Adrian, nu te contrazic total. Dar mi-aș pune întrebarea: aceste poezii sunt reprezentative pentru autorii lor? atât! câte cratime sunt în Plumb? ori în Balada crinilor care și-au scris frumos ori în Repetabila povară ș.a.m.d. Și fac acest demers pentru că e singurul lucru pe care ți-l reproșez la versul clasic. Acum însă, totul e subiectiv... vom trăi și vom vedea...:)
Cui îi place să fie pus într-un insectar?! Dar aste-i treaba criticilor – scriitori rataţi ca să-i „înţeleagă” pe cei de pe urma cărora trăiesc, fără a pricepe (fie vorba între noi) mare lucru. Nefericirea e că nici scriitorii nu pot „trăi” fără critici. Chiar şi atunci când au fost puşi în zisul insectar din care viaţa a dipărut.
e un poem care parca striga dupa mai multa grija si finete. mi-a placut enorm cum spuneti despre durere: in loc de a o desuruba smulgi ca taranul.
nu imi place insa epitetul nenorocita. suna a dispret, dispretul pe care il are taranul de nu reuseste decat sa rupa si sa sfasie. ar putea suna a mila sau ingrijorare, dar cum altfel?
Discurs bine închegat, cursiv şi un final pe măsură. Pot să spun că am empatizat şi eu cu acest monolog, alcătuit din răspunsuri şi întrebări retorice. La "prelingându-se" m-am poticnit şi eu. Apoi mai e cuvântul acela medical "infecţie", asociat cu "tandră" şi cu "cafeaua" din versul anterior care iarăşi nu mi-a sunat bine. Ar mai exista şi versul cu "teama logicii dialectului tău interior" care pare să se abată de la restul poemului şi care îmi sună puţin cam didactic şi forţat.
nu este cred eu, neaparat un raspuns la ce te referi tu, Lucian, doar pentru simplul ca este scris poemul in 2004 dar este un poem bun, si nu trebuie sa spun numai eu.
Dragă Oriana, îți mulțumesc din suflet pentru comentariul tău plin de substanță și de repere didactice, și în același timp instrumentul potrivit pentru îndepărtarea oricărui echivoc. Prin urmare, îmi permit doar să scot în evidență câțiva dintre pilonii argumentației tale: IMPOSIBILITATE s.f. "Caracterul a ceea ce este imposibil; faptul de a nu putea face ceva." DIFICULTATE s.f. "Greutate (ivită în muncă), piedică, obstacol." Despre eroina din cântec: ieri când făcea toate aceste lucruri, ce soare e afară, ce cald e afară, ce frumos........, și ce sigură e aceasta că ducea o viață bună, așa cum se derula ea înainte să apară el. - circularitatea timpurilor verbale în vederea spațializării narațiunii. Cât despre cacofonii, le fac doar atunci când consider că au valoare de trop, iar în textul de mai sus, din păcate nu am considerat că e cazul, de aici intercalarea. Oricum, îți mulțumesc pentru că ai abordat acest subiect, în textul anterior citez una și parcă mai am o cacofonie printr-un text alăturat, dacă nu mă înșel, chiar o licență. Mulțumesc pentru sfatul din final, dar parcă aș prefera în locul chiuretei (nici vorbă de cosor) o andrea ruginită. Trimite eroina din "The day before you came" a rebours. Cu mult drag și fericire, că mi-am revenit în fire, BAMG
Eu mă gândesc că, în mod paradoxal, altceva i-a sugerat lui Adrian ideea de fluture: femeile acestea (al căror chip nu se vede, chiar dacă cititorul ar ridica eventual capul, chipul lor tot nu s-ar vedea) sunt "în aer". Habar nu am cum a reușit să facă această fotografie, pentru că mușchii lor par perfect relaxați, bănuiesc eu că e un trucaj aici. Dar, într-un fel, sugerează un fel de dans, de zbor, dacă vreți, macabru (ele doar țin în mâini coarda, nu?!). Poate că eu aș fi marșat, dacă aș fi putut (repet, și n-am de ce să ma scund, poza nu-mi "place" deloc) face asta, mai mult pe aspectele ironice/decadente ale mesajului pozei. Așa, îmi pare că tu parcă ai vrut să "reabilitezi" cumva dezordinea aceasta a lumii, poate tocmai de aici impresia că poza nu are legătură. Alma, poate că poza în sine are mai multă legătură cu arta fotografică decât cu literatura, sau poate chiar cu ideea de experiment. Mă gândesc însă ce și cum și cât ar trebui interzis. Și cum le-am defini? Cu cât interzici mai mult (că tot vorbeam mai devreme), cu atât riști să ai un număr sporit de încălcări. Cred că este o discuție aici, și e bine să fie purtată. Poate nu neaparat în subsolul acestui text. Ce sunt de acord este că și mie îmi vine pur și simplu greu să mă uit la poza aceasta. Dar nu sunt sigură că eu sunt etalon și nici că pot scoate o definiție din asta. Și cu atât mai puțin că ar fi una justificată.
Ioana, iti multumesc de sfaturi. .... ce inseamna scenariu Im si sm? banuiesc ca e vorba diferente de intindere, dar totusi, mi-ar placea sa stiu denumirea. :)
e cizelare de salon ortopedic, Stefan, mai din fierastrau, cred, de la fața locului, care, acum un an semăna al naibii de mult cu o față de pernă, întoarsă, cuvintele tale, fără urmă de arabesc și adulație, simple și verticale, îmi par a fi cele mai frumoase care s-au scris, în fond, despre versurile mele, mulțumesc n-am publicat, încă, pe hârtie, un volum propriu - în plan virtual, însă, da - pe LiterNet, anul trecut, volumul de debut, "Leredem" am observat târziu comentariul tau, scuză-mi tăcerea de până acum
mulțumesc Cristina pentru răbdarea de a citi textul.
Tudor, știindu-te un om de litere aprecierea ta mă onorează.
Andu, nici nu știu dacă faci mișto sau vorbești serios. În orice caz ar trebui să scriu mult mai bine. Dar nu este întotdeauna cum îți dorești.
geamul aburit in urma expiratiei, precum spui, intr-acolo trimitea respiratia cu pricina. poate ceva mai mult, respiratia prin geamul ala dintre copil si aerul dupa care tanjeau plamanii lui tineri... cred ca e de lucru acolo, ai dreptate. o sa mai sap la el, multam!:) Spor la toate cele bune!
În fine dacă Dv. spuneţi că e de atelier, aşa o fi, dar eu n-am înţeles cu ce a deranjat paranteza, care este o suprapunere agândurilor peste cuvitele rostite?
Cezar
Sunt în asentimentul lui Cailean, poezia aceasta pășește cu măiestrie pe drumuri aparent bătătorite și ne obligă să ne oprim să vedem ceea ce credeam că știm cu exactitate... Iar versurile "o ușă plină de închideri o cameră blândă în ziduri" sunt un univers poetic deja. Susțin propunerea ta, Cailean. Deosebită poemă, Paul.
Mulţumim! Am citit astă noapte si a fost ca un colind soptit. Exceptional îndemnul din final...de fapt, Pruncul s-a făcut sărac pentru ca noi să ne îmbogăţim de Cer.
Crăciun luminos si plin de bucurii!
Sună frumos și plastic poemul. O singură precizare critică am de făcut: "Merge indolent de felină" nu îmi sună bine din punct de vedere gramatical. După un adjectiv (indolent) văd o caracterizare a adjectivului însuși prin comparația cu un substantiv cu funcție de adjectiv (de felină). Am senzația că sunt comparate două adjective, ceea ce nu e corect gramatical. Corect mie mi-ar suna "Merge indolent ca o felină" sau "Indolent, cu mers de felină". La fel, mai jos, la "indolent de felină" normal mie mi-ar suna "indolent ca o felină". Dacă greșesc, rog pe cineva să mă contrazică. Poate că este o eroare de tastare. Finalul, cu trandafirii ce se împrăștie pe întreaga stradă mi s-a părut foarte sugestiv, foarte viu.
dumneavoastra cand sunteti fericit, scrieti despre cruzime? daca da, va sfatuiesc sa va lasati de poezie si sa consultati de urgenta un medic.o sa va ajute la preludiu sau postludiu
serios vorbind, mai intai am citit tecstul fara sa vad autorul. ai dat-o-n bara virgil, ai ajuns sa scrii ca aia de atelier, plin de clisee, plin de cosuri, serios. e un tecst copilaros, si naiv in sensul al mai urat, nu se salveaza prin nimic. e un tecst ce trebuie sters, serios vorbesc, cu parere de rau si de bine in acelasi timp.
La o lună de viață literară pe Hermeneia, dincolo de procesul de construcție, de primele întâlniri cu autorii, de primele lecturi și dezbateri - uneori interesante, alteori discordante - eu pot spune deschis că este o experiență creatoare, site-ul are o arhitectură deosebită, o realizare tehnică încă de pe acum facilitatoare, o transparență a ideilor și a cuvântului din off, o tendință spre armonizarea membrilor și acordajul lor înspre buna stare, un design aparte, pe care eu cel puțin al apreciez pentru eleganță. Desigur există încă foarte multe de înfăptuit și foarte multe, deosebit de multe lucruri de construit. Cred însă că pentru acest început, pentru aceastăă lună de viață aici este foarte mult, s-au realizat lucruri cu adevărat frumoase. De noi depinde să continuăm în spiritul calității și al valorilor autentice, de noi depinde să ne menținem la standarde înalte, să ne fie bine spiritual și sufletește atunci când atingem această fereastră și când așternem o scriitură. De noi depinde și să ajutăm la concretizarea lucrurilor dorite, să oferim ideile noastre, să înțelegem efortul de a fi constructor și de a gestiona un spațiu virtual. Respectul pentru om și lucrul bine făcut este cred eu pe primul plan. Eu l-am găsit aici uneori, l-am văzut și rispit alteori, însă în general atmosfera este de bun augur. Eu aici pot scrie altfel. Cred că aceia care m-au citit au simțit diferența și mărturisesc că ceva din armonia emanată din ambianța site-ului mă determină să pot fi mai aproape de mine însămi atunci când scriu pentru a posta pe Hermeneia. E timpul unei dimensiuni poetice înalte și îl felicit pe Virgil, ca și pe David, pentru că încearcă pe cât posibil să ne ofere aceste valori.
ce frumoase poeziile lui Labiş împinse în faţă de Dorel şi cele două ale lui Ţărnea!
dar domnule Labiş? "doar cutii pachete borcane butoaie pungi conserve tuburi saci" şi ...praf în ochi.
peniţele, tristele de ele! şi gaşca. m-apucă agonia, nu alta!
Paul, foarte bun poem, că de altfel nu mă opream. Vorba unui poet de pe Hermeneia. "...-vă rog fără insinuări nu pup pe nimeni în cult-
pentru elocvență
decență
viziunea la scară globală..." (V. Turburea - "So, anyway, by the way").
Am văzut imagini foarte reuşite aici şi chiar meriţi pe acest text o peniţă.
"vreau brad înalt
pentru a vibra
în avalanșa de musafiri" Aci m-am regăsit eu. Şi unde mă regăsesc, acolo trebuie să apar. Peniţa este pentru această strofă.
Continuare: caci, recunosc, o exprimare "mai libera" - spre deosebire de una cu rima (si ritm implicit) e mult mai uor de realizat. Pe cand una "libera" necesita realizarea, in poezie - dar si in alte texte care sunt, de fapt, poeme in proza (a se vedea, de exemplu, cele ale lui Emilian Pal) - unui ritm interior mult mai greu de gasit.
imagini multe și puternice, fără îndoială, cu toate astea textul îmi pare oarecum fragmentat, spart. În mare, o poezie chiar faină, care îți rămâne în minte. Nu i-ar strica oarece substanță de legătură, totuși, mai ales în prima strofă, unde, în ciuda vizualului reușit, parcă sunt rupturi de film după fiecare vers.
Finalul îmi pare grăbit. Concluzia ar fi: o scriere reușită dar ne-finisată parcă.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Adrian, nu te contrazic total. Dar mi-aș pune întrebarea: aceste poezii sunt reprezentative pentru autorii lor? atât! câte cratime sunt în Plumb? ori în Balada crinilor care și-au scris frumos ori în Repetabila povară ș.a.m.d. Și fac acest demers pentru că e singurul lucru pe care ți-l reproșez la versul clasic. Acum însă, totul e subiectiv... vom trăi și vom vedea...:)
pentru textul : Plăci vinil peste ospicii deDa,
Cui îi place să fie pus într-un insectar?! Dar aste-i treaba criticilor – scriitori rataţi ca să-i „înţeleagă” pe cei de pe urma cărora trăiesc, fără a pricepe (fie vorba între noi) mare lucru. Nefericirea e că nici scriitorii nu pot „trăi” fără critici. Chiar şi atunci când au fost puşi în zisul insectar din care viaţa a dipărut.
pentru textul : Manifeste (3) – Manifest of Vorticism (Erza Pound) dee un poem care parca striga dupa mai multa grija si finete. mi-a placut enorm cum spuneti despre durere: in loc de a o desuruba smulgi ca taranul.
pentru textul : simfonie cu candelabru şi seppuku denu imi place insa epitetul nenorocita. suna a dispret, dispretul pe care il are taranul de nu reuseste decat sa rupa si sa sfasie. ar putea suna a mila sau ingrijorare, dar cum altfel?
Discurs bine închegat, cursiv şi un final pe măsură. Pot să spun că am empatizat şi eu cu acest monolog, alcătuit din răspunsuri şi întrebări retorice. La "prelingându-se" m-am poticnit şi eu. Apoi mai e cuvântul acela medical "infecţie", asociat cu "tandră" şi cu "cafeaua" din versul anterior care iarăşi nu mi-a sunat bine. Ar mai exista şi versul cu "teama logicii dialectului tău interior" care pare să se abată de la restul poemului şi care îmi sună puţin cam didactic şi forţat.
Doar o părere
pentru textul : în căutarea pietrei albe II deCitit cu interes,
Bot Eugen
nu este cred eu, neaparat un raspuns la ce te referi tu, Lucian, doar pentru simplul ca este scris poemul in 2004 dar este un poem bun, si nu trebuie sa spun numai eu.
pentru textul : Ecce Homo ▒ deDragă Oriana, îți mulțumesc din suflet pentru comentariul tău plin de substanță și de repere didactice, și în același timp instrumentul potrivit pentru îndepărtarea oricărui echivoc. Prin urmare, îmi permit doar să scot în evidență câțiva dintre pilonii argumentației tale: IMPOSIBILITATE s.f. "Caracterul a ceea ce este imposibil; faptul de a nu putea face ceva." DIFICULTATE s.f. "Greutate (ivită în muncă), piedică, obstacol." Despre eroina din cântec: ieri când făcea toate aceste lucruri, ce soare e afară, ce cald e afară, ce frumos........, și ce sigură e aceasta că ducea o viață bună, așa cum se derula ea înainte să apară el. - circularitatea timpurilor verbale în vederea spațializării narațiunii. Cât despre cacofonii, le fac doar atunci când consider că au valoare de trop, iar în textul de mai sus, din păcate nu am considerat că e cazul, de aici intercalarea. Oricum, îți mulțumesc pentru că ai abordat acest subiect, în textul anterior citez una și parcă mai am o cacofonie printr-un text alăturat, dacă nu mă înșel, chiar o licență. Mulțumesc pentru sfatul din final, dar parcă aș prefera în locul chiuretei (nici vorbă de cosor) o andrea ruginită. Trimite eroina din "The day before you came" a rebours. Cu mult drag și fericire, că mi-am revenit în fire, BAMG
pentru textul : O sută de cărți pentru dislexicii români deEu mă gândesc că, în mod paradoxal, altceva i-a sugerat lui Adrian ideea de fluture: femeile acestea (al căror chip nu se vede, chiar dacă cititorul ar ridica eventual capul, chipul lor tot nu s-ar vedea) sunt "în aer". Habar nu am cum a reușit să facă această fotografie, pentru că mușchii lor par perfect relaxați, bănuiesc eu că e un trucaj aici. Dar, într-un fel, sugerează un fel de dans, de zbor, dacă vreți, macabru (ele doar țin în mâini coarda, nu?!). Poate că eu aș fi marșat, dacă aș fi putut (repet, și n-am de ce să ma scund, poza nu-mi "place" deloc) face asta, mai mult pe aspectele ironice/decadente ale mesajului pozei. Așa, îmi pare că tu parcă ai vrut să "reabilitezi" cumva dezordinea aceasta a lumii, poate tocmai de aici impresia că poza nu are legătură. Alma, poate că poza în sine are mai multă legătură cu arta fotografică decât cu literatura, sau poate chiar cu ideea de experiment. Mă gândesc însă ce și cum și cât ar trebui interzis. Și cum le-am defini? Cu cât interzici mai mult (că tot vorbeam mai devreme), cu atât riști să ai un număr sporit de încălcări. Cred că este o discuție aici, și e bine să fie purtată. Poate nu neaparat în subsolul acestui text. Ce sunt de acord este că și mie îmi vine pur și simplu greu să mă uit la poza aceasta. Dar nu sunt sigură că eu sunt etalon și nici că pot scoate o definiție din asta. Și cu atât mai puțin că ar fi una justificată.
pentru textul : Felinar deIoana, iti multumesc de sfaturi. .... ce inseamna scenariu Im si sm? banuiesc ca e vorba diferente de intindere, dar totusi, mi-ar placea sa stiu denumirea. :)
pentru textul : Odată un indian iubea o americancă dee cizelare de salon ortopedic, Stefan, mai din fierastrau, cred, de la fața locului, care, acum un an semăna al naibii de mult cu o față de pernă, întoarsă, cuvintele tale, fără urmă de arabesc și adulație, simple și verticale, îmi par a fi cele mai frumoase care s-au scris, în fond, despre versurile mele, mulțumesc n-am publicat, încă, pe hârtie, un volum propriu - în plan virtual, însă, da - pe LiterNet, anul trecut, volumul de debut, "Leredem" am observat târziu comentariul tau, scuză-mi tăcerea de până acum
pentru textul : Cioburi de alb debanuiesc ca nu imi "raspunzi" mie aici, bobadil, pentru ca daca o faci ceea ce spui tu nu are nici o legatura cu ce am spus eu
pentru textul : mount palomar demulțumesc Cristina pentru răbdarea de a citi textul.
pentru textul : tablou cu cadă de baie deTudor, știindu-te un om de litere aprecierea ta mă onorează.
Andu, nici nu știu dacă faci mișto sau vorbești serios. În orice caz ar trebui să scriu mult mai bine. Dar nu este întotdeauna cum îți dorești.
geamul aburit in urma expiratiei, precum spui, intr-acolo trimitea respiratia cu pricina. poate ceva mai mult, respiratia prin geamul ala dintre copil si aerul dupa care tanjeau plamanii lui tineri... cred ca e de lucru acolo, ai dreptate. o sa mai sap la el, multam!:) Spor la toate cele bune!
pentru textul : respirația de pe geamuri deCorzile acelea sunt asa ca un fel de nervi de oţel, pardon, de arama, din varsta de arama a lumilor. Mie imi suna a fals stradivarius ăsta.
pentru textul : și mă ofer ca un cec în alb deÎn fine dacă Dv. spuneţi că e de atelier, aşa o fi, dar eu n-am înţeles cu ce a deranjat paranteza, care este o suprapunere agândurilor peste cuvitele rostite?
pentru textul : departe de pielea mea deCezar
idee frumoasa, aceasta a daruirii de sine si a pierderii controlului
pentru textul : Ochi de jad deiata un text dificil de comentat. remarc insa ineditul SF. mai rar citesti asa ceva.
pentru textul : aleea cu cireși deSunt în asentimentul lui Cailean, poezia aceasta pășește cu măiestrie pe drumuri aparent bătătorite și ne obligă să ne oprim să vedem ceea ce credeam că știm cu exactitate... Iar versurile "o ușă plină de închideri o cameră blândă în ziduri" sunt un univers poetic deja. Susțin propunerea ta, Cailean. Deosebită poemă, Paul.
pentru textul : Scrisoare de toamnă deMulţumim! Am citit astă noapte si a fost ca un colind soptit. Exceptional îndemnul din final...de fapt, Pruncul s-a făcut sărac pentru ca noi să ne îmbogăţim de Cer.
Crăciun luminos si plin de bucurii!
Un colind foarte drag mie:
pentru textul : crăciun fericit - 2011 dehttp://www.youtube.com/watch?v=qedoxGdmXuo pentru voi, cu mare drag!
Sună frumos și plastic poemul. O singură precizare critică am de făcut: "Merge indolent de felină" nu îmi sună bine din punct de vedere gramatical. După un adjectiv (indolent) văd o caracterizare a adjectivului însuși prin comparația cu un substantiv cu funcție de adjectiv (de felină). Am senzația că sunt comparate două adjective, ceea ce nu e corect gramatical. Corect mie mi-ar suna "Merge indolent ca o felină" sau "Indolent, cu mers de felină". La fel, mai jos, la "indolent de felină" normal mie mi-ar suna "indolent ca o felină". Dacă greșesc, rog pe cineva să mă contrazică. Poate că este o eroare de tastare. Finalul, cu trandafirii ce se împrăștie pe întreaga stradă mi s-a părut foarte sugestiv, foarte viu.
pentru textul : întîmplare după ploaie dedumneavoastra cand sunteti fericit, scrieti despre cruzime? daca da, va sfatuiesc sa va lasati de poezie si sa consultati de urgenta un medic.o sa va ajute la preludiu sau postludiu
pentru textul : Lauryannus's Land deMultumesc Bobadil, bineinteles intr-un mod perfect imberb. Am facut si modificare, multam de sugestii ! Ialin
pentru textul : Mizantropii deserios vorbind, mai intai am citit tecstul fara sa vad autorul. ai dat-o-n bara virgil, ai ajuns sa scrii ca aia de atelier, plin de clisee, plin de cosuri, serios. e un tecst copilaros, si naiv in sensul al mai urat, nu se salveaza prin nimic. e un tecst ce trebuie sters, serios vorbesc, cu parere de rau si de bine in acelasi timp.
pentru textul : dezvățatul de a fi I deLa o lună de viață literară pe Hermeneia, dincolo de procesul de construcție, de primele întâlniri cu autorii, de primele lecturi și dezbateri - uneori interesante, alteori discordante - eu pot spune deschis că este o experiență creatoare, site-ul are o arhitectură deosebită, o realizare tehnică încă de pe acum facilitatoare, o transparență a ideilor și a cuvântului din off, o tendință spre armonizarea membrilor și acordajul lor înspre buna stare, un design aparte, pe care eu cel puțin al apreciez pentru eleganță. Desigur există încă foarte multe de înfăptuit și foarte multe, deosebit de multe lucruri de construit. Cred însă că pentru acest început, pentru aceastăă lună de viață aici este foarte mult, s-au realizat lucruri cu adevărat frumoase. De noi depinde să continuăm în spiritul calității și al valorilor autentice, de noi depinde să ne menținem la standarde înalte, să ne fie bine spiritual și sufletește atunci când atingem această fereastră și când așternem o scriitură. De noi depinde și să ajutăm la concretizarea lucrurilor dorite, să oferim ideile noastre, să înțelegem efortul de a fi constructor și de a gestiona un spațiu virtual. Respectul pentru om și lucrul bine făcut este cred eu pe primul plan. Eu l-am găsit aici uneori, l-am văzut și rispit alteori, însă în general atmosfera este de bun augur. Eu aici pot scrie altfel. Cred că aceia care m-au citit au simțit diferența și mărturisesc că ceva din armonia emanată din ambianța site-ului mă determină să pot fi mai aproape de mine însămi atunci când scriu pentru a posta pe Hermeneia. E timpul unei dimensiuni poetice înalte și îl felicit pe Virgil, ca și pe David, pentru că încearcă pe cât posibil să ne ofere aceste valori.
pentru textul : Hermeneia.com la o lună de existență dece frumoase poeziile lui Labiş împinse în faţă de Dorel şi cele două ale lui Ţărnea!
dar domnule Labiş? "doar cutii pachete borcane butoaie pungi conserve tuburi saci" şi ...praf în ochi.
pentru textul : domnule Labiș depeniţele, tristele de ele! şi gaşca. m-apucă agonia, nu alta!
am recitit ac text in care regasesc motive si idei dragi tie. mi-a placut, dar nu am inteles apelativul "turneanco"
pentru textul : barba iubitului meu dePaul, foarte bun poem, că de altfel nu mă opream. Vorba unui poet de pe Hermeneia. "...-vă rog fără insinuări nu pup pe nimeni în cult-
pentru textul : măceșe zdrobite depentru elocvență
decență
viziunea la scară globală..." (V. Turburea - "So, anyway, by the way").
Am văzut imagini foarte reuşite aici şi chiar meriţi pe acest text o peniţă.
"vreau brad înalt
pentru a vibra
în avalanșa de musafiri" Aci m-am regăsit eu. Şi unde mă regăsesc, acolo trebuie să apar. Peniţa este pentru această strofă.
dom'le dacî mai continuațî mult îmi dau lacrimili di atîta jingășii. io zîc să trieșem mai diparti.
pentru textul : Asta este... deContinuare: caci, recunosc, o exprimare "mai libera" - spre deosebire de una cu rima (si ritm implicit) e mult mai uor de realizat. Pe cand una "libera" necesita realizarea, in poezie - dar si in alte texte care sunt, de fapt, poeme in proza (a se vedea, de exemplu, cele ale lui Emilian Pal) - unui ritm interior mult mai greu de gasit.
pentru textul : Doar un nebun frumos devoia poetului nu a cititorului care nu a sugerat să se renunțe la comparații. efectul de lupă la ca
pentru textul : și mă ofer ca un cec în alb de...ca/precum/așa...etc.
imagini multe și puternice, fără îndoială, cu toate astea textul îmi pare oarecum fragmentat, spart. În mare, o poezie chiar faină, care îți rămâne în minte. Nu i-ar strica oarece substanță de legătură, totuși, mai ales în prima strofă, unde, în ciuda vizualului reușit, parcă sunt rupturi de film după fiecare vers.
pentru textul : semn scrijelit într-o parcare deFinalul îmi pare grăbit. Concluzia ar fi: o scriere reușită dar ne-finisată parcă.
Pagini