In raspunsul pe care l-ai dat la comentariile precedentei poezii spuneai... Am citit multe poeme ale celor mai tineri confrați care nu sunt altceva decât o "călătorie" în viscere..., cumva, te indrepti spre acei confrati cu acest text organoleptic. Practic este si o calatorie in interiorul corpului uman, un sf destul de vechiut pe care scheletul caruia se mai construieste inca. In raport cu celelalte poeme, acesta este neinspirat, in plus repetitiile deranjeaza. Cel putin asta este ceea ce simt eu si sper cumva sa-ti foloseasca si opiniile contra.

ptr ca as dori sa inteleg acest poem, ptr ca as dori sa inteleg poezia ta, te rog sa arati, nu in sensul cheilor mele de lectura, ci asa cum vei binevoi sa raspunzi cererii mele, -simplu- despre ce este vorba in acest poem multumesc anticipat

mişto, măi boba, că toma' tu sari cu agramatismele p'acilea.
or s-o mănânce or tinerii or s-o prindă şi or s-o crească-n pielea celor ce-i vor naşte vine de la

o vor mânca ori tinerii o vor prinde şi o vor creşte în pielea celor ce îi vor naşte. eu am preferat o licenţă poetică. şi n-ai remarcat un lucru: un nou gen de poem, numit ,,tajmahal''. ce desemnează el îţi spun altă dată.

si totusi poemu' e bun, nu? n-aştept răspunsuri. tu de obicei ataci poemele bune, nu pierzi vremea cu celelalte.

Iubite? De ce iubite? Mai degrabă urâte.

Cerusem încă de ieri anumite informații pentru a-mi putea șterge textul. Ajuns acasă am rezolvat problema. Sper să nu fi deranjat pe nimeni.

Virgil, nu era o ironie, pentru inceput. si da, e vorba de diformitate nu deformare, deci diform, nu defromat de ceva anume (sarcina, in acest caz, sa zicem). si, cum bine remarci, cainele meu nu e catea:)) insusi faptul ca ai gasit o conotatie, aceea a fertilitatii, spune ceva, nu? mai ales ca aici nu vorbim de acel patruped gudurator din casele, curtile noastre, ci e folosit ca motiv/simbol, chiar laitmotiv, in acest caz. plus ca nu e vorba de uterul cainelui, chiar tu spui asta, in acelasi comentariu: "mi se pare interesant si faptul ca vorbesti despre timp (un alt timp) ca fiind in interiorul uterului diform al spatiului." si daca te uiti in poem... strofa a doua: materia mea preferata in liceu era fizica. asta nu inseamna ca tin cu tot dinadinsul sa fac fizica in poezie, nu e cazul, dar ideea s-a mulat pe ce voiam sa transmit. ma bucur ca iti place acea parte a poemului meu. Thanks.

nu-i nevoie sa ne explicam textele. ma incapatanez sa cred asta! :)
oricum se intelesese despre ce-i vorba. si ce nu s-a inteles clar lasa-i cititorului, sa-si construiasca propria lume.

"eternul acum" dă sens absolut textului. este de fapt esența lui. "lăsînd timpul să doarmă ghemuit ca un melc în eternul acum", imagistică superbă și esență. în poetică e foarte greu de împușcat doi iepuri. știu despre ce vorbesc. mizez pe final, fără niciun dubiu.

Un aer resemnat are textul ăsta, + o nuanţă de trădare. Ai unele imagini reuşite (v 4,5,6), iar finalul e şi el foarte bun.

Ideea textului este foarte interesanta, este exprimata destul de comun, la modul ca de pilda sintagma "cu ochiul liber" prezenta mai ales in limbajul familiar ar putea avea un substitut. A rostogoli ceva cu privirea, din nou, suna bine, este o idee interesanta, dar parca am mai auzit-o. Insuficient insa pentru a deduse o relatie inger-om -sfera. Te pune putin pe ganduri... Ialin

:-) Atunci poate ar fi mai bine să ma rezum la literatură. Nu am cum să câștig duelul cabinet de țară/oraș. Numărul celor de la 'ară îl depășesște pe cel de la orașe, deci s-ar putea spune că superficialitatea se găsește, normal, mai mult la țară, unde nu ești presat de concurență, de timp, etc. Dar nu este așa peste tot. Sunt medici de țară care posedă cunoștințe mai solide decât cei de la orașe. Am exemplul in casă. Exemplu pe care îl voi urma, nu pot să nu-l apăr. Dezavantajul orașului este anonimatul, de aici, si carențele în comunicarea cu pacienții, tratarea lor ca obiecte, simple mecanisme cu o hibă, altă formă de superficialitate. Sigur, dacă vine vorba de concurență, lucrurile se metamorfozează într-o falsă politețe. Deci, da, prejudecata cum că la țară nu se ia cu "Doamnă Floarea, luați loc!" sau cea privind slaba pregătire are putea pleca de aici, greșește doar prin generalizare. Cât despre iresponsabilitate... Să fie, dar nu trebuie să accept sa mi se predea iresponsabilitatea, pentru ca luând toți 10, în maniera în care am luat, exact acesta este mesajul. (sunt tânără și răzvrătită, văd eu mai încolo de ce ) Până atunci însă mai scriu, și sper să-ți placă. (comentariu kilometric... mă ierți, sunt vorbă lungă :) )

Mulți ani de Grație, Poezie și Înțelepciune, Hermeneia. Să primim Cuvântul ca atunci când Domnul ne primește în palmele sale. Ela

eu încă aștept să mă lămurești ce-i cu sufita aceea...! :)
în rest, un poem foarte frumos, are un aer romantic, o fragilitate a lui... un fel de cochetărie adolescentină.
îmi place.

Îmi cer scuze, intenția mea nu era de joacă. Pentru mine sunt foarte importante părerile celor ce cunosc foarte bine arta poeziei. Îmi doresc să progresez, de aceea orice critică adusă e binevenită.