Prima parte mi se pare ca trebuie lucrata mai mult. Versul doi suna foarte ciudat pentru ca adverbul "nefiresc" nu apare ca un punct de intrerupere la un nivel conversational. El rupe un vers dintr-o poezie si rupe textul, ritmul lui... inca de la inceput. Nici versul trei nu-l pot considera o reusita; "si" cumulativ (si aici si departe) formeaza o constructie care nu suna foarte poetic. Ideea este buna, dar cred ca ar trebui exprimata altfel. De preferat sa evitati cacofonille "de departe" si "pe perete". Cum poate pare ceva de departe mare ? ("de departe pare o pasăre mare albă"), iar in "pasare mare alba" nu vad vreun superlativ stilistic(textul are cere aceasta, acesta este stilul adoptat). Mi-a placut foarte mult ideea "dați liniștea aceea mai încet". Ialin
o suferință străbate poemul, însă nu cu aceeași intensitate pretutindeni. spre exemplu, îmi place concluzia, care nu este pusă potrivit la începutul poemului "poezia nu e pentru cei slabi". remarc comparația dintre perfuzie și împușcare. îndrăzneață! nu înțeleg, însă, ce rost au crocodilii, chiar dacă pielea lor este de valoare. mi se pare în plus "crusta galbenă infectă". explică fără rost și nu potențează poemul. "nu știm să intrăm în galerie fără să spargem cristale/râmăm firul abia tors al apei de dincolo de ceruri". aceste versuri îmi par a fi dedicate felului nostru brutal, mineresc, de a cuceri ceea ce este valoros. inspirat, dar fără conectare la strofa anterioară. .... apoi arizona... america... cu ce rost aici, în ideea poemului? șerpi, apus, caprioare, firide... totul îmi pare excentric și forțat. ce caută aici amerindienii, în concepția mea?, deși remarc inspiratul vers "scalpul limbii a sângerat smuls", deși nu îi înțeleg rostul și sensul în contextul poemului. apoi se sfârșește poemul în idila, utopia lirica a unei lumi bolnave printr-un joc plurilingvistic. aș voi să cred că poemul este un joc, însă amalgamul de idei și dualitatea lingvistică nu îmi îngăduie. cu aleasă stimă.
aziza, raspunsul la intrebarea ta se afla aici: http://hermeneia.com/content/anunt_despre_stergerea_contului_pe_hermenei... si aici: http://www.hermeneia.com/faq
cred ca am explicat undeva ca posibilitatea este ca profilul sa fie blocat sau sa fie "sters" in sensul ca toate comentariile si textele vor fi atribuite unui cont "Anonim". la vremea respectiva cred ca am explicat motivele. tu alegi si ma informezi pe calea precizata in documentele de mai sus.
„susur de apă vuind” - e ridicol „să visez despre lumină” - e hilar „ iar degetele au unghii cu flori” - deja rîd fără să mă pot controla .... acesta este efectul scontat? dacă textul a încercat o oarecare „inversiune” a percepției, finalul îl dă peste cap cu „normalitatea” lui. știi ce cred eu? că tu vrei să scrii ca arghezi dar nu îți iese
Ai un typos in titlu. Personal, cred ca fragmentul asta ar fi trebuit postat pe fragmente ori fragmentat. Iti spun sincer, nu am rezistat pina la capat.
am facut mici modificari, efectiv nu gasesc alte iesiri. dar sunt excelente sugestiile, am vazut imediat ca erau niste probleme acolo, nu stiu cum de mi-au scapat.
multumesc, virgil, si pentru incurajari.
Această discuție a lunecat în cu totul altă parte decât era cazul. Nu mai are nicio legătură cu obiectul ei, exprimat în textul sub care se desfășoară. Anul care vine poate o să ne mai îmblânzească. La mulți ani!
vlad, nu sînt profesionist în ce privește fotografia sau arta grafică. nici măcar amator nu am curajul să mă numesc. dar, greșesc oare dacă numesc aceste variante manipulare photo-grafică mai degrabă decît retuș? poate că dreapta sus ar putea fi acceptată ca retuș (deși destul de „strong” retuș). dar cele de jos sînt în esență variante cromatice ale unei manipulări. greșesc?
unii scriu despre războaie, alții despre sex, alții despre dragoste, alții despre morți, alții despre nimic, alții despre flori, alții despre ploaie, alții despre ei, alții despre piele. tu scrii despre capot. e genial în antigenialitatea lui. cred ca ne este dor de frig și ne asteapta the global warming si asta asa fara nici un warning
elegant, pitoresc, sapiential. un text excelent. singura suferinta a lui e "cădelnița liniștii" care-mi fumega a peltea dulce si deasa. ...inspirat titlu! (cam atat. simt ca m-am epuizat in alte comuri, pe cat de inutile, pe atat de spumoase).
Ela, Ariana, Alma va multumesc pentru opinii. Si eu as mai schimba cate ceva prin aceasta poezie dar deocamdata o las in asteptare pana cand voi gasi cuvintele potrivite... nu sunt un mestesugar al versului care face poezii la comanda bune de recitat la crasma... conteaza mai mult sinceritatea fata de mine si in raport cu lectorii.
Un poem se scrie cu grijă. Nu orice alăturare de cuvinte înseamnă poezie. Așa nu: "lumina stropului de rouă", "luceferi pereche", "inima caldă a pământului". "în noaptea aceea nici un poet nu scria despre îngeri auzeam o singură rugăciune de seară". e noapte sau seară? Spre final nu e chiar rău. Mai ai mult de lucru pe texte. Succes.
Poemul are atmosfera, m-a plimbat un pic printr-un oras de la malul Dunarii :-) iar versul de final are cu siguranta ceva bobadilic in el :-)). M-ai facut sa zambesc ceea ce e mare lucru in vremurle de azi. La schimb (pentru zambet) iti daruiesc in off-topic gluma cu magicianul si papagalul, se facea ca pe o croaziera de lux era un magician angajat sa distreze turistii si avea magicianul un papagal vorbitor care avea un penaj superb si vorbea fluent problema era ca papagalul cam vorbea neintrebat si nu rareori dezvaluia turistilor secretele trucurilor magicianului ceea ce era de natura sa-l enerveze pe acesta din urma pana cand a luat hotararea sa-i acopere colivia papagalului cu o panza neagra si astfel papagalul a tacut definitiv. Intr-o noapte insa a venit o furtuna mare si vaporul s-a scufundat nu s-a salvat decat magicianul si cu ultimile puteri a salvat si colivia acoperita in care era bietul papagal. A doua zi de dimineata, rasare Soarele, cerul era senin, oceanul imens si doar o barca si in ea magicianul care iata, ridica panza neagra de pe colivia papagalului. Acesta scutura din cap, casca ochii mari cat cepele, ii face roata si-i zice magicianului :"hai acuma nu fii ofticos, zi-mi unde dracu ai ascuns vaporul?" Andu
Trin, n-ai "cântat", dar ai lăsat de înţeles că eşti pe-aproape. Te-ai apropiat de poezie dintr-un unghi care... Dintr-un unghi care. Mm!
Raluca, nu mai ştiu, am uitat.
Maria, exact, e şi semiton, e şi culoare. Şi eu am fost surprins când am "zărit" gestul discret al pianistului, dar atât de sonor. Sfârşitul penultimei strofe (eludăm respiroul pianistic, cum spuneai) este intenţionat defectiv de predicat. Putem spune că acolo nu se întâmplă nimic, e doar o reflecţie, o observaţie, un vis. E un moment zero.
Oana, nu credeam că va izbuti chiar o lovitură de graţie; mă mulţumeam cu ceva devastator(!) Mă bucur dacă a reuşit să "construiască" starea de care spui.
Mulţumesc tuturor pentru privirile atât de atente.
Suntem primul născut Clocotind ape, tulbure epicentru înseilează chakre, rând pe rând. Inundă artere. Ți-e frică. E târziu, deja mi-ai dat. Ți-e frică de frică. Mare cutremur. Unda de șoc pe restul de măr (piatră pe grai). Buzele tremură. Mi-e frică. E târziu, deja am mușcat. Mi-e frică de frică. Două grămezi. Resturi de cărămizi înalță praf de pământ ars. Fumul focurilor sacre. Două. E mult prea târziu. Hai să nu ne reconstruim! Să ne-adune vântul. Munte de mâini, zâmbete, sâni, iubire (jumătăți, sferturi, cioturi). Dezintegrate, se recunosc chakrele. Ssssst, să nu ne vadă frica! Și ce dacă ne vede...suntem primul născut! Suntem primul născut.
Alina, multumesc pentru apreciere. A spune ca o consider subiectiva suna evident cu doua intelesuri si nici nu poate fi altfel. Da, si eu m-am gindit la asta dar va trebui sa lucrez cu mai multa atentie. As face o mare greseala daca nu as recunoaste ca sint printre textele la care lucrez cu cea mai mare placere.
... am uitat (si atunci ca si acum..asa cum si pe viitor..) cum pot detona/ declansa/ etcetera functia de a primi emailuri de notificatie pe Hermeneia atunci cind cineva iti comenteaza textul?
și eu salut trecătorii Paul: mulțumesc; ai dreptate, poezia operează cu necesar sau cu suficient; dar și Virgil, de exemplu, are dreptate: un regulament operează cu "necesar și suficient"; prin urmare, să dăm poeziei ce-i al poeziei și regulamentului ce-i al regulamentului. Virgil: (no comment). Ionuț: deoarece subiectivitatea-ți autocontradictorie îmi e lămurită de mult timp, nu o să te întreb la rându-mi despre ceva de genul "musca pe căciulă" sau "gura păcătosului" (ar fi suficient să dau doar câteva exemple din încrucișările tale... de versuri, evident); dacă ai ceva de spus despre poezie, spune; dacă nu...; este adevărat, unii se nasc puternici de la natură, unii fac exerciții; ți se pare ție că e "muncită" poezia? ok; pe de o parte, părerea ta îți aparține; pe de altă parte, nu văd nimic rău în asta; crezi că îmi era greu să așez altfel textul și rima, de exemplu, să pice la jumătatea versurilor? serios, e regretabil că ai reacția asta ieftină de a pretinde altora ceea ce tu nu ești capabil; eu îți mulțumesc, totuși, că ai citit și că, în ciuda faptului că textul meu era previzibil pentru tine (oare?) ai ținut să lași un semn.
am vrut să văd cu ochii mei acest articol publicat și în altă parte, așa cum ai precizat. atât. de ce? simplu. pentru că nu l-am văzut publicat în locul care l-a generat, pe unde de altfel, mai publici (și e dreptul tău, nu mă interesează). nici măcar nu s-a pus problema că ai fi ceea ce nu ești (cu atât mai puțin Iisus Christos) și nici că ai fi mincinos. aștept. mulțumesc.
nu stiu...pe Hermeneia o fi ingaduita reclama produselor farmaceutice? :) domnule Tulburea, nu stiu la ce ora ati postat aceasta epigrama vizuala, dar observ ca acum adresantul nu va mai poate respunde. mai departe, decideti dvs...eu ma intreb doar ce sens are sa urci in ring de unul singur.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Prima parte mi se pare ca trebuie lucrata mai mult. Versul doi suna foarte ciudat pentru ca adverbul "nefiresc" nu apare ca un punct de intrerupere la un nivel conversational. El rupe un vers dintr-o poezie si rupe textul, ritmul lui... inca de la inceput. Nici versul trei nu-l pot considera o reusita; "si" cumulativ (si aici si departe) formeaza o constructie care nu suna foarte poetic. Ideea este buna, dar cred ca ar trebui exprimata altfel. De preferat sa evitati cacofonille "de departe" si "pe perete". Cum poate pare ceva de departe mare ? ("de departe pare o pasăre mare albă"), iar in "pasare mare alba" nu vad vreun superlativ stilistic(textul are cere aceasta, acesta este stilul adoptat). Mi-a placut foarte mult ideea "dați liniștea aceea mai încet". Ialin
pentru textul : cascade deo suferință străbate poemul, însă nu cu aceeași intensitate pretutindeni. spre exemplu, îmi place concluzia, care nu este pusă potrivit la începutul poemului "poezia nu e pentru cei slabi". remarc comparația dintre perfuzie și împușcare. îndrăzneață! nu înțeleg, însă, ce rost au crocodilii, chiar dacă pielea lor este de valoare. mi se pare în plus "crusta galbenă infectă". explică fără rost și nu potențează poemul. "nu știm să intrăm în galerie fără să spargem cristale/râmăm firul abia tors al apei de dincolo de ceruri". aceste versuri îmi par a fi dedicate felului nostru brutal, mineresc, de a cuceri ceea ce este valoros. inspirat, dar fără conectare la strofa anterioară. .... apoi arizona... america... cu ce rost aici, în ideea poemului? șerpi, apus, caprioare, firide... totul îmi pare excentric și forțat. ce caută aici amerindienii, în concepția mea?, deși remarc inspiratul vers "scalpul limbii a sângerat smuls", deși nu îi înțeleg rostul și sensul în contextul poemului. apoi se sfârșește poemul în idila, utopia lirica a unei lumi bolnave printr-un joc plurilingvistic. aș voi să cred că poemul este un joc, însă amalgamul de idei și dualitatea lingvistică nu îmi îngăduie. cu aleasă stimă.
pentru textul : să iau iubirea drept morfină? deIoana ar trebui să încadrezi acest text la categoria Experiment/Colaj Poetic
pentru textul : Sinistraţi de...acum e înspre bine. Dar Marina, pare o lansare mitică:) nu de elită cum a și fost. straight to the bone, cu gânduri bune, paul
pentru textul : Lansarea "Oublier en avant/Uitarea dinainte" – Marlena Braester deaziza, raspunsul la intrebarea ta se afla aici: http://hermeneia.com/content/anunt_despre_stergerea_contului_pe_hermenei... si aici: http://www.hermeneia.com/faq
pentru textul : IE 9 și Firefox 4 decred ca am explicat undeva ca posibilitatea este ca profilul sa fie blocat sau sa fie "sters" in sensul ca toate comentariile si textele vor fi atribuite unui cont "Anonim". la vremea respectiva cred ca am explicat motivele. tu alegi si ma informezi pe calea precizata in documentele de mai sus.
„susur de apă vuind” - e ridicol „să visez despre lumină” - e hilar „ iar degetele au unghii cu flori” - deja rîd fără să mă pot controla .... acesta este efectul scontat? dacă textul a încercat o oarecare „inversiune” a percepției, finalul îl dă peste cap cu „normalitatea” lui. știi ce cred eu? că tu vrei să scrii ca arghezi dar nu îți iese
pentru textul : Cerșetorul de lumină deAi un typos in titlu. Personal, cred ca fragmentul asta ar fi trebuit postat pe fragmente ori fragmentat. Iti spun sincer, nu am rezistat pina la capat.
pentru textul : Cruciada nebunilor deconform regulamentului nici nu ar fi trebuit sa publici cu tilul de ineptii astea...
pentru textul : Gând de vecernie deEu glumeam, Vlad.
pentru textul : Despre ele... cu mai multă seriozitate deBineînţeles că-s de prisos.
am facut mici modificari, efectiv nu gasesc alte iesiri. dar sunt excelente sugestiile, am vazut imediat ca erau niste probleme acolo, nu stiu cum de mi-au scapat.
pentru textul : Ratare cu mingi verzi demultumesc, virgil, si pentru incurajari.
Această discuție a lunecat în cu totul altă parte decât era cazul. Nu mai are nicio legătură cu obiectul ei, exprimat în textul sub care se desfășoară. Anul care vine poate o să ne mai îmblânzească. La mulți ani!
pentru textul : hermeneia 2.0 deMultumesc Oriana, pentru compliment si pentru apreciere. mai ales in lumina spiritului tau critic care nu se lasa induiosat nici aici.
pentru textul : iubito noi nu vom îmbătrîni deExcelent text, da. Cam abrupt finalul. Poate trece la urmatorul nivel, ce ziceti?
pentru textul : Doar femeie devlad, nu sînt profesionist în ce privește fotografia sau arta grafică. nici măcar amator nu am curajul să mă numesc. dar, greșesc oare dacă numesc aceste variante manipulare photo-grafică mai degrabă decît retuș? poate că dreapta sus ar putea fi acceptată ca retuș (deși destul de „strong” retuș). dar cele de jos sînt în esență variante cromatice ale unei manipulări. greșesc?
pentru textul : retuş fotografie deunii scriu despre războaie, alții despre sex, alții despre dragoste, alții despre morți, alții despre nimic, alții despre flori, alții despre ploaie, alții despre ei, alții despre piele. tu scrii despre capot. e genial în antigenialitatea lui. cred ca ne este dor de frig și ne asteapta the global warming si asta asa fara nici un warning
pentru textul : pink velvet deVa multumesc pentru ganduri, aprecieri si sugestii. Voi tine cont de ele cand voi revizui poemul de fata!
pentru textul : micul război de pe scară deelegant, pitoresc, sapiential. un text excelent. singura suferinta a lui e "cădelnița liniștii" care-mi fumega a peltea dulce si deasa. ...inspirat titlu! (cam atat. simt ca m-am epuizat in alte comuri, pe cat de inutile, pe atat de spumoase).
pentru textul : pridvorbe derelativ, poate...
pentru textul : obsesia firului deEla, Ariana, Alma va multumesc pentru opinii. Si eu as mai schimba cate ceva prin aceasta poezie dar deocamdata o las in asteptare pana cand voi gasi cuvintele potrivite... nu sunt un mestesugar al versului care face poezii la comanda bune de recitat la crasma... conteaza mai mult sinceritatea fata de mine si in raport cu lectorii.
pentru textul : apostasia deUn poem se scrie cu grijă. Nu orice alăturare de cuvinte înseamnă poezie. Așa nu: "lumina stropului de rouă", "luceferi pereche", "inima caldă a pământului". "în noaptea aceea nici un poet nu scria despre îngeri auzeam o singură rugăciune de seară". e noapte sau seară? Spre final nu e chiar rău. Mai ai mult de lucru pe texte. Succes.
pentru textul : Înger singur dePoemul are atmosfera, m-a plimbat un pic printr-un oras de la malul Dunarii :-) iar versul de final are cu siguranta ceva bobadilic in el :-)). M-ai facut sa zambesc ceea ce e mare lucru in vremurle de azi. La schimb (pentru zambet) iti daruiesc in off-topic gluma cu magicianul si papagalul, se facea ca pe o croaziera de lux era un magician angajat sa distreze turistii si avea magicianul un papagal vorbitor care avea un penaj superb si vorbea fluent problema era ca papagalul cam vorbea neintrebat si nu rareori dezvaluia turistilor secretele trucurilor magicianului ceea ce era de natura sa-l enerveze pe acesta din urma pana cand a luat hotararea sa-i acopere colivia papagalului cu o panza neagra si astfel papagalul a tacut definitiv. Intr-o noapte insa a venit o furtuna mare si vaporul s-a scufundat nu s-a salvat decat magicianul si cu ultimile puteri a salvat si colivia acoperita in care era bietul papagal. A doua zi de dimineata, rasare Soarele, cerul era senin, oceanul imens si doar o barca si in ea magicianul care iata, ridica panza neagra de pe colivia papagalului. Acesta scutura din cap, casca ochii mari cat cepele, ii face roata si-i zice magicianului :"hai acuma nu fii ofticos, zi-mi unde dracu ai ascuns vaporul?" Andu
pentru textul : ritualuri de cartier I deTrin, n-ai "cântat", dar ai lăsat de înţeles că eşti pe-aproape. Te-ai apropiat de poezie dintr-un unghi care... Dintr-un unghi care. Mm!
Raluca, nu mai ştiu, am uitat.
Maria, exact, e şi semiton, e şi culoare. Şi eu am fost surprins când am "zărit" gestul discret al pianistului, dar atât de sonor. Sfârşitul penultimei strofe (eludăm respiroul pianistic, cum spuneai) este intenţionat defectiv de predicat. Putem spune că acolo nu se întâmplă nimic, e doar o reflecţie, o observaţie, un vis. E un moment zero.
Oana, nu credeam că va izbuti chiar o lovitură de graţie; mă mulţumeam cu ceva devastator(!) Mă bucur dacă a reuşit să "construiască" starea de care spui.
Mulţumesc tuturor pentru privirile atât de atente.
pentru textul : Cântecul ei trist deSuntem primul născut Clocotind ape, tulbure epicentru înseilează chakre, rând pe rând. Inundă artere. Ți-e frică. E târziu, deja mi-ai dat. Ți-e frică de frică. Mare cutremur. Unda de șoc pe restul de măr (piatră pe grai). Buzele tremură. Mi-e frică. E târziu, deja am mușcat. Mi-e frică de frică. Două grămezi. Resturi de cărămizi înalță praf de pământ ars. Fumul focurilor sacre. Două. E mult prea târziu. Hai să nu ne reconstruim! Să ne-adune vântul. Munte de mâini, zâmbete, sâni, iubire (jumătăți, sferturi, cioturi). Dezintegrate, se recunosc chakrele. Ssssst, să nu ne vadă frica! Și ce dacă ne vede...suntem primul născut! Suntem primul născut.
pentru textul : Suntem primul născut deAlina, multumesc pentru apreciere. A spune ca o consider subiectiva suna evident cu doua intelesuri si nici nu poate fi altfel. Da, si eu m-am gindit la asta dar va trebui sa lucrez cu mai multa atentie. As face o mare greseala daca nu as recunoaste ca sint printre textele la care lucrez cu cea mai mare placere.
pentru textul : mate blues de... am uitat (si atunci ca si acum..asa cum si pe viitor..) cum pot detona/ declansa/ etcetera functia de a primi emailuri de notificatie pe Hermeneia atunci cind cineva iti comenteaza textul?
thank you for your attention to this matter!
pentru textul : Hemoragii deși eu salut trecătorii Paul: mulțumesc; ai dreptate, poezia operează cu necesar sau cu suficient; dar și Virgil, de exemplu, are dreptate: un regulament operează cu "necesar și suficient"; prin urmare, să dăm poeziei ce-i al poeziei și regulamentului ce-i al regulamentului. Virgil: (no comment). Ionuț: deoarece subiectivitatea-ți autocontradictorie îmi e lămurită de mult timp, nu o să te întreb la rându-mi despre ceva de genul "musca pe căciulă" sau "gura păcătosului" (ar fi suficient să dau doar câteva exemple din încrucișările tale... de versuri, evident); dacă ai ceva de spus despre poezie, spune; dacă nu...; este adevărat, unii se nasc puternici de la natură, unii fac exerciții; ți se pare ție că e "muncită" poezia? ok; pe de o parte, părerea ta îți aparține; pe de altă parte, nu văd nimic rău în asta; crezi că îmi era greu să așez altfel textul și rima, de exemplu, să pice la jumătatea versurilor? serios, e regretabil că ai reacția asta ieftină de a pretinde altora ceea ce tu nu ești capabil; eu îți mulțumesc, totuși, că ai citit și că, în ciuda faptului că textul meu era previzibil pentru tine (oare?) ai ținut să lași un semn.
pentru textul : delirum hristum deam vrut să văd cu ochii mei acest articol publicat și în altă parte, așa cum ai precizat. atât. de ce? simplu. pentru că nu l-am văzut publicat în locul care l-a generat, pe unde de altfel, mai publici (și e dreptul tău, nu mă interesează). nici măcar nu s-a pus problema că ai fi ceea ce nu ești (cu atât mai puțin Iisus Christos) și nici că ai fi mincinos. aștept. mulțumesc.
pentru textul : Boierismul - necenzurat ludic denu stiu...pe Hermeneia o fi ingaduita reclama produselor farmaceutice? :) domnule Tulburea, nu stiu la ce ora ati postat aceasta epigrama vizuala, dar observ ca acum adresantul nu va mai poate respunde. mai departe, decideti dvs...eu ma intreb doar ce sens are sa urci in ring de unul singur.
pentru textul : emanație de"Altii" sa aiba curajul si sa imi scrie aici ce au de comentat, nu sa umble cu para la sef, pardon, director.
pentru textul : Concursul de Poezie ”Astenie de primăvară - Hermeneia 2010” deAm scris un comentariu care s-a ratacit. Era mai mult decat edificator.
pentru textul : Despre noi și Anca Florian dePagini