fi fost pe placul tău. :) Acolo ai frânt discursul, Bianca, deși știu bine că ai prins firul: este "eu nu am suflet din esență dură/ e o urmă ..." Știu că lipsa punctuației (special aleasă așa) dă peste cap unele sensuri sau, dimpotrivă, le accentuează. So, am promis că o voi face, adică voi scrie proză. Deocamdată e în lucru un jurnal și note, schițe etc. Până la proză mai e drum de bătut. Nu știu dacă atât de curând. Și nu știu dacă aici. Mulțumesc. Deci: sunt simple note personale, gânduri. Și așa le las.
Situatia lui Bobadil a fost discutata si s-a luat o hotarare pe care Virgil, in spiritul transparentei, a gasit de cuviinta sa o faca publica in circumstantele date. In momentul in care Bobadil a postat textele incriminate el a fost judecat de consiliul hermeneia (care a dispus masura suspendarii contului) si de colegii nostri de site. Acum, daca imi aduc eu aminte bine, oamenii nu sunt judecati de mai multe ori pentru aceeasi fapta iar Bobadil nu pare vreun Prometeu sa-i mancam fiecare ficatii de cate ori avem ocazia. Desigur ca reactiile sunt firesti si in momentul in care acest text a fost postat a fost avuta in vedere posibilitatea aparitiei acestora insa eu ma intreb cui mai foloseste sa dam cu pietre daca hotararea a fost luata deja. Bobadil a revenit pe hermeneia iar acesta este un fapt. Restul reprezinta o chestiune de optiune.
Sa spun absolut cinstit, nu vad ce legatura are un poem cu ceea ce se scrie (comenteaza) in subsolul sau. Si nu stiu o data mai mult de ce textele postate de Catalina nasc aproape mereu controverse, poate ca este celebra sintagma ich lieb dich nich du liebst mich nicht? Mai fac referire aici la propozitia lui Virgil (supposingly un om cu capul pe umeri, cel putin dupa cum il cunosc, si patronul site-ul pe deasupra) care spune "bucura-te de penita de la bobadil ca poate are sa iti mai dea. probabil ca la nivelul tau de intelegere o si meriti." Am citit de vreo trei ori fraza asta si nu am inteles daca sa o consider o jignire la adresa mea, o magulire la adresa mea si a autoarei sau pur si simplu o magarie ieftina. Iar daca ar fi sa ne "batem" in afirmatii dubioase, apoi vom comuta definitiv scopul acestui site, care este unul literar, pe polemica si inevitabil pe aruncatul cu oua si rosii si alte obiecte non-contondente unii in altii... dar care lasa pete greu de scos. Mie afirmatia sus-mentionata a directorului site-ului mi se pare demna de o auto-suspendare de o luna dupa modelul Emilian Pal, insa nu stiu de ce ma indoiesc ca se va intampla asa ceva. Andu
aceasta poezie nu s-a vrut a respecta canoanele clasicului, ci urmeaza un tipar dictat de stilul meu propriu. am scris si poezii care imbina rima cu versul alb, lucru foarte rar intalnit in poezie, dar care mie, in acel moment mi s-a parut adecvat. asta cred ca inseamna sinceritatea in poezie, sa te debarasezi de obisnuit, abordand un stil particularizat in functie de trairile proprii. I-am dat dreptate domnului Virgil, e o poezie care nu e indeajuns de cizelata, dar care, in virtutea sentimentelor care m-au incercat cand am scris-o, e natural sa ramana asa. voi scrie poate mai bine sau mai prost decat monstra aceasta de traire, sunt eu in fiecare cuvant si daca nu place, asta e, sculptorul niciodata nu isi mutileaza creatia pentru a placea sau a avea succes. multumesc mult pentru atentie, stimata doamna.
cred ca este destul si peste destul. aduc aici un frgment din regulament, sa nu va mi obositi domniile voastre sa cautati: "23. De asemenea comentariile trebuie: 23.1. să se refere în primul rînd la textul publicat, 23.2. să conțină observații pertinente, 23.3. să evite pe cît posibil formularea de aprecieri la adresa persoanei autorului textului sau la adresa persoanei altui comentator al textului 23.4. să se abțină cît mai mult posibil de la alunecarea în comunicări personale. Aceasta nu înseamnă că opiniile cititorilor trebuie să fie reacții artificiale și reci. Scopul lor însă este folosirea subsolului textelor pentru critica literară sau discuții legate de conținutul textului și nu pentru schimbul de amabilități. 24. Repetarea de comentarii offtopic, comunicări personale fără legătură cu textul mai ales dupa ce s-a primit o atenționare cu privire la acest lucru poate duce la anularea comentariilor respective și/sau la excluderea textului respectiv iar dacă atitudinea este persistentă și nu se corectează poate duce pîna la suspendarea contului autorului care o practică Paul Blaj, ar fi bine sa-l recitesti si tu. Nu vad de ce i te adresezi lui Ovidiu Nacu sub acest text. Acesta este un avertisment. Ovidiu Nacu si Nicholas Dinu, despre ultimele vostre comentarii nici nu are rost sa mai vorbesc...vorbesc ele singure. La urmatoarea abatere, voi propune suspendarea voastra. Fara suparare.
Textul acesta e chiar unul bun si are cam tot ceea ce ii trebuie... cea mai interesanta imagine mi s-a parut aceea cu "omul își coboară căruciorul din suflet". "cupola imnurilor" suna insa parca prea pretios.
Pare un fragment din elitra unor gânduri cu o toamnă mai îndepărtate de nostalgia semnelor. O elegie delicată concentrată într-o imagine finală de efect. Te citesc de departe.
Şi eu zic c-a fost fain. Habar n-am cu ce se mănâncă thanksgivingul, dar parcă e sărbătoarea aia unde se măcelăresc curcani, iar lumea se preface fericită. Despre o vizită la orfelinat nu ştiu dacă ar fi o idee bună să scriu, nu mă prea tentează şi cred că nici pe cititori, însă în ceea ce priveşte leprozeria, n-am deloc înclinaţii de Maica Tereza şi zic pas, chiar dacă pentru o atare vizită mi-ar trebui o maşină a timpului. Chiar, în America mai sunt leprozerii sau doar le place unora să spună că se duc pe-acolo la un Bingo?
Aceeasi placere sa te intalnesc, sa te citesc. Tropii astia parca sunt picaturi pentru ochi, sa-i limpezeasca. Mai vino seara pe la noi Daniele draga :-) Si nu ma pot abtine sa nu zic ca mie mi-a ramas gandul la textele tale sf... cred ca unele dintre cele mai bune si actuale pe care le-am citit. Nu ai de gand sa ne desfeti si pe aici? Cu drag, Andu
un text calm, oarecum resemnat, al feminitatii neinundate de eros (as zice eu), al adolescentei sau adolescenței perfecte. dar, evident ca s-ar putea sa nu ma pricep. e o chestie sa scrii bine, mai ales cind ai talent am doar o vaga rezerva fata de aceasta culoare a textului si fata de finalul "fii iubita". in rest numai de bine textul merita evidentiat (zic eu)
Umberto Saba spunea: "Opera de arta este intotdeauna ca o spovedanie si ca orice spovedanie are nevoie de binecuvantare. Lipsa succesului echivaleaza cu refuzul binecuvantarii." Paul se bucura insa de aceste "binecuvantari", acum o data in plus si din partea ta. Marina, incepi sa-mi fii tare draga pentru ca esti exaltata cand iti place intr-adevar ceva. Si eu reactionez la fel. Cartea „Graiul cu accent de mort” eu am primit-o de la autor. Pentru alte detalii, il asteptam pe el cu raspunsuri. Violeta
de care, fireste, poti sa tii cont sau nu:
ia textul de aici si scrie-l ca o pagina de jurnal. in proza. poate asa capata coerentza. si poate asa o sa vezi care secvente au fortza si merita sa fie oferite cititorului, care sunt enuntate in mod prea personal si nu reusesc sa ajunga la acesta, etc.
si pe urma, daca vrei, fa-l din nou poezie. dar eu cred ca ai nevoie de un exercitiu de detasare.
si ai grija, te rog, cu unele expresii care suna stangaci in romaneste, ex:
"doar că mai am eu o grămadă de diavoli în mine
pe care departe nu i-am cunoscut încă -"
ar suna mai ok asa: "doar ca mai am in mine o gramada de diavoli pe are nu i-am cunoscut nici pe departe"
iar "urmele de avioane se pierdeau treptat în abis" e o expresie foarte riscanta - abis insemnand prapastie, gol, adanc. eu una nu prea inteleg ce ai vrut sa spui.
am vazut ca atunci cand reusesti sa te detasezi cat de cat de incarcatura emotionala si sa revii pe text obtii lucruri frumoase...incearca si cu cel de aici.
aș zice că parcă prea multe de „ca o” și parcă prea mult descriptiv. remarc partea centrală: „câteodată cerul are forma unui umăr dezvelit ating toate lucrurile ce se oglindesc în tine peștii ne pândesc umili prin gaura cheii deasupra noastră un cap de elefant”
Astăzi las deschise cercurile și poate dansează ele în spirale, către un cer indigo, acolo unde se-amestecă prin ochii Domnului păsările sidefii. Mulțumesc, Luana, fiindcă ai văzut dublul sens întors: viațamoarteaviațamoartea...
Spre final, poemul devine măreţ prin acel "dar eu tac", hiatus între lumi. Cred, totuşi, că ar merge un titlu în româneşte. Acum nu-l mai schimba, că te-am sharuit pe facebook, dar pe viitor :).
titlul mi se pare bine ales, textul are un puls bun, l-am simtit de la prima citire, sunt si idei bune, de ex, analogia sinucidere-bazaitul laptop ului mi a placut in mod deosebit, atmosfera in stil bogumilic, casazicasa, ma gandesc daca ac text scris am putea sa l auzim aici pe hermeneia, din gura vreunui actor sau a cuiva cu talent pt recitare de poezii. daca tehnica nu permite, pe viitor ar fi o idee. textul are si unele scapari, cum ar fi reductionismul din final, insa pe ansamblu un strigat "dacic" de toata nebuneala.
:) am zâmbit. când am spus că "mi-am propus să călătoresc puțin pe cerul tău", m-am referit la faptul că, trec prin pagina ta. cred că asta ai înțeles și tu. nu mă supăr dacă altcineva are dreptul la cerul poeziei înaintea mea, eu mă mulțumesc și cu locul doi sau cu ultimul. :) e ok, nu renunța la "marginea trupului", am făcut doar o remarcă, crezând că poți găsi ceva mai bun. mai trec. Madim
Este in plus nici un sunet, se subintelege din versul anterior / nici un zumzet. poeți ai viselor tale / poetii viselor tale în noaptea retrasă d(in) cărțile reci? lovește și sapă (și)-(i)mpunge și bate mângâiere și-alint./ori mangaiere, ori alint, preferabil alint ooorbeeesc ? orbecaiesc/ de-atata singuratate repetitia lui vezi/vezi /la al doilea vers se merita scoasa/mai mult de atat/ si cat de departe/ aproape de mine/ repetitia din strofa 3 repetiaia departe/ pe final Textul are si imagini deosebit de frumoase de ex/ îngroapă umbra mea rătăcind pe poteci/ si imagini fortate/ hohotind a mister/ melodios dar anulandu-se reciproc, fara valente antitetice deosebite text acceptabil
Versuri întinse ca liniștea mării: "prennent les sons indéfinis des sortilèges d’autrefois", eufonic vorbind, captând lentoarea vocalelor. Ai această priză pe care alții o construiesc artificial. Apoi stările acestea limita, între "l’océan hibernant" și "la porte aux flammes" dau forță poemului. Superbă imagine:seule l’instance des papillons écrit en blanc "seule l’instance des papillons écrit en blanc"
Până să intrăm în discuții mai adânci pe text, te rog să observi acel typo pe care eu l-am sesizat probabil prea subtil (mea culpa) pentru ca personalitatea ta literară să primească o atât de umilă observație
deocaMDATĂ nu deocaMDADĂ, eu atât am vrut să spun.
Restul au spus alții
Mulțumesc pentru înțelegere
Mi-ai amintit de Radu Gheorghe: "Am ani o mie asta-i tot Si vin asupra-mi altii Sub Theo-balt regele got Crescui in rezervatii Atate-au fost in acesti ani De care nu stiu boaba Acum expusa-s pentru bani La mosi intr-o taraba. Stafia mortii nu-mi da ghes Nu stiu temuta-ï coasa Sunt broasca test, Sunt broasca test Sunt broasca testoasa" Totusi mai simplu si mai eficient pe muzica, desigur :-) Poemul e de citit. Cioara ramane pe data viitoare. Andu
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
dincolo de avantul surrealist si de finalul prost rau (sertatul ultimelor doua versuri), ramane un poem care demonstreaza ce era de demonstrat, o tema fatoasa tratata in cheie subiectiva, intima, cu o candoare bine jucata si stop pe piept acolo unde era prea mult. nu te-am mai vazut pe aici, sebi. welcome! o penita pentru ierbarul tau cu vocale. mai incearca si consoane, time to time, fac bine la hipotensiune:)
pentru textul : sebi cel nebun după poezie decongrat
o pun, totusi, si rezolvam tehnic, apres.
pentru textul : la baraca deSapphire, proza aceasta e mai mult o poezie in propozitii... Simbolurile curg. Cred ca va trebui sa mai citesc de cateva ori ca sa inteleg. Imagini frumoase dar cu putine cuvinte de legatura. Un el, mama, copil, ploaie, nori, obloane, revin...
pentru textul : La Pedrera deHristos a Înviat, dragă Alma! Îți mulțumesc pentru ajutor. Nu știu dacă aceasta este forma finală, dar sper să fie un pic mai bine.Cît despre dativ, am glumit, eram obosită și fără prea multă inspirație, prinsesem cîteva idei și mă chinuiam să le dau o formă.
pentru textul : Ursul panda din grădina de bambus decred ca trebuia sa redai pe rand aceste secvente, sunt mai usor de parcurs.
pentru textul : despre poem demi-a placut cum leaga ideea din citat, intre ele aceste episoade, probabil
de aceea le-ai si redat impreuna.
Bianca, e o notă personală, nici proză, nici jurnal. Am prins ideea, știu ce îmi transmiți. Textul s-a vrut la marginea impersonalului-personalului, ceea ce ai bine surprins. Da, fraza aceea a fost prima dată scrisă apropae cum ai redat-o tu. Dar pe parcurs, am prelucrat-o așa. Promit că atunci când voi scrie proză - hei, dar tu însăți ai o grămadă de texte-proză foarte foarte personale, my dear - voi aluneca frumos pe alt stil. Vei vedea. Istoria acestui text: am avut ieri o fulgerare de idee și am făcut gafa să o trec direct aici, iar când am vrut să postez, în loc de click pe "publică", am dat pe "șterge". Așa încât aici e umbra celui de ieri sau urma scrisă stângaci, fiindcă am vrut să rămână totuși ceva. Cred că cel de ieri chiar ar fi fost pe placul tău. :) Acolo ai frânt discursul, Bianca, deși știu bine că ai prins firul: este "eu nu am suflet din esență dură/ e o urmă ..." Știu că lipsa punctuației (special aleasă așa) dă peste cap unele sensuri sau, dimpotrivă, le accentuează. So, am promis că o voi face, adică voi scrie proză. Deocamdată e în lucru un jurnal și note, schițe etc. Până la proză mai e drum de bătut. Nu știu dacă atât de curând. Și nu știu dacă aici. Mulțumesc. Deci: sunt simple note personale, gânduri. Și așa le las.
pentru textul : concert pentru vioară nesculptată deSituatia lui Bobadil a fost discutata si s-a luat o hotarare pe care Virgil, in spiritul transparentei, a gasit de cuviinta sa o faca publica in circumstantele date. In momentul in care Bobadil a postat textele incriminate el a fost judecat de consiliul hermeneia (care a dispus masura suspendarii contului) si de colegii nostri de site. Acum, daca imi aduc eu aminte bine, oamenii nu sunt judecati de mai multe ori pentru aceeasi fapta iar Bobadil nu pare vreun Prometeu sa-i mancam fiecare ficatii de cate ori avem ocazia. Desigur ca reactiile sunt firesti si in momentul in care acest text a fost postat a fost avuta in vedere posibilitatea aparitiei acestora insa eu ma intreb cui mai foloseste sa dam cu pietre daca hotararea a fost luata deja. Bobadil a revenit pe hermeneia iar acesta este un fapt. Restul reprezinta o chestiune de optiune.
pentru textul : incident de plagiat pe hermeneia.com deTextul mi se pare sub nivelul la care autorul poate scrie poezie . Poate doar fragmentul "să se-ncovoaie în cerc de albine zumzăind nebunia din noi"
pentru textul : despre furtunile cu numele tău demodificare la schimbare. am extins lungimea implicita a titlului comentariilor la 30 de caractere
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - VI – deSa spun absolut cinstit, nu vad ce legatura are un poem cu ceea ce se scrie (comenteaza) in subsolul sau. Si nu stiu o data mai mult de ce textele postate de Catalina nasc aproape mereu controverse, poate ca este celebra sintagma ich lieb dich nich du liebst mich nicht? Mai fac referire aici la propozitia lui Virgil (supposingly un om cu capul pe umeri, cel putin dupa cum il cunosc, si patronul site-ul pe deasupra) care spune "bucura-te de penita de la bobadil ca poate are sa iti mai dea. probabil ca la nivelul tau de intelegere o si meriti." Am citit de vreo trei ori fraza asta si nu am inteles daca sa o consider o jignire la adresa mea, o magulire la adresa mea si a autoarei sau pur si simplu o magarie ieftina. Iar daca ar fi sa ne "batem" in afirmatii dubioase, apoi vom comuta definitiv scopul acestui site, care este unul literar, pe polemica si inevitabil pe aruncatul cu oua si rosii si alte obiecte non-contondente unii in altii... dar care lasa pete greu de scos. Mie afirmatia sus-mentionata a directorului site-ului mi se pare demna de o auto-suspendare de o luna dupa modelul Emilian Pal, insa nu stiu de ce ma indoiesc ca se va intampla asa ceva. Andu
pentru textul : Lauryannus's Land deaceasta poezie nu s-a vrut a respecta canoanele clasicului, ci urmeaza un tipar dictat de stilul meu propriu. am scris si poezii care imbina rima cu versul alb, lucru foarte rar intalnit in poezie, dar care mie, in acel moment mi s-a parut adecvat. asta cred ca inseamna sinceritatea in poezie, sa te debarasezi de obisnuit, abordand un stil particularizat in functie de trairile proprii. I-am dat dreptate domnului Virgil, e o poezie care nu e indeajuns de cizelata, dar care, in virtutea sentimentelor care m-au incercat cand am scris-o, e natural sa ramana asa. voi scrie poate mai bine sau mai prost decat monstra aceasta de traire, sunt eu in fiecare cuvant si daca nu place, asta e, sculptorul niciodata nu isi mutileaza creatia pentru a placea sau a avea succes. multumesc mult pentru atentie, stimata doamna.
pentru textul : Geneză deMie imi place versul "in capcana". O alaturare de cuvinte nu intotdeauna formeaza un vers.
pentru textul : ascunzişul din urmă decred ca este destul si peste destul. aduc aici un frgment din regulament, sa nu va mi obositi domniile voastre sa cautati: "23. De asemenea comentariile trebuie: 23.1. să se refere în primul rînd la textul publicat, 23.2. să conțină observații pertinente, 23.3. să evite pe cît posibil formularea de aprecieri la adresa persoanei autorului textului sau la adresa persoanei altui comentator al textului 23.4. să se abțină cît mai mult posibil de la alunecarea în comunicări personale. Aceasta nu înseamnă că opiniile cititorilor trebuie să fie reacții artificiale și reci. Scopul lor însă este folosirea subsolului textelor pentru critica literară sau discuții legate de conținutul textului și nu pentru schimbul de amabilități. 24. Repetarea de comentarii offtopic, comunicări personale fără legătură cu textul mai ales dupa ce s-a primit o atenționare cu privire la acest lucru poate duce la anularea comentariilor respective și/sau la excluderea textului respectiv iar dacă atitudinea este persistentă și nu se corectează poate duce pîna la suspendarea contului autorului care o practică Paul Blaj, ar fi bine sa-l recitesti si tu. Nu vad de ce i te adresezi lui Ovidiu Nacu sub acest text. Acesta este un avertisment. Ovidiu Nacu si Nicholas Dinu, despre ultimele vostre comentarii nici nu are rost sa mai vorbesc...vorbesc ele singure. La urmatoarea abatere, voi propune suspendarea voastra. Fara suparare.
pentru textul : ce frumusețe rară deTextul acesta e chiar unul bun si are cam tot ceea ce ii trebuie... cea mai interesanta imagine mi s-a parut aceea cu "omul își coboară căruciorul din suflet". "cupola imnurilor" suna insa parca prea pretios.
pentru textul : liniște și greață deFinalul cam patetic și previzibil. Pare un text abia început. Ce urmează, poate ne spui printr-o continuare: d&g 2.
pentru textul : d&g dePare un fragment din elitra unor gânduri cu o toamnă mai îndepărtate de nostalgia semnelor. O elegie delicată concentrată într-o imagine finală de efect. Te citesc de departe.
pentru textul : Mă privești de departe deŞi eu zic c-a fost fain. Habar n-am cu ce se mănâncă thanksgivingul, dar parcă e sărbătoarea aia unde se măcelăresc curcani, iar lumea se preface fericită. Despre o vizită la orfelinat nu ştiu dacă ar fi o idee bună să scriu, nu mă prea tentează şi cred că nici pe cititori, însă în ceea ce priveşte leprozeria, n-am deloc înclinaţii de Maica Tereza şi zic pas, chiar dacă pentru o atare vizită mi-ar trebui o maşină a timpului. Chiar, în America mai sunt leprozerii sau doar le place unora să spună că se duc pe-acolo la un Bingo?
pentru textul : Weekend literar în Bucureşti deAceeasi placere sa te intalnesc, sa te citesc. Tropii astia parca sunt picaturi pentru ochi, sa-i limpezeasca. Mai vino seara pe la noi Daniele draga :-) Si nu ma pot abtine sa nu zic ca mie mi-a ramas gandul la textele tale sf... cred ca unele dintre cele mai bune si actuale pe care le-am citit. Nu ai de gand sa ne desfeti si pe aici? Cu drag, Andu
pentru textul : dura-vura deun text calm, oarecum resemnat, al feminitatii neinundate de eros (as zice eu), al adolescentei sau adolescenței perfecte. dar, evident ca s-ar putea sa nu ma pricep. e o chestie sa scrii bine, mai ales cind ai talent am doar o vaga rezerva fata de aceasta culoare a textului si fata de finalul "fii iubita". in rest numai de bine textul merita evidentiat (zic eu)
pentru textul : jasmine deUmberto Saba spunea: "Opera de arta este intotdeauna ca o spovedanie si ca orice spovedanie are nevoie de binecuvantare. Lipsa succesului echivaleaza cu refuzul binecuvantarii." Paul se bucura insa de aceste "binecuvantari", acum o data in plus si din partea ta. Marina, incepi sa-mi fii tare draga pentru ca esti exaltata cand iti place intr-adevar ceva. Si eu reactionez la fel. Cartea „Graiul cu accent de mort” eu am primit-o de la autor. Pentru alte detalii, il asteptam pe el cu raspunsuri. Violeta
pentru textul : Paul Blaj și simțul tragicului în poezie dede care, fireste, poti sa tii cont sau nu:
ia textul de aici si scrie-l ca o pagina de jurnal. in proza. poate asa capata coerentza. si poate asa o sa vezi care secvente au fortza si merita sa fie oferite cititorului, care sunt enuntate in mod prea personal si nu reusesc sa ajunga la acesta, etc.
si pe urma, daca vrei, fa-l din nou poezie. dar eu cred ca ai nevoie de un exercitiu de detasare.
si ai grija, te rog, cu unele expresii care suna stangaci in romaneste, ex:
"doar că mai am eu o grămadă de diavoli în mine
pe care departe nu i-am cunoscut încă -"
ar suna mai ok asa: "doar ca mai am in mine o gramada de diavoli pe are nu i-am cunoscut nici pe departe"
iar "urmele de avioane se pierdeau treptat în abis" e o expresie foarte riscanta - abis insemnand prapastie, gol, adanc. eu una nu prea inteleg ce ai vrut sa spui.
pentru textul : nu-mi mai simt mâinile deam vazut ca atunci cand reusesti sa te detasezi cat de cat de incarcatura emotionala si sa revii pe text obtii lucruri frumoase...incearca si cu cel de aici.
aș zice că parcă prea multe de „ca o” și parcă prea mult descriptiv. remarc partea centrală: „câteodată cerul are forma unui umăr dezvelit ating toate lucrurile ce se oglindesc în tine peștii ne pândesc umili prin gaura cheii deasupra noastră un cap de elefant”
pentru textul : mlaștini deAstăzi las deschise cercurile și poate dansează ele în spirale, către un cer indigo, acolo unde se-amestecă prin ochii Domnului păsările sidefii. Mulțumesc, Luana, fiindcă ai văzut dublul sens întors: viațamoarteaviațamoartea...
pentru textul : cerc închis deSpre final, poemul devine măreţ prin acel "dar eu tac", hiatus între lumi. Cred, totuşi, că ar merge un titlu în româneşte. Acum nu-l mai schimba, că te-am sharuit pe facebook, dar pe viitor :).
pentru textul : oceans house mirror detitlul mi se pare bine ales, textul are un puls bun, l-am simtit de la prima citire, sunt si idei bune, de ex, analogia sinucidere-bazaitul laptop ului mi a placut in mod deosebit, atmosfera in stil bogumilic, casazicasa, ma gandesc daca ac text scris am putea sa l auzim aici pe hermeneia, din gura vreunui actor sau a cuiva cu talent pt recitare de poezii. daca tehnica nu permite, pe viitor ar fi o idee. textul are si unele scapari, cum ar fi reductionismul din final, insa pe ansamblu un strigat "dacic" de toata nebuneala.
pentru textul : cînd o fată de douăzeci de ani de:) am zâmbit. când am spus că "mi-am propus să călătoresc puțin pe cerul tău", m-am referit la faptul că, trec prin pagina ta. cred că asta ai înțeles și tu. nu mă supăr dacă altcineva are dreptul la cerul poeziei înaintea mea, eu mă mulțumesc și cu locul doi sau cu ultimul. :) e ok, nu renunța la "marginea trupului", am făcut doar o remarcă, crezând că poți găsi ceva mai bun. mai trec. Madim
pentru textul : stele de lapte deEste in plus nici un sunet, se subintelege din versul anterior / nici un zumzet. poeți ai viselor tale / poetii viselor tale în noaptea retrasă d(in) cărțile reci? lovește și sapă (și)-(i)mpunge și bate mângâiere și-alint./ori mangaiere, ori alint, preferabil alint ooorbeeesc ? orbecaiesc/ de-atata singuratate repetitia lui vezi/vezi /la al doilea vers se merita scoasa/mai mult de atat/ si cat de departe/ aproape de mine/ repetitia din strofa 3 repetiaia departe/ pe final Textul are si imagini deosebit de frumoase de ex/ îngroapă umbra mea rătăcind pe poteci/ si imagini fortate/ hohotind a mister/ melodios dar anulandu-se reciproc, fara valente antitetice deosebite text acceptabil
pentru textul : Săgeți în piept deVersuri întinse ca liniștea mării: "prennent les sons indéfinis des sortilèges d’autrefois", eufonic vorbind, captând lentoarea vocalelor. Ai această priză pe care alții o construiesc artificial. Apoi stările acestea limita, între "l’océan hibernant" și "la porte aux flammes" dau forță poemului. Superbă imagine:seule l’instance des papillons écrit en blanc "seule l’instance des papillons écrit en blanc"
pentru textul : tes yeux amers dePână să intrăm în discuții mai adânci pe text, te rog să observi acel typo pe care eu l-am sesizat probabil prea subtil (mea culpa) pentru ca personalitatea ta literară să primească o atât de umilă observație
pentru textul : Punct și de la capăt dedeocaMDATĂ nu deocaMDADĂ, eu atât am vrut să spun.
Restul au spus alții
Mulțumesc pentru înțelegere
Mi-ai amintit de Radu Gheorghe: "Am ani o mie asta-i tot Si vin asupra-mi altii Sub Theo-balt regele got Crescui in rezervatii Atate-au fost in acesti ani De care nu stiu boaba Acum expusa-s pentru bani La mosi intr-o taraba. Stafia mortii nu-mi da ghes Nu stiu temuta-ï coasa Sunt broasca test, Sunt broasca test Sunt broasca testoasa" Totusi mai simplu si mai eficient pe muzica, desigur :-) Poemul e de citit. Cioara ramane pe data viitoare. Andu
pentru textul : Cioara și broasca țestoasă dePagini