In ceea ce privește subtitlul, e împrumutat din comentariile la un text de Ștefan Ciobanu (dacă nu mă înșel), comentarii dispărute între timp (știe autorul de ce...). Oare greșesc? De aceea, mă așteptam să văd un text în contextul comentariilor... Sau eventual, merçi pentru cei care involuntar, au emanat expresia "biserica pițigoilor"... Spun asta pentru că studiez un fenomen foarte interesant în ultima vreme referitoare la împrumuturi de acest gen. Poate în subsol trebuia să dai referințe tocmai spre aceste direcții noi lirice, urmare a "unei discutii uimitoare cu sculptorul si poetul Mircea Lacatus" (îl salut din mers și el știe de ce...parola e Françoise) să nu fim induși în eroare.
mă gândeam așa că trezindu-mă într-o dimineață aș avea chef să scriu poemul ăsta cu dedicație tuturor celor ce nu au ce face când nu mai pot să facă pentru că doar atunci au ce face:) defulare?hmmm... sunt prea bătrân, testament poate:) de mers... nu știu la ce te gândești... dar pașii mari atrag întotdeauna atenția:)
Da, frumos... un poem care ma scuteste de efortul oricarei explicatii. Pentru ca este al naibii de greu sa spui lucruri mari, sa chemi miturile si pe zei fara sa faci exces de zel... prin cuvinte aproape obisnuite, calde, intr-o insiruire fireasca... iar Paul face asta aici "in direct" cu noi, cititorii. Asta este... atunci cand este! N-am priceput finalul cu Ana iar imaginea, desi reusita si probabil, draga autorului, eu zic ca putea lipsi fara ca poemul sa sufere o singura zgarietura. Penita de la mine. Andu
doua idei de exceptie transpuse in realitate, pentru care, iata, ma bucur din toata inima de Ajun, aici linga bradul frumos impodobit din Hermeneia. Sarbatori fericite tuturor!
exprimare corecta - Anaivlis - 2009-12-19 "În principiu marea majoritate a pregătirilor [..]" Sunteti sigur ca aceasta exprimare este corecta si ca nu constituie un pleonasm? Nu sînt nesigur. Cred că o majoritate este o realitate în raport cu un întreg (o totalitate). Dar în același timp poate reprezenta în valoare absolută un număr mic... în raport cu un alt număr. Este adevărat însă ca a spune o mică majoritate sună cam aiurea. Dar o mare minoritate nu mai sună neaparat aiurea. Tocmai din cauza perspectivei din care privești. Problema dificultății acceptarii expresiei marea majoritate cred că este echivalentă cu paradoxul unei iluzii optice în lumea fizică. Dar fără îndoială că s-ar putea să mă înșel. A nu fi nesigur nu înseamnă neaparat a fi corect.
Guri de om, cozi de girafă, limbi de șarpe, în românește sună chiar bine. Când substantivul determinat se ia în accepțiune generalizată, se numește ”singular generic”, poate fi folosit în loc de plural.
o pseudoconfesiune (poetica) unde, dincolo de amanuntele picante (peste care trec cu vederea) remarc detasarea (poetica) si astfel o recuperare a poeziei vietii sau a vietii poeziei. recunosc ca nu mi place aceasta de-lasare a fenomenelor (chiar si mai ales in dragoste) in a te numi hoinar si mahmur de betia cuvintelor. fii tu insuti!
Da, Francisc, fiindca si iluzia isi are, un timp, rolul ei, cel putin pina cind e nevoie sa vezi realitatea, cea cer nu mai poarta iluzoriul. Si mie imi vine uneori sa vad radacinile acelea, dar is tare indepartate. Multam fain.
primul haiku imi aminteste de lacul de la ipotesti. acolo impreuna cu prietenul meu Ciprian Soptica am avut un dialog despre culoarea lacului. Lacul era galben, asa cum ni-l descrie insusi Eminescu. Ceea ce ne fascina era concertul broastelor. O placere sa asculti de pe un pod poemele lor. De aceea cred ca si acest prin haiku reprezinta in fond strigatul poetic. al doile-a hauku e parca o poveste de dragoste de la tara. numai doi indragostiti de la tara pot asculta cu adevarat cantecul greierilor. tinerii de la oras aud mai mult cantecul canalelor sau a motoarelor de masini. a savura acest "ceai cu luna" cred ca inseamna mai curand inivatie in mijlocul naturii. doamne ce frumos e scris acest haiku. ma si vad alaturi de iubita mea sub ramuri undeva in mijlocul campului acultand luna, ascultand greierii, ascultand cum ea soarbe ceiul. felicitari pentru acest haiku. al trei-lea haiku se intampla acum. in iasi ploaia chiar mangaie iarba. o splendoare sa arunci privirea printe bulele de pamantului ce se racoreste. iti multumesc pentru aceasta desfatare a hakuurilor tale. tate cele bune Paul von Gorban
Ar putea în viitorul apropiat să existe un "interactiv"/"forum" pt toți autorii (inclusiv moderatorii și editorii) unde să se poată discuta liber asemenea aspecte etc. ? Pentru a se lăsa unui text spațiu pentru comentarii pe text. Cred că exista/ă în proiect acest spațiu comun de comunicare a autorilor de pe Hermeneia.
alma, numerele astea au un rost al lor. Vasazica, intai pomenesc "doi" dualitatea bine -rau, eu si sinele meu, alb si negru, daca vrei. Apoi vine o trilogie, la cei "doi' mai vine unul, care este extern de ceilalti, e latura neutra, imbinarea perfecta intre yin si yang., intre alb si negru, intre bine si rau. Dupa care din cei trei, odata echilibrate starile, se face jumatate, cealalta, care formeaza un intreg, un cerc, daca vrei, se intuieste. Si dupa ce se parcurge raul uitarii si faptura se innoieste, se contopeste si cealalta jumatate abia intuita, si astfel se ajunge la starea dintai, insa mai pur si mai nou, chiar daca, pe alocuri, ai senzatia ca locurile si starile acelea parca le-ai mai trait, intr-o tribulatie a inimii.
Limba oficiala inca mai este ebreica in Israel, cu putina straduinta devine rusa si inca vreo 20 de ani araba.A doua limba este engleza, deci cine are de scris in alta limba poate scrie in egleza. Daca doreste cineva scrise in araba ma ofer voluntar ,la fel si-n ladino dialectul evreilor sefarzi, dar in idish sa nu contezi pe mine.
Adrian, să-ţi dea Dumnezeu multă sănătate! Te felicit! Eşti printre puţinii autori pe care îi citesc cu drag şi-i respect. Meriţi.
O felicit şi pe Raluca Sandor.
ok, cristina, in primul rind nu cred ca ai dreptate ca "nu prea este un haiku". in plus, nu ai facut nimic ca sa demonstrezi asta. si ma tem ca nu esti bine informata daca consideri ca un haiku nu poate contine metafore. le evita dar asta nu inseamna ca nu le poate contine. iti spun si tie ce am mai spus si altora: nu stiu cu cine ai discutat tu despre haiku. eu insa am stat de vorba cu oameni care scriu haiku si care au locuit multi ani in janponia si care sint destul de buni cunoscatori ai culturii si filosofiei japoneze. modul tau "purist" de aboradare (si oarecum dispetuitor - "Faptul că un micropoem are 5-7-5 silabe nu îl transformă în haiku.") nu are nicio legatura cu modul in care gindesc sau simt japonezii. este un mod pe care eu l-as numi simplist. japonezul "simte" haiku. nu il scrie dupa reguli. evident, exista principii si traditii. dar si ele sint ca si traditiile noastre, orientative. a spune ca "cerul de plumb" nu poate exista intr-un haiku dar "cerul plumburiu" da este putin amuzant. in orice caz lucrurile sint mult mai nuantate si mai personalizate decit crezi tu. evident in japonia. probabil nu in europa.
despre link-ul acela. inclin sa ii dau dreptate ralucai. evident nu se pot face reguli pentru orice situatie. dar, daca vrei sa oferi o explicatie si nu esti dispusa sa o scrii, iar un link o ofera in mod clar, atunci probabil este ok sa il folosesti chiar daca si in acest caz este de evitat pentru ca nu as vrea ca hermeneia sa devina un "directory", o colectie de link-uri catre alte site-uri. dar mai ales in cazul cum ai folosit tu link-ul, el este perceput ca o reclama catre un alt site. pentru ca te trimite la o pagina sau la un site intreg fara nicio adresa precisa. ce sa inteleg de aici? ca faci reclama acelui site. pentru ca daca voiai sa oferi o explicatie specifica necesara comentariului tau atunci o faceai. dar nu ai procedat asa. acest principiu se aplica si altor situatii si nu numai la comentariul tau. si vom avea grija mai mult pe viitor.
îți deplang chiar si moartea
intre zidurile ce își reglează tonul
ca pe o tensiune oscilantă
descalta-te de
luciul pantofilor dornici
de trepte
descălțate
în lacrimile mele
se desfac atâția maci să-si spună
un singur cuvânt
doar unul singur
și să se închidă la loc
într-o sadica tăcere
Încă ceva: tu reușești să pui în dialog, ceea ce alții pun în poezie: aici, de exemplu, ai pasajele cu "muncesc" / "te ascunzi", "5 % (scrie "la sută" că așa sună, nimeni nu zice 5 cerculeț bară cerculeț) să construim o viață!". "Să ne trăiești Chirilă, prin orice dulap dormi tu" și celelalte ghilimele aduc o reușită notă de dialog în dialog, de reflecție spontană în tot iureșul de replici, un fel de stop cadre: aici se întâmplă ceva. Vreau să fac și o atenționare, ca să nu se repete și asta (am citit și eseul tău): ai grijă că la noi, acum, se scrie cu o notă sexuală atât de puternică încât a devenit clișeu plictisitor; ține-te departe, spune ce ai de spus dar fără să aluneci acolo, să nu te ia valul. Ar fi păcat.
un eseu care, chiar prin titlul său, te determină să te oprești din drum.
am parcurs cam o treime din el și m-am gândit că e bine să îl semnalez. eu voi continua lectuta, pentru că pare să ofere o grădină roditoare de discuții.
tot ce pot spune după citirea acestei prime părți e că împărtășesc opiniile autorului. voi reveni.
Frumos poem, Eugen! numai pentru imaginea de final și textul tău merită evidențiat... acea mână care devine tot mai străină pe măsură ce ne descrie... da, fain... și acea cruce personală atât de impersonală uneori. mi-a plăcut. mie și umbrei mele:) las semnul meu de apreciere cu drag, pentru nuanța creștină, umană în fond a textului. felicitări!
Textul "impune" inca de la inceput lectorului o anumita modalitate de abordare... cred ca aici se afla experimentul, la nivelul obisnuintelor noastre de a percepe, a caii considerate potrivite de catre lumea normalitatii... tensiunea acumulata si aparenta lipsa de sens, un anume soi de disconfort difuz te indeamna sa schimbi paradigma, pana la urma sa accepti ca exista ceva dincolo de oglinda ca de fapt privitorul isi cunoaste adevarata conditie - aceea de privit. "șuroaie"... aici cred ca e vorba de "șiroaie" "Iți faci cizmele cu ceară din urechi ca să auzi mai bine"... de fragmentul acesta, desi are tocmai rolul de a imbogati in sensuri si raportari textul, cred ca te-ai putea dispensa.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
In ceea ce privește subtitlul, e împrumutat din comentariile la un text de Ștefan Ciobanu (dacă nu mă înșel), comentarii dispărute între timp (știe autorul de ce...). Oare greșesc? De aceea, mă așteptam să văd un text în contextul comentariilor... Sau eventual, merçi pentru cei care involuntar, au emanat expresia "biserica pițigoilor"... Spun asta pentru că studiez un fenomen foarte interesant în ultima vreme referitoare la împrumuturi de acest gen. Poate în subsol trebuia să dai referințe tocmai spre aceste direcții noi lirice, urmare a "unei discutii uimitoare cu sculptorul si poetul Mircea Lacatus" (îl salut din mers și el știe de ce...parola e Françoise) să nu fim induși în eroare.
pentru textul : bunica mea a fost o lebădă neagră demă gândeam așa că trezindu-mă într-o dimineață aș avea chef să scriu poemul ăsta cu dedicație tuturor celor ce nu au ce face când nu mai pot să facă pentru că doar atunci au ce face:) defulare?hmmm... sunt prea bătrân, testament poate:) de mers... nu știu la ce te gândești... dar pașii mari atrag întotdeauna atenția:)
pentru textul : poem cu babe deDa, frumos... un poem care ma scuteste de efortul oricarei explicatii. Pentru ca este al naibii de greu sa spui lucruri mari, sa chemi miturile si pe zei fara sa faci exces de zel... prin cuvinte aproape obisnuite, calde, intr-o insiruire fireasca... iar Paul face asta aici "in direct" cu noi, cititorii. Asta este... atunci cand este! N-am priceput finalul cu Ana iar imaginea, desi reusita si probabil, draga autorului, eu zic ca putea lipsi fara ca poemul sa sufere o singura zgarietura. Penita de la mine. Andu
pentru textul : dacă aș fi perdea dedoua idei de exceptie transpuse in realitate, pentru care, iata, ma bucur din toata inima de Ajun, aici linga bradul frumos impodobit din Hermeneia. Sarbatori fericite tuturor!
pentru textul : două noi secțiuni deexprimare corecta - Anaivlis - 2009-12-19 "În principiu marea majoritate a pregătirilor [..]" Sunteti sigur ca aceasta exprimare este corecta si ca nu constituie un pleonasm? Nu sînt nesigur. Cred că o majoritate este o realitate în raport cu un întreg (o totalitate). Dar în același timp poate reprezenta în valoare absolută un număr mic... în raport cu un alt număr. Este adevărat însă ca a spune o mică majoritate sună cam aiurea. Dar o mare minoritate nu mai sună neaparat aiurea. Tocmai din cauza perspectivei din care privești. Problema dificultății acceptarii expresiei marea majoritate cred că este echivalentă cu paradoxul unei iluzii optice în lumea fizică. Dar fără îndoială că s-ar putea să mă înșel. A nu fi nesigur nu înseamnă neaparat a fi corect.
pentru textul : hermeneia 2.0 deDacă pentru tine parodia este egală cu batjocura, e clar: nu prea avem despre ce să vorbim. Cu simaptie.
pentru textul : coborârea în Carte deinteleg, fortarea cromatismului poetic are efect asupra epidermei ingrosate pe care o detine retina cititorului modern...
pentru textul : scrisoare din 1a deGuri de om, cozi de girafă, limbi de șarpe, în românește sună chiar bine. Când substantivul determinat se ia în accepțiune generalizată, se numește ”singular generic”, poate fi folosit în loc de plural.
pentru textul : Altfel deo pseudoconfesiune (poetica) unde, dincolo de amanuntele picante (peste care trec cu vederea) remarc detasarea (poetica) si astfel o recuperare a poeziei vietii sau a vietii poeziei. recunosc ca nu mi place aceasta de-lasare a fenomenelor (chiar si mai ales in dragoste) in a te numi hoinar si mahmur de betia cuvintelor. fii tu insuti!
pentru textul : mojito denu stiu ce-a spus maica-ta, dar e dor...:)
pentru textul : portret pe un geam îngheţat detext scris cu mâna legată de inimă. mulțam.
Da, Francisc, fiindca si iluzia isi are, un timp, rolul ei, cel putin pina cind e nevoie sa vezi realitatea, cea cer nu mai poarta iluzoriul. Si mie imi vine uneori sa vad radacinile acelea, dar is tare indepartate. Multam fain.
pentru textul : vremuri, în Lhasa deAtunci te rog sa folosesti numai conexiuni la internet care functioneaza corect.
pentru textul : De noapte deregret ca nu se pot adauga imagini in format jpeg.
pentru textul : Simplu deprimul haiku imi aminteste de lacul de la ipotesti. acolo impreuna cu prietenul meu Ciprian Soptica am avut un dialog despre culoarea lacului. Lacul era galben, asa cum ni-l descrie insusi Eminescu. Ceea ce ne fascina era concertul broastelor. O placere sa asculti de pe un pod poemele lor. De aceea cred ca si acest prin haiku reprezinta in fond strigatul poetic. al doile-a hauku e parca o poveste de dragoste de la tara. numai doi indragostiti de la tara pot asculta cu adevarat cantecul greierilor. tinerii de la oras aud mai mult cantecul canalelor sau a motoarelor de masini. a savura acest "ceai cu luna" cred ca inseamna mai curand inivatie in mijlocul naturii. doamne ce frumos e scris acest haiku. ma si vad alaturi de iubita mea sub ramuri undeva in mijlocul campului acultand luna, ascultand greierii, ascultand cum ea soarbe ceiul. felicitari pentru acest haiku. al trei-lea haiku se intampla acum. in iasi ploaia chiar mangaie iarba. o splendoare sa arunci privirea printe bulele de pamantului ce se racoreste. iti multumesc pentru aceasta desfatare a hakuurilor tale. tate cele bune Paul von Gorban
pentru textul : Trei haikuri în limba română deAr putea în viitorul apropiat să existe un "interactiv"/"forum" pt toți autorii (inclusiv moderatorii și editorii) unde să se poată discuta liber asemenea aspecte etc. ? Pentru a se lăsa unui text spațiu pentru comentarii pe text. Cred că exista/ă în proiect acest spațiu comun de comunicare a autorilor de pe Hermeneia.
pentru textul : nu suport vara asta verde-gălbui deGabriela,
In copilarie, imi placea teribil cuvantul acesta - "bortos", dar posibil sa ai dreptate, referitor la locul lui in context.
pentru textul : Civilizații extra deIti multumesc pentru semn.
Din greșeală s-a dublat comentariul. Inițial nu l-am putut trimite și apoi s-a dublat. Am rugămintea de a șterge dublura. Cu mulțumiri.
pentru textul : Mă cațăr pe curcubeu prin ploaie deProză frazată, proză slabă, de blog, prin care ne spui (oare a câta oară?!) că fumezi şi că suferi de îndepărtare.
pentru textul : Dragostea ca un om invizibil (II) dealma, numerele astea au un rost al lor. Vasazica, intai pomenesc "doi" dualitatea bine -rau, eu si sinele meu, alb si negru, daca vrei. Apoi vine o trilogie, la cei "doi' mai vine unul, care este extern de ceilalti, e latura neutra, imbinarea perfecta intre yin si yang., intre alb si negru, intre bine si rau. Dupa care din cei trei, odata echilibrate starile, se face jumatate, cealalta, care formeaza un intreg, un cerc, daca vrei, se intuieste. Si dupa ce se parcurge raul uitarii si faptura se innoieste, se contopeste si cealalta jumatate abia intuita, si astfel se ajunge la starea dintai, insa mai pur si mai nou, chiar daca, pe alocuri, ai senzatia ca locurile si starile acelea parca le-ai mai trait, intr-o tribulatie a inimii.
pentru textul : deja vu ecliptic deEeei, ce chestie faină! Cred că îmi doream așa ceva, dar nu știam că mi-o doresc. O să-mi fac cont, dar nu azi.
pentru textul : jumpino.com deLimba oficiala inca mai este ebreica in Israel, cu putina straduinta devine rusa si inca vreo 20 de ani araba.A doua limba este engleza, deci cine are de scris in alta limba poate scrie in egleza. Daca doreste cineva scrise in araba ma ofer voluntar ,la fel si-n ladino dialectul evreilor sefarzi, dar in idish sa nu contezi pe mine.
pentru textul : Anti-Babel deAdrian, să-ţi dea Dumnezeu multă sănătate! Te felicit! Eşti printre puţinii autori pe care îi citesc cu drag şi-i respect. Meriţi.
O felicit şi pe Raluca Sandor.
Bravo!
pentru textul : Rezultatele concursului Naţional de Poezie Tradem 2011 deok, cristina, in primul rind nu cred ca ai dreptate ca "nu prea este un haiku". in plus, nu ai facut nimic ca sa demonstrezi asta. si ma tem ca nu esti bine informata daca consideri ca un haiku nu poate contine metafore. le evita dar asta nu inseamna ca nu le poate contine. iti spun si tie ce am mai spus si altora: nu stiu cu cine ai discutat tu despre haiku. eu insa am stat de vorba cu oameni care scriu haiku si care au locuit multi ani in janponia si care sint destul de buni cunoscatori ai culturii si filosofiei japoneze. modul tau "purist" de aboradare (si oarecum dispetuitor - "Faptul că un micropoem are 5-7-5 silabe nu îl transformă în haiku.") nu are nicio legatura cu modul in care gindesc sau simt japonezii. este un mod pe care eu l-as numi simplist. japonezul "simte" haiku. nu il scrie dupa reguli. evident, exista principii si traditii. dar si ele sint ca si traditiile noastre, orientative. a spune ca "cerul de plumb" nu poate exista intr-un haiku dar "cerul plumburiu" da este putin amuzant. in orice caz lucrurile sint mult mai nuantate si mai personalizate decit crezi tu. evident in japonia. probabil nu in europa.
despre link-ul acela. inclin sa ii dau dreptate ralucai. evident nu se pot face reguli pentru orice situatie. dar, daca vrei sa oferi o explicatie si nu esti dispusa sa o scrii, iar un link o ofera in mod clar, atunci probabil este ok sa il folosesti chiar daca si in acest caz este de evitat pentru ca nu as vrea ca hermeneia sa devina un "directory", o colectie de link-uri catre alte site-uri. dar mai ales in cazul cum ai folosit tu link-ul, el este perceput ca o reclama catre un alt site. pentru ca te trimite la o pagina sau la un site intreg fara nicio adresa precisa. ce sa inteleg de aici? ca faci reclama acelui site. pentru ca daca voiai sa oferi o explicatie specifica necesara comentariului tau atunci o faceai. dar nu ai procedat asa. acest principiu se aplica si altor situatii si nu numai la comentariul tau. si vom avea grija mai mult pe viitor.
pentru textul : haiku denu stiu cat de originala este ideea acestui text, dar mie mi-a placut teribil. text dulce amarui, puternic si amarui, amarui, amarui...
pentru textul : dacă vedeţi doar un luminiş este pentru că abia am plantat puietul deîți deplang chiar si moartea
intre zidurile ce își reglează tonul
ca pe o tensiune oscilantă
descalta-te de
luciul pantofilor dornici
de trepte
descălțate
în lacrimile mele
se desfac atâția maci să-si spună
un singur cuvânt
doar unul singur
și să se închidă la loc
într-o sadica tăcere
pășeste cu grija
pentru textul : Doliu deprintre sâmburi în căutare...
Încă ceva: tu reușești să pui în dialog, ceea ce alții pun în poezie: aici, de exemplu, ai pasajele cu "muncesc" / "te ascunzi", "5 % (scrie "la sută" că așa sună, nimeni nu zice 5 cerculeț bară cerculeț) să construim o viață!". "Să ne trăiești Chirilă, prin orice dulap dormi tu" și celelalte ghilimele aduc o reușită notă de dialog în dialog, de reflecție spontană în tot iureșul de replici, un fel de stop cadre: aici se întâmplă ceva. Vreau să fac și o atenționare, ca să nu se repete și asta (am citit și eseul tău): ai grijă că la noi, acum, se scrie cu o notă sexuală atât de puternică încât a devenit clișeu plictisitor; ține-te departe, spune ce ai de spus dar fără să aluneci acolo, să nu te ia valul. Ar fi păcat.
pentru textul : Dependențe de sânge deun eseu care, chiar prin titlul său, te determină să te oprești din drum.
am parcurs cam o treime din el și m-am gândit că e bine să îl semnalez. eu voi continua lectuta, pentru că pare să ofere o grădină roditoare de discuții.
tot ce pot spune după citirea acestei prime părți e că împărtășesc opiniile autorului. voi reveni.
pentru textul : Religia progresului. Un eşec previzibil? deFrumos poem, Eugen! numai pentru imaginea de final și textul tău merită evidențiat... acea mână care devine tot mai străină pe măsură ce ne descrie... da, fain... și acea cruce personală atât de impersonală uneori. mi-a plăcut. mie și umbrei mele:) las semnul meu de apreciere cu drag, pentru nuanța creștină, umană în fond a textului. felicitări!
pentru textul : Umbra. deTextul "impune" inca de la inceput lectorului o anumita modalitate de abordare... cred ca aici se afla experimentul, la nivelul obisnuintelor noastre de a percepe, a caii considerate potrivite de catre lumea normalitatii... tensiunea acumulata si aparenta lipsa de sens, un anume soi de disconfort difuz te indeamna sa schimbi paradigma, pana la urma sa accepti ca exista ceva dincolo de oglinda ca de fapt privitorul isi cunoaste adevarata conditie - aceea de privit. "șuroaie"... aici cred ca e vorba de "șiroaie" "Iți faci cizmele cu ceară din urechi ca să auzi mai bine"... de fragmentul acesta, desi are tocmai rolul de a imbogati in sensuri si raportari textul, cred ca te-ai putea dispensa.
pentru textul : Oglinzi dealma am nevoie de o lamurire, daca se poate prin mail : [email protected] . multumesc.
pentru textul : 12'' dePagini