cu zâmbetul pe buze...
foarte frumos începutul poemului. reuşeşti să trimiţi lectorul într-o lume străveche, apoi să-l treci prin cârpa asta de viaţă şi să-l aduci la stadiul de fotografie îngălbenită. se pare că asta este evoluţia. mai avem viitor?!
(un singur lucru a rămas, totuşi, neschimbat: "reclamele pentru diferite cocteiluri erau lipite de cozile zmeilor"...).
da, am simţit că s-a petrecut o adevărată transfigurare!
Nu prea se-nghesuie comentatorii. Dar numarul de citiri crste... Se pare ca poezia, atunci cand apare, nu se poate rezuma. Dar: "temelia unui templu se poate traduce în orice religie"
Îmi place textul acesta, deoarece e bine construit și ideea generalaă e prezentată foarte bine. Primul vers mă duce cu gândul la..un film în care ea uita zi de zi cine este, datorită unu accident suferit sau așa ceva, iar el îi spunea zi de zi 'te iubesc' și o ajuta să înțeleagă cine este. La tine primul vers nu e tocmai asta. Pentru că tu îți rememorezi anumite aspecte din viață 'ca să rămâi treaz' așa cum ne spui hotărât. Al doilea vers mi se pare puțin cam..deplasat...sau cum să spun...lipsit de originalitate. Da, e cel mai bine așa. Pentru că imaginea idilică a unui ocean albastru cu plaja lui este una ultrafolosită. Versul trei e un joc fascinant de cuvinte care îmi place în mod deosebit. Am o obsesie pentru jocurile de cuvinte. Versul 5 surprinde o imagine erotică într-o manieră subtilă, ceva puțin obișnuit în postmodernism, dar sună bine la tine în text. Apoi..trecerea timpului..văd că pe mulți vă preocupă treaba asta. 13 simbol al ghinionului? Ideea de ochi roșii vine de la plâns. LOgic. Toate cele bune!
Am venit aici pregătită să citesc un poem marca Ioan Barb, și iată că mă întâmpină un text în proză pe care nu credeam că o să-l parcurg în întregime :). Însă, după primele rânduri, nu mai știu când și cum, purtată printre atâtea amintiri, am ajuns la finalul textului, cu ceva regret că s-a terminat totul... Rezum: mi-a plăcut și voi reveni să-l recitesc.
S-au strecurat ceva typos și mai trebuie niște virgule. Și ar mai fi ceva: îmi spunea Emi că în spațiul online e foarte necesară spațierea între fragmente. De acord cu el. În rest, e un text îngrijit, atent construit, astfel încât pare totul atât de natural transmis, ca un iz de gutuie coaptă din casa bunicilor.
...Andreea, ți-am spus eu că există exigențe pe hermeneia... sunt de părerea lui Virgil, dar nu atât de avizat ca el... scrie, scrie, scrie și welcome p'acilea...
multumesc, Virgil, este o apreciere neasteptata. si onoranta. :)
despre acel pronume: asa scrisesem initial (nu-mi)... apoi am renuntat la el. ma mai gandesc...
"e greu sa scrii poezie religioasa", spui; cand am inceput sa scriu, nu mi-am propus asta cu obstinatie, poate de aceea ti se pare "altfel". eu n-am facut decat sa asez in cuvinte o anumita experienta.
...:) mulțumesc, anna. precum spui tu, acesta e doar un gând ce face pe mortul! mulțumesc de trecere și de cuvintele tale frumoase. dormeam și m-au trezit colindătorii... nu am îndrăgit niciodată ceva cântat atât de fals. doi ștrumfi cu clopoței, prin clasa întâia, mă zgomoteau. am râs din tot sufletul. sigur o să am un an bun:)!
sigur ca am venit. Un idian batran avea un soim care ii traia pe umar . Erau atat de uniti ca si umbra lor era egala cu umbra lor. O data au avut o cearta, unica, la impartitul unui mar acru simetric. Soimul vroia calota sudica a cosmosului, indianul partea lui nordica deci nu se puteau decide decat printr-un razboi cu miresme acute. Umbra s-a suparat si a parasit arena coercitand astfel o pace eterna.
sper sa nu dezamagesc, insa in ultimul timp nu am mai scris nimic (toate creatiile postate si cele care urmeaza sunt scrise acum mai bine de o luna). in ceea ce priveste comentariile la alte texte, timpul nu prea imi permite, iar de multe ori nu ma simt in masura sau nu gasesc cuvintele potrivite pentru a lasa un mesaj. voi incerca insa. multumesc pt. noul statut.
Un text care se va trebui recitit peste poate douăzeci de ani. În ciuda atmosferei care se încadrează subiectului, am reținut: ' Dar la douăzeci de ani de la căderea comunismului și la șaisprezece de la moartea scriitorului, ar fi necesară o viziune ceva mai obiectivată, nu neapărat favorabilă acestuia, dar decomplexată și bazată pe lecturi atente, iar nu pe simple prezumții.' Să sperăm că vor apare câțiva curajoși și nemotivați ideologic se vor dedica unei astfel de misiuni necesare ( în cazul lui Eugen Barbu ca și în cazul altora din aceeași perioadă ). Fie și pentru simplu motiv că altfel riscăm să suprasolicităm capacitatea noastră de întunecare a literaturii. Manevră în care ne-am dovedit îndeajuns de iscusiți în trecutul nu foarte îndepărtat. Pentru semnalul dumneavoastră precum și pentru partea bună din scriitura lui Eugen Barbu, cu un gând, e adevărat, și la amintirile legate de lectura 'Pricipele' , las un semn. Vă mulțumesc. Pasagerii sunt rugați să nu exceleze în a arunce orice peste bord în caz de pericol. Riscul de a rămâne fară istorie crește direct proporțional cu pericolul.
acum citesc și recunosc că acest stil ți s-ar potrivi ca o mănușă. dar e vară..ce ...neamu' nevoii, cum spunea eminovici:)! îmi placi acilea. baftă man! te pândesc oameni care îți vor...binele:). cu drag, Paul
un text foarte previzibil
un text în care bate o clapă neagră, de fapt, un text în care ți se trage o clapă neagră
pe mine, sincer, nu mă mai impresionează de mult acest gen de texte-poluții literare, nu înțeleg de ce Paul mai postează încă în acest registru de agățat gagici, el poate și altceva, acum că a mai îmbătrânit știu sigur asta
a! uite-o aici! dar rămân cu aceași nelămurire a "ca o-urilor". poemul are o nuanță apătoasă, dacă pot spune astfel, prin folosirea termenilor "licărire/de apă", "flacără lichidă", "formă amfibie"..., dar își pierde această atitudine prin comparații uscate, ca acele cărți arzând sau personalizarea pădurii care gândește. nu mai înțeleg, în acest context, rostul Bibliei și titlul. cu aleasă stimă și prețuire, mircea nincu.
cami - iti multumesc pentru semnul lasat aici si pentru cuvintele tale generoase... adevarul este ca eu consider acest mini-poem, mai profund decat ar parea la prima citire, poate ma insel ... chiar ma intreb: oare conteaza parerea mea despre propriile texte:))
am vărsat o lacrimă târzie citind acest text trist
ori de câte ori citesc așa ceva, plâng ca un copil, cu sughițuri
doamne, de ce a trebuit să se termine totul atât de prost?
de ce taxiul acela trecea pe galben sau chiar și pe roșu în loc să respecte regulile de circulație, așa cum ar fi normal?
de ce femeia nu a putut să se bucure de fundul mașinii din față așa, pur și simplu, să citească marca mașinii, numărul de înmatriculare, fără alte incidente?
acest text m-a scuturat serios și recomand trimiterea lui imediată la Șantier nu pentru că nu ar fi bun, ci pentru că este prea devastator cu cititorul, nu știu ce zice Regulamentul Hermeneia despre textele devastatoare!
am citit de cateva ori poemul ca sa inteleg ce nu merge la el, pentru ca ceva nu merge, si am priceput, cred. adancul simbolic, miezul lui se descompune la ultimul vers prea deschis, prea explicit, mai bine zis la ultimul cuvant "murim". poemului ii lipseste "nespusul".
ma streseaza atitea rime ce nu respecta in primul rind regulile. ideea se pierde in incercarea ta fortata de a introduce rima peste tot: e ca si cum ai pune zahar in toate cratitele de pe aragaz. erai mult mai expresiv in "constringeri 6".
Draga Marina, iti multumesc pentru penita in numele lui Paul pentru ca se intelege ca numai si numai lui ii este destinata. (Asta asa ca sa ne destindem... si comentariul tau e pe un ton care mi-a adus un zambet pe buze). Cartea este publicata alaturi de Ramona Rusenescu la Editura STAR din Cluj Napoca. Articolul postat de mine aici este de fapt jumatate dintr-o recenzie care incepea asa: "Nu știm motivul pentru care Editura STAR din Cluj Napoca a ales să publice în mai 2007, doi poeți într-un singur volum, colaborarea celor doi autori este doar editorială, fiecare dintre cele două părți <<Curcubeul, ca o blândă seceră>>, respectiv <<Graiul cu accent de mort>> are consistența unei cărți de versuri." Cum articolul l-am semnat, parerea ca Paul este un poet complex si dificil este personala. Imi place mult mentiunea ta asupra libertatii si am putea deschide un lung dialog pe acest subiect cuprinzandu-l apoi intr-un eseu. Libertatea poate lua multe forme, poate avea "gust acrisor de kiwi" sau "gustul insulelor nevăzute din inima noastră cu tot decorul adecvat". Poate avea sunetul unei muzici pline de har... Pentru metafora ta asupra libertartii ai o penita in inima mea! La intrebarile de la sfarsit ii las Libertatea lui Paul sa raspunda.
Pai cred ca fiecare cu fricile lui, mai bobadile. N-as vrea sa ma provoci ca sa iti spun care e diferenta intre "disperarea" mea ca au trecut 20 de ani de la revolutie sau "groaza" ta ca ti-au trecut 46 de ani din viata. Pentru ca tine de implicatii care nu ma preocupa dar care pentru tine ar fi jenante. Viata e mai mult decit prohabul. Nu stiu daca am citit asta undeva. Dar mi-a venit in minte cind citeam comentariul tau.
Am citit anunțul tău de azi, voi încerca să îmi spun părerea acolo. Îmi cer scuze dacă a părut că aș acuza, a fost doar o neînțelegere, nu știu care e mecanismul interior al unui website, dar încerc să înțeleg atunci când mi se explică. Mulțumesc pentru răspuns.
Ai dreptate dragul meu, imi cer scuze autorului pentru devierile de la subiectul principal al discutiei. In rest... este exact cum spui: fiecare pasare pe limba ei piere. Sa fii sanatos, fericit si sa ajungi un poet cunoscut si apreciat pentru ca meriti. Bafta.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
virgil, femeile sunt mai inspirate, mai talentate si mai inteligente. K nu are nevoie de story ca sa se exprime. eu te acuz. cand avem infatisarea?
pentru textul : trandafirul guarani decu zâmbetul pe buze...
pentru textul : transfigurare defoarte frumos începutul poemului. reuşeşti să trimiţi lectorul într-o lume străveche, apoi să-l treci prin cârpa asta de viaţă şi să-l aduci la stadiul de fotografie îngălbenită. se pare că asta este evoluţia. mai avem viitor?!
(un singur lucru a rămas, totuşi, neschimbat: "reclamele pentru diferite cocteiluri erau lipite de cozile zmeilor"...).
da, am simţit că s-a petrecut o adevărată transfigurare!
Nu prea se-nghesuie comentatorii. Dar numarul de citiri crste... Se pare ca poezia, atunci cand apare, nu se poate rezuma. Dar: "temelia unui templu se poate traduce în orice religie"
pentru textul : de ce să nu știu deÎmi place textul acesta, deoarece e bine construit și ideea generalaă e prezentată foarte bine. Primul vers mă duce cu gândul la..un film în care ea uita zi de zi cine este, datorită unu accident suferit sau așa ceva, iar el îi spunea zi de zi 'te iubesc' și o ajuta să înțeleagă cine este. La tine primul vers nu e tocmai asta. Pentru că tu îți rememorezi anumite aspecte din viață 'ca să rămâi treaz' așa cum ne spui hotărât. Al doilea vers mi se pare puțin cam..deplasat...sau cum să spun...lipsit de originalitate. Da, e cel mai bine așa. Pentru că imaginea idilică a unui ocean albastru cu plaja lui este una ultrafolosită. Versul trei e un joc fascinant de cuvinte care îmi place în mod deosebit. Am o obsesie pentru jocurile de cuvinte. Versul 5 surprinde o imagine erotică într-o manieră subtilă, ceva puțin obișnuit în postmodernism, dar sună bine la tine în text. Apoi..trecerea timpului..văd că pe mulți vă preocupă treaba asta. 13 simbol al ghinionului? Ideea de ochi roșii vine de la plâns. LOgic. Toate cele bune!
pentru textul : 13` deAm venit aici pregătită să citesc un poem marca Ioan Barb, și iată că mă întâmpină un text în proză pe care nu credeam că o să-l parcurg în întregime :). Însă, după primele rânduri, nu mai știu când și cum, purtată printre atâtea amintiri, am ajuns la finalul textului, cu ceva regret că s-a terminat totul... Rezum: mi-a plăcut și voi reveni să-l recitesc.
pentru textul : În spatele regretelor e veşnic toamnă deS-au strecurat ceva typos și mai trebuie niște virgule. Și ar mai fi ceva: îmi spunea Emi că în spațiul online e foarte necesară spațierea între fragmente. De acord cu el. În rest, e un text îngrijit, atent construit, astfel încât pare totul atât de natural transmis, ca un iz de gutuie coaptă din casa bunicilor.
...Andreea, ți-am spus eu că există exigențe pe hermeneia... sunt de părerea lui Virgil, dar nu atât de avizat ca el... scrie, scrie, scrie și welcome p'acilea...
pentru textul : Teenage angst demultumesc, Virgil, este o apreciere neasteptata. si onoranta. :)
pentru textul : la Văratec mă ajunge toamna dedespre acel pronume: asa scrisesem initial (nu-mi)... apoi am renuntat la el. ma mai gandesc...
"e greu sa scrii poezie religioasa", spui; cand am inceput sa scriu, nu mi-am propus asta cu obstinatie, poate de aceea ti se pare "altfel". eu n-am facut decat sa asez in cuvinte o anumita experienta.
Sunt de alta parere fata de cea a lui Andu.Virgil are texte mult mai bune si cel de sus pare nitel fortat. si dificil.
pentru textul : regulile jocului I de...:) mulțumesc, anna. precum spui tu, acesta e doar un gând ce face pe mortul! mulțumesc de trecere și de cuvintele tale frumoase. dormeam și m-au trezit colindătorii... nu am îndrăgit niciodată ceva cântat atât de fals. doi ștrumfi cu clopoței, prin clasa întâia, mă zgomoteau. am râs din tot sufletul. sigur o să am un an bun:)!
pentru textul : Tot Ce Am Adus desigur ca am venit. Un idian batran avea un soim care ii traia pe umar . Erau atat de uniti ca si umbra lor era egala cu umbra lor. O data au avut o cearta, unica, la impartitul unui mar acru simetric. Soimul vroia calota sudica a cosmosului, indianul partea lui nordica deci nu se puteau decide decat printr-un razboi cu miresme acute. Umbra s-a suparat si a parasit arena coercitand astfel o pace eterna.
pentru textul : Ai venit deesti sigura ca titlul este corect in limba engleza?
pentru textul : A native preparation of the tissue deun text muncit și reușit, deși tema dragostei este una atotuzitată.
pentru textul : Epilog deIn locul asta au cam de toate - m-am gandit ca locul este aici, lumea
oameni impaiati in pozitii fericite - a trai autentic presupune, cred, mai mult decat a fi fericit
barbatul, bunicile, nepotii lor - o livada cu visini care ne scutura pe toti
ma privesc de sus - o pb de perspectiva, dublata de una a sincronicitatii
deja traisem - cand viata si noi impreuna cu ea stim asa cum spune Maria (Rainer Maria)
pentru textul : Dum vita est de"si stii deodata/aceasta a fost"
sper sa nu dezamagesc, insa in ultimul timp nu am mai scris nimic (toate creatiile postate si cele care urmeaza sunt scrise acum mai bine de o luna). in ceea ce priveste comentariile la alte texte, timpul nu prea imi permite, iar de multe ori nu ma simt in masura sau nu gasesc cuvintele potrivite pentru a lasa un mesaj. voi incerca insa. multumesc pt. noul statut.
pentru textul : restanțe deUn text care se va trebui recitit peste poate douăzeci de ani. În ciuda atmosferei care se încadrează subiectului, am reținut: ' Dar la douăzeci de ani de la căderea comunismului și la șaisprezece de la moartea scriitorului, ar fi necesară o viziune ceva mai obiectivată, nu neapărat favorabilă acestuia, dar decomplexată și bazată pe lecturi atente, iar nu pe simple prezumții.' Să sperăm că vor apare câțiva curajoși și nemotivați ideologic se vor dedica unei astfel de misiuni necesare ( în cazul lui Eugen Barbu ca și în cazul altora din aceeași perioadă ). Fie și pentru simplu motiv că altfel riscăm să suprasolicităm capacitatea noastră de întunecare a literaturii. Manevră în care ne-am dovedit îndeajuns de iscusiți în trecutul nu foarte îndepărtat. Pentru semnalul dumneavoastră precum și pentru partea bună din scriitura lui Eugen Barbu, cu un gând, e adevărat, și la amintirile legate de lectura 'Pricipele' , las un semn. Vă mulțumesc. Pasagerii sunt rugați să nu exceleze în a arunce orice peste bord în caz de pericol. Riscul de a rămâne fară istorie crește direct proporțional cu pericolul.
pentru textul : Eugen Barbu - Tezism și literatură deacum citesc și recunosc că acest stil ți s-ar potrivi ca o mănușă. dar e vară..ce ...neamu' nevoii, cum spunea eminovici:)! îmi placi acilea. baftă man! te pândesc oameni care îți vor...binele:). cu drag, Paul
pentru textul : Strainul Cinei deun text foarte previzibil
pentru textul : patul în formă de gondolă deun text în care bate o clapă neagră, de fapt, un text în care ți se trage o clapă neagră
pe mine, sincer, nu mă mai impresionează de mult acest gen de texte-poluții literare, nu înțeleg de ce Paul mai postează încă în acest registru de agățat gagici, el poate și altceva, acum că a mai îmbătrânit știu sigur asta
a! uite-o aici! dar rămân cu aceași nelămurire a "ca o-urilor". poemul are o nuanță apătoasă, dacă pot spune astfel, prin folosirea termenilor "licărire/de apă", "flacără lichidă", "formă amfibie"..., dar își pierde această atitudine prin comparații uscate, ca acele cărți arzând sau personalizarea pădurii care gândește. nu mai înțeleg, în acest context, rostul Bibliei și titlul. cu aleasă stimă și prețuire, mircea nincu.
pentru textul : cuvânt impropriu deCu plăcere; tot astfel aştept şi curcanul, pentru botez:)
pentru textul : Amurgul deschide o fereastră înlăuntru decami - iti multumesc pentru semnul lasat aici si pentru cuvintele tale generoase... adevarul este ca eu consider acest mini-poem, mai profund decat ar parea la prima citire, poate ma insel ... chiar ma intreb: oare conteaza parerea mea despre propriile texte:))
pentru textul : uitare deplânge pentru că te știe bun de iubit sub pielea ta e culcușul unui dumnezeu somnoros sfârșit (strofa a doua mi-a placut mai mult) felicitari!
pentru textul : Poveste de iarnă deIoana, am corectat. cami, eu iti multumesc. comentariile tale sunt intotdeauna incurajatoare.
pentru textul : Madlenă 2 deam vărsat o lacrimă târzie citind acest text trist
pentru textul : Concediul deori de câte ori citesc așa ceva, plâng ca un copil, cu sughițuri
doamne, de ce a trebuit să se termine totul atât de prost?
de ce taxiul acela trecea pe galben sau chiar și pe roșu în loc să respecte regulile de circulație, așa cum ar fi normal?
de ce femeia nu a putut să se bucure de fundul mașinii din față așa, pur și simplu, să citească marca mașinii, numărul de înmatriculare, fără alte incidente?
acest text m-a scuturat serios și recomand trimiterea lui imediată la Șantier nu pentru că nu ar fi bun, ci pentru că este prea devastator cu cititorul, nu știu ce zice Regulamentul Hermeneia despre textele devastatoare!
Da, mi-a placut textul, tradeaza nu numai talent dar si inteligenta. Ar fi interesanta o serie din acestea.
pentru textul : O poveste postmodernistă deam citit de cateva ori poemul ca sa inteleg ce nu merge la el, pentru ca ceva nu merge, si am priceput, cred. adancul simbolic, miezul lui se descompune la ultimul vers prea deschis, prea explicit, mai bine zis la ultimul cuvant "murim". poemului ii lipseste "nespusul".
pentru textul : dragoste dema streseaza atitea rime ce nu respecta in primul rind regulile. ideea se pierde in incercarea ta fortata de a introduce rima peste tot: e ca si cum ai pune zahar in toate cratitele de pe aragaz. erai mult mai expresiv in "constringeri 6".
pentru textul : Ceasul meu deDraga Marina, iti multumesc pentru penita in numele lui Paul pentru ca se intelege ca numai si numai lui ii este destinata. (Asta asa ca sa ne destindem... si comentariul tau e pe un ton care mi-a adus un zambet pe buze). Cartea este publicata alaturi de Ramona Rusenescu la Editura STAR din Cluj Napoca. Articolul postat de mine aici este de fapt jumatate dintr-o recenzie care incepea asa: "Nu știm motivul pentru care Editura STAR din Cluj Napoca a ales să publice în mai 2007, doi poeți într-un singur volum, colaborarea celor doi autori este doar editorială, fiecare dintre cele două părți <<Curcubeul, ca o blândă seceră>>, respectiv <<Graiul cu accent de mort>> are consistența unei cărți de versuri." Cum articolul l-am semnat, parerea ca Paul este un poet complex si dificil este personala. Imi place mult mentiunea ta asupra libertatii si am putea deschide un lung dialog pe acest subiect cuprinzandu-l apoi intr-un eseu. Libertatea poate lua multe forme, poate avea "gust acrisor de kiwi" sau "gustul insulelor nevăzute din inima noastră cu tot decorul adecvat". Poate avea sunetul unei muzici pline de har... Pentru metafora ta asupra libertartii ai o penita in inima mea! La intrebarile de la sfarsit ii las Libertatea lui Paul sa raspunda.
pentru textul : Paul Blaj și simțul tragicului în poezie dePai cred ca fiecare cu fricile lui, mai bobadile. N-as vrea sa ma provoci ca sa iti spun care e diferenta intre "disperarea" mea ca au trecut 20 de ani de la revolutie sau "groaza" ta ca ti-au trecut 46 de ani din viata. Pentru ca tine de implicatii care nu ma preocupa dar care pentru tine ar fi jenante. Viata e mai mult decit prohabul. Nu stiu daca am citit asta undeva. Dar mi-a venit in minte cind citeam comentariul tau.
pentru textul : după douăzeci de ani (I) deAm citit anunțul tău de azi, voi încerca să îmi spun părerea acolo. Îmi cer scuze dacă a părut că aș acuza, a fost doar o neînțelegere, nu știu care e mecanismul interior al unui website, dar încerc să înțeleg atunci când mi se explică. Mulțumesc pentru răspuns.
pentru textul : ultimele modificări pe site deAi dreptate dragul meu, imi cer scuze autorului pentru devierile de la subiectul principal al discutiei. In rest... este exact cum spui: fiecare pasare pe limba ei piere. Sa fii sanatos, fericit si sa ajungi un poet cunoscut si apreciat pentru ca meriti. Bafta.
pentru textul : Umbra. dePagini