Sună frumos și plastic poemul. O singură precizare critică am de făcut: "Merge indolent de felină" nu îmi sună bine din punct de vedere gramatical. După un adjectiv (indolent) văd o caracterizare a adjectivului însuși prin comparația cu un substantiv cu funcție de adjectiv (de felină). Am senzația că sunt comparate două adjective, ceea ce nu e corect gramatical. Corect mie mi-ar suna "Merge indolent ca o felină" sau "Indolent, cu mers de felină". La fel, mai jos, la "indolent de felină" normal mie mi-ar suna "indolent ca o felină". Dacă greșesc, rog pe cineva să mă contrazică. Poate că este o eroare de tastare. Finalul, cu trandafirii ce se împrăștie pe întreaga stradă mi s-a părut foarte sugestiv, foarte viu.

mihai e un nume frumos, dar eu sunt un matei :D

Imaginea tinde spre momentul acelor după-amiezi de duminică, din timpul verii mai ales, când lumea toată pare cuprinsă de un somn ca din pădurea adormită, moment rar tulburat de câte un incident mai spectaculos. Îmi place ritmul și rima, personajul principal, dar și acel domn cu mustață (amuzant!). Îmi permit, în mod subiectiv, să mai scriu că ultimul cuvânt, „răcoare”, apare destul de târziu față de „tresare”, ca să mai aibă efectul cântător al unei rime. Aș mai spune „țiganca doarme” în versul 11 și am citit „indolenta felină”, dacă nu cumva „felină” este aici un adjectiv. Pe scurt, un poem de atmosferă... „țiuie o liniște bodnărească”...