ceea ce nu știu mulți e că sunt un personaj malefic. sparg semințe între dinți ca piețarii, mă uit la seriale ca. doctor house, dau de mâncare la câini, ascult muzică psybient... azi-mâine cine știe ce crimă îmi va sta în cârcă. pe scurt sunt detestabil.
și acum în ton serios, îți mulțumesc frumos de semn, de felicitare, de certare și de iertare. bucuros să te am în subsolul poemelor mele, Mariana!
Virgil, imi pare rau, am incadrat gresit textul, e tradus din ebraica in franceza. Din cate stiu eu, nu exista inca traduceri ale lui Admiel Kosman in romana, dar cine stie....mi-ai dat o idee!
Mai jos de versul trei e chiar reușită poezia, mai ales "aroma sângelui sufocat", ori acele "zile cu două dimineți". Te depărtezi simțitor de poezia aceasta "conjucturală" (am pus ghilimele căci încă nu prea e încetățenit termenul), ternă, tare la modă azi, de aceea textele tale nu-mi trezesc decât interes de fiecare dată. O să revin cu amănunte, ca să nu-mi fie greșit înțeleasă prima intervenție.
tot n-am inteles. te-a deranjat ca nu am incadrat textul de la bun inceput la parodie in versuri sau este vorba de altceva si mi-a scapat mie? de fapt...
mi-a placut, e o scriere aproape molcoma, aproape trista si totusi fara sa zaboveasca in niciuna...
Ma intreb de ce ai ales "cant" in loc de cantec. Mintea mea citea inainte "cantec" si s-a terminat mai repede cuvantul in fata mea.
"Pianistul canta doar pe clapele negre"-simplu si de efect. O stare reusita poezia asta. Asa o percep eu, azi.
"chestia de mai sus este scrisă cu nerv, cu toate constantele configurației operei literare întinse la maxim, cu imagine melodioasă, ca un concurs de comentat fotografii" - pana aici de acord... :) in plus, ironie lejera dar sofisticata, imaginatie si expresivitate si, mai ales, POVESTE. reusesti sa conturezi o atmosfera, sa transmiti un mesaj, sa construiesti dupa o logica poetica, fara ruperi de ritm si/sau ruperi "in figuri". poanta de final mi se pare usurica (ma refer la jocul de cuvinte, deci). dealtfel, si prezenta "timpului" este cam din alt univers, nu prea are ce cauta in text. practic, as renunta definitiv la ultima strofa, sau as schimba radical. chiar merita penita... (de multe ori, cand ne jucam inteligent, fara sa ne lasam prada dicteului automat, ne ies texte bune) ave
am primit şi eu volumul "virtualia" şi mi-a crescut inima în mine încă o dată, ca anul trecut, ca în fiecare an de virtualia. şi de atunci ea tot îmi creşte. şi devină şi divină e Alina Manole că pune răsad bun pe unde trebuie în om. şi coperta care îmbracă volumul este de o naivitate adorabilă. parcă ar fi din setul coraline. atâta artă în culise, atâta dare de om bun în spatele unei poveşti care, poate, în timp va face istorie, de ce nu?
felicitări nouă, tuturor, că suntem!
Hermeneia are cei mai buni editori de până acum. am mai spus-o şi în alte rânduri, o mai spun şi acum. şi eu am avut mici frustrări şi nu mi-a fost niciodată ruşine cu ele. dar am trimis email la Virgil pe adresa din regulament funcţionare H şi Virgil mi-a răspuns foarte frumos. a punctat foarte bine pe "supărările" mele la acea vreme şi am putut gândi la rece "reacţia mea imediată" (de altfel, firească la om)ca fiind un fleac şi că de fapt nu aveam motiv să îmi doresc plecarea de aici, doar pentru că cineva a zis ceva nu tocmai plăcut urechii mele. oameni...
pentru raluca şi oana: e păcat să plecaţi. vă spune un recidivist, acum, nu tocmai mândru de faptele sale trecute pe aci. dar, poate cu vârsta, am devenit, să zicem - deşi la mine e greu să cred şi eu asta, mai înţeleaptă.
eu zic să vă mai gândiţi. să nu vă pripiţi.
cele bune!
P.S. am urmărit şi eu filmuleţul. şi ce să zic, ce am mai zis: sunt ai noştri, măi, sâc!
Bravo!
Paul nu-i deloc rea cronica ba chiar am simtit notele tale drept tonice tocmai prin amestecul bine dozat de subiectivism. Nu exista pana la urma critic obiectiv insa tu ne-o spui la modul sincer si direct ceea ce este de apreciat. Nu te iert insa ca ai fost "munificent" si m-ai trimis la dictionar.
Fericirea lucrurilor mici se învață cu greu. Poate de aceea o căutam toată viața. Iar ea pendulează printre noi, mirată. De subliniat imagini interesante: "Potopul a trecut mai întâi peste felinarele mele, se pare, altfel nu-mi pot explica întunericul." Un stil apropiat atmosferei poemelor lui Traian T. Coșovei, generației lui. Toamna și coșurile de ceaslă într-o simfonie a altui Babilon.
Voiam să precizez în comentul anterior că textul e o „fabulă” fără morală explicită în versurile finale, însă această morală se subînțelege foarte ușor. Desigur, morala care se desprinde nu este totuna cu moralitatea/imoralitatea personajului satirizat.
Se simte că textul e o „dedicație” cu năduf pentru o persoană ale cărei conduite le condamni, și care, în poem, devine un personaj încadrat într-o tipologie anume. Deci, ți-a ieșit foarte bine. Mulțumesc de precizarea referitoare la simbolistica șarpelui la alte popoare. Îmi scăpase.
De acord cu diferențierea între „inteligent” și „înțelept”.
Mi-am amintit că au și creștinii o referire la „înțelepciunea șarpelui” - „Fiţi înţelepţi ca şerpii şi blânzi ca porumbeii”(Matei 10,16). Inițial m-am gândit la sensul de viclenie, dar cred că se referă la „înțelepciunea” de a-și feri capul de eventuale corpuri care l-ar putea zdrobi. Desigur, aici putem vorbi de sitemul propriu de autopărare, dar discuția s-ar prelungi nepermis de mult îndepărtându-se de textul de mai sus.
E unul din textele tale care mi-a plăcut cel mai mult. Mai citesc.
Focusându-mă pe "are să-ţi cadă", pe imperativul latent care există în această construcţie, am trecut cu vederea că-i mai trebuie şi acord. Deci, da, e dezacord acolo. Mea culpa!
Andreea Iancu, Noi chiar credem in vietile astea de 2 bani? Uite, gandesc: de ce trebuie sa asist la teatrul jucat de popii nostri pe tema Invierii lui Isus? El este deja aici, este o constiinta noua, nu un individ haotic ce bate la usi inchise (conform Bibliei). Sunt credincios in sensul inteles de mine, nu de altcineva. Iarta-ma. Increderea este o "experienta personala", asa ne-am obisnuit sa spunem. Sa ai pace, Dancus
o mica greseala: pasare Phoenix nu Pheonix. in prima strofa sint putin clisee imaginile date, spre banal. continutul strofei 2 se ciocneste iarasi de banala strofa 3. nu inteleg de ce in subtitlu pui acelasi lucru; apartine poezia unui volum? ce sens are?
Transcedentalul, fascinația vitraliilor, acea zonă în care lumina devine poem, un poem în mii de nuanțe!
Pentru alchimia unui poem care transformă o picătură de timp în trăire, trăirea în pastel, pastelul în basm...
1. ce ar putea să însemne alea 3 puncte de după expresia "femeia îți înfășoară gâtul cu părul"... 2. Sigur nu lipsesc virgule din text, dacă tot e cu virgule. Altfel, către buze o să cadă varul de pe pereți și drept rezultat o să visezi că.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Andu, mulţumesc pentru opinie. Preţiozităţile mă deranjează şi pe mine. În legătură cu titlul, e discutabil ce zici. Eugen.
pentru textul : Acedie deceea ce nu știu mulți e că sunt un personaj malefic. sparg semințe între dinți ca piețarii, mă uit la seriale ca. doctor house, dau de mâncare la câini, ascult muzică psybient... azi-mâine cine știe ce crimă îmi va sta în cârcă. pe scurt sunt detestabil.
și acum în ton serios, îți mulțumesc frumos de semn, de felicitare, de certare și de iertare. bucuros să te am în subsolul poemelor mele, Mariana!
pentru textul : Zen (1) deNu e mai bine în şantier?
pentru textul : Trebuie să mor deCezar
plăcut fără "în patul meu te vei lovi de adânc"
pentru textul : trag aer de"tăcerea mea curge după formule vechi"
multumesc, am corectat :))
pentru textul : intervenție pe impresii goale deVirgil, imi pare rau, am incadrat gresit textul, e tradus din ebraica in franceza. Din cate stiu eu, nu exista inca traduceri ale lui Admiel Kosman in romana, dar cine stie....mi-ai dat o idee!
pentru textul : Nous faisons l’amour dedestul de sugestive. nu mă împac însă cu gerunziul.
pentru textul : Haiku dede ce nu:
artistul strânge la piept?
Mai jos de versul trei e chiar reușită poezia, mai ales "aroma sângelui sufocat", ori acele "zile cu două dimineți". Te depărtezi simțitor de poezia aceasta "conjucturală" (am pus ghilimele căci încă nu prea e încetățenit termenul), ternă, tare la modă azi, de aceea textele tale nu-mi trezesc decât interes de fiecare dată. O să revin cu amănunte, ca să nu-mi fie greșit înțeleasă prima intervenție.
pentru textul : insomnie deFrancisc, aici se "dă pagina". După cum se "vede", nimic nu e întâmplător. ;)
pentru textul : lumen slide 1 de"oasele ni-s leoarcă" suna cam aiurea
pentru textul : Sonet 231 de"Ca sa ne reîntoarcem," poate renunta la "Ca"
in general un text placut dar simplist dupa parerea mea
congrats!
o sa te caut in librarii adriana. imi pare bine sa pot spune ca am crescut cumva cu tine pe aici. :)
pentru textul : Lansare de carte: Adriana Lisandru - "Despre ea, niciodată" detot n-am inteles. te-a deranjat ca nu am incadrat textul de la bun inceput la parodie in versuri sau este vorba de altceva si mi-a scapat mie? de fapt...
pentru textul : balada omului cu pricina deesti cam violent cand spui "lagar de exterminare , mai apoi "cu grija", nu crezi? :)
pentru textul : ea (indiferența se așează în lucrurile mărunte) demi-a placut, e o scriere aproape molcoma, aproape trista si totusi fara sa zaboveasca in niciuna...
Ma intreb de ce ai ales "cant" in loc de cantec. Mintea mea citea inainte "cantec" si s-a terminat mai repede cuvantul in fata mea.
"Pianistul canta doar pe clapele negre"-simplu si de efect. O stare reusita poezia asta. Asa o percep eu, azi.
pentru textul : Cântecul ei trist deFelicitări şi succesuri!
pentru textul : Baletistul 2.0 deTe-aştept cu şantajul.
"chestia de mai sus este scrisă cu nerv, cu toate constantele configurației operei literare întinse la maxim, cu imagine melodioasă, ca un concurs de comentat fotografii" - pana aici de acord... :) in plus, ironie lejera dar sofisticata, imaginatie si expresivitate si, mai ales, POVESTE. reusesti sa conturezi o atmosfera, sa transmiti un mesaj, sa construiesti dupa o logica poetica, fara ruperi de ritm si/sau ruperi "in figuri". poanta de final mi se pare usurica (ma refer la jocul de cuvinte, deci). dealtfel, si prezenta "timpului" este cam din alt univers, nu prea are ce cauta in text. practic, as renunta definitiv la ultima strofa, sau as schimba radical. chiar merita penita... (de multe ori, cand ne jucam inteligent, fara sa ne lasam prada dicteului automat, ne ies texte bune) ave
pentru textul : blogbadil deimpresionat si eu de "daltile ochilor tai" foarte reusit versul chiar de-ar fi fost doar atat.
pentru textul : dălțile ochilor tăi ▒ deam primit şi eu volumul "virtualia" şi mi-a crescut inima în mine încă o dată, ca anul trecut, ca în fiecare an de virtualia. şi de atunci ea tot îmi creşte. şi devină şi divină e Alina Manole că pune răsad bun pe unde trebuie în om. şi coperta care îmbracă volumul este de o naivitate adorabilă. parcă ar fi din setul coraline. atâta artă în culise, atâta dare de om bun în spatele unei poveşti care, poate, în timp va face istorie, de ce nu?
pentru textul : Virtualia XIII - mulţumiri, mirări şi poezie la Iaşi defelicitări nouă, tuturor, că suntem!
Hermeneia are cei mai buni editori de până acum. am mai spus-o şi în alte rânduri, o mai spun şi acum. şi eu am avut mici frustrări şi nu mi-a fost niciodată ruşine cu ele. dar am trimis email la Virgil pe adresa din regulament funcţionare H şi Virgil mi-a răspuns foarte frumos. a punctat foarte bine pe "supărările" mele la acea vreme şi am putut gândi la rece "reacţia mea imediată" (de altfel, firească la om)ca fiind un fleac şi că de fapt nu aveam motiv să îmi doresc plecarea de aici, doar pentru că cineva a zis ceva nu tocmai plăcut urechii mele. oameni...
pentru raluca şi oana: e păcat să plecaţi. vă spune un recidivist, acum, nu tocmai mândru de faptele sale trecute pe aci. dar, poate cu vârsta, am devenit, să zicem - deşi la mine e greu să cred şi eu asta, mai înţeleaptă.
eu zic să vă mai gândiţi. să nu vă pripiţi.
cele bune!
P.S. am urmărit şi eu filmuleţul. şi ce să zic, ce am mai zis: sunt ai noştri, măi, sâc!
Bravo!
e despre un anumit tip de uzură. şi-mi place o-ul acela mic şi neauzit în care se sfârşeşte poemul. strigăt de durere nevalidat de semeni.
pentru textul : metamorfoză în o dePaul nu-i deloc rea cronica ba chiar am simtit notele tale drept tonice tocmai prin amestecul bine dozat de subiectivism. Nu exista pana la urma critic obiectiv insa tu ne-o spui la modul sincer si direct ceea ce este de apreciat. Nu te iert insa ca ai fost "munificent" si m-ai trimis la dictionar.
pentru textul : Ciocolată cu lapte și glosar deFericirea lucrurilor mici se învață cu greu. Poate de aceea o căutam toată viața. Iar ea pendulează printre noi, mirată. De subliniat imagini interesante: "Potopul a trecut mai întâi peste felinarele mele, se pare, altfel nu-mi pot explica întunericul." Un stil apropiat atmosferei poemelor lui Traian T. Coșovei, generației lui. Toamna și coșurile de ceaslă într-o simfonie a altui Babilon.
pentru textul : Fericirea de a vinde un coș de ceaslă deVoiam să precizez în comentul anterior că textul e o „fabulă” fără morală explicită în versurile finale, însă această morală se subînțelege foarte ușor. Desigur, morala care se desprinde nu este totuna cu moralitatea/imoralitatea personajului satirizat.
Se simte că textul e o „dedicație” cu năduf pentru o persoană ale cărei conduite le condamni, și care, în poem, devine un personaj încadrat într-o tipologie anume. Deci, ți-a ieșit foarte bine. Mulțumesc de precizarea referitoare la simbolistica șarpelui la alte popoare. Îmi scăpase.
De acord cu diferențierea între „inteligent” și „înțelept”.
Mi-am amintit că au și creștinii o referire la „înțelepciunea șarpelui” - „Fiţi înţelepţi ca şerpii şi blânzi ca porumbeii”(Matei 10,16). Inițial m-am gândit la sensul de viclenie, dar cred că se referă la „înțelepciunea” de a-și feri capul de eventuale corpuri care l-ar putea zdrobi. Desigur, aici putem vorbi de sitemul propriu de autopărare, dar discuția s-ar prelungi nepermis de mult îndepărtându-se de textul de mai sus.
pentru textul : Târâtoarea şi târâtura sau şarpele cu două capete deE unul din textele tale care mi-a plăcut cel mai mult. Mai citesc.
aranca, ma onoreaza faptul ca ma citesti si apreciezi poemele mele. multumesc mult.
pentru textul : o, mamă / separat o, ceilalți depeste tot bursele sunt in cadere... nu insa si bursa de sfaturi gratuite, unde, probabil, unii chiar fac cariera. asadar...succes!
pentru textul : Odinioară aproape deFocusându-mă pe "are să-ţi cadă", pe imperativul latent care există în această construcţie, am trecut cu vederea că-i mai trebuie şi acord. Deci, da, e dezacord acolo. Mea culpa!
pentru textul : Străin deAndreea Iancu, Noi chiar credem in vietile astea de 2 bani? Uite, gandesc: de ce trebuie sa asist la teatrul jucat de popii nostri pe tema Invierii lui Isus? El este deja aici, este o constiinta noua, nu un individ haotic ce bate la usi inchise (conform Bibliei). Sunt credincios in sensul inteles de mine, nu de altcineva. Iarta-ma. Increderea este o "experienta personala", asa ne-am obisnuit sa spunem. Sa ai pace, Dancus
pentru textul : Durerea până la capăt deo mica greseala: pasare Phoenix nu Pheonix. in prima strofa sint putin clisee imaginile date, spre banal. continutul strofei 2 se ciocneste iarasi de banala strofa 3. nu inteleg de ce in subtitlu pui acelasi lucru; apartine poezia unui volum? ce sens are?
pentru textul : Uneori sufletul meu deTranscedentalul, fascinația vitraliilor, acea zonă în care lumina devine poem, un poem în mii de nuanțe!
pentru textul : plumb și lumină dePentru alchimia unui poem care transformă o picătură de timp în trăire, trăirea în pastel, pastelul în basm...
1. ce ar putea să însemne alea 3 puncte de după expresia "femeia îți înfășoară gâtul cu părul"... 2. Sigur nu lipsesc virgule din text, dacă tot e cu virgule. Altfel, către buze o să cadă varul de pe pereți și drept rezultat o să visezi că.
pentru textul : Într-o zi, într-o noapte... deLIM, Ioan, va multumesc, ma bucur ca v-ai oprit aici.
pentru textul : …ca pe tine însuţi deAndule :))
salutari, domnule.
Pagini