În momentul în care sunt suficiente tâmpenii ce sunt chiar înpeniţate, mi se pare corect ca aceste tâmpenii ale mele să nu mai existe. Într-adevăr, cerşetorul nu poate sta la aceiaşi masă nici măcar cu slugile.
Cezar
Violeta, era vorba despre postarea unei fotografii cu premiul Pulitzer (și nu despre persoană) fără a fi siguri dacă avem sau nu dreptul să o utilizăm. Aveam niște reguli înainte referitoare la respectarea dreptului de autor. Eu, cel puțin, încerc să respect dispozițiile legale internaționale. Ceea ce mă uimește: de ce nu privești lucrurile așa, tocmai tu?
alma, să înțeleg că nu îți place ingambamentul? să înțeleg că nu știi ce e o Ars Poetica? să înțeleg că nu te-ai gândit de ce masivul e plăpând ca o statuie? de ce se urcă în doi pe el? că nu pricepi tropul "vorbe de fier"? că nu știi ce reprezintă bocancii? că e o înșiruire de simboluri? că frământarea e reală? că rucsacul, impresia de prăbușire etc. semnifică ceva? îți dau un indiciu... poezia e în spatele meu:) e povara nelipsită alpinistului, dar nu am de gând să îmi interpretez poemul. lămurește-mă detaliat:) sunt mai greu de cap, deși urc "masivul plăpând ca o statuie" cu plăcere:) eh, semantica asta:) cu sympatheia, yester p.s. dacă ți-a plăcut, de ce nu te "zbați în gând ca sunetul în fluier"?:)
Profetul, emiemi, Aranca, Oriana, Tincuta, trebuie s[ recunosc c[ m-am amuzat teribil citind opiniile de sub text! Nu-mi r[m\ne dec\t s[ v[ multumesc, fiec[ruia ]n parte, pentru atentie si comentarii! :) Sa ne citim cu bine!
un poem care începe baladesc ( foarte puternic începutul, parcă văd haiducii strânși undeva, la o crâșma ferită de poteri) și se termină...arghezian. plăcut la citire, te ia și te duce, deși pe la mijloc mi se pare că ideea face niște concesii (nu tocmai necesare) rimei ; sau, dimpotrivă, prozodia nu reușește să urmeze ideea - nu știu, dar e o rupere acolo: "în patru zări aș răsfira cu cânturi și gura i-aș zdrobi-o sub săruturi decapitând sfârșituri și-nceputuri rănit de mine m-aș înapoia pe scuturi". Domnule Jorz, presupun că este un poem la care țineți (dată fiind dedicația) dar primul din versurile citate poate ar merita reformulat, păstrând imaginea răsfirării, care-i excelentă . însă "cu canturi" nu-i prea...cantabil. :) mă bucur să vă întâlnesc aici .
Silvia, cred că ceea ce simt e un soi de mulțumire că proza îmi este "învinuită" de lirism. Ai valsat frumos pe marginea acestui text pe care eu l-aș vedea mai degrabă melancolic. Poate e un fel de vârstă a omenirii aici. Acel călător dintre pietre, bronzuri, fieruri și alte bombe atomice, alias căutătorul noii epoci a lemnului, îți mulțumește.
ce m-a deranjat pe mine nu este conflictul, mai ales ca se anunta interesant. dar faptul ca cfr nu cere sa devina membru activ pe hermeneia ci doar vine brusc si arunca o petarda si apoi pentru ca nu poate comenta arunca alta in alta parte aiurea ma deranjeaza. nu inteleg astfel de gen de comportamente care mie mi se par necivilizate. si ma fac din nou sa cred ca românii au o problema profunda, o dificultate adinca de a functiona intr-un spatiu protejat de niste reguli. si este si mai trist cind vezi asta la români care au o oarecare pregatire intelectuala. probabil de aceea la noi a fost intotdeauna populara ciomageala si nu turnirul. dar ma abtin sa mai continui.
sincer, ai un amalgam aici, de stari si de iamgini. mie nu mi se alege nimic, fara suparare. la un moment dat trebuie sa lasam acea cale care sa ii dea cititorului voie sa patrunda in universul autorului si sa vibreze o data cu el. eu nu am putut face asta.
Sighișoara parțial. Este un itinerariu straniu :) al sărbătorilor de iarnă. Îți mulțumesc, Tincuța. Te îmbrățișez și îți doresc mulți ani fericiți și plini de succese!!!
Va multumesc de trecere comentarii si "distinctii" ! Bobadil voi inlocui veteran cu suveran. Legat de versul final trebuie sa aduc o varianta care sa respecte ritmul, dati-mi putin timp sa mai intreb si sa ma mai documentez. Montecristo o sucesiune "nu, nu" imi pare ca aduce un efect sonor nedorit. As prefera sa evit asta ! Dedal... ati remarcat corect. Nu este sonet este un hibrid sonet rondel. Eu l-am numit "sorondet". Am postat pe hermeneia textul "Boicot" ( http://www.hermeneia.com/poezie/3903 ) care are aceeasi structura. Incluzand rondelul, versul 13 are acelasi rol de refren si nu-l voi schimba. Parerea mea este ca la rondeluri, daca dupa versul refren, ultim, apare inca un vers care sa puna sub semnul intrebarii ideea precedentului se creaza un alt efect (sper pozitiv). Voi posta in curand in aceeasi nota "Acrobat". Multumesc, Ialin
Vai Virgil ce dezamagire am avut cand am citit mai bine. Citisem initial : "timpul îmi era din sticlă de murano" si zic, extraordinar, ce vers! Si cand colo, era trupul! Of of.
cred că s-ar potrivi mai bine "împrăștiate pe jos" fiindcă "răspîndite" duce cu gîndul la rolul reproducerii. sau poate chiar asta ai și vrut să se subînțeleagă, dacă faci referințe și la animale în continuare. interesant racordajul "optativ/durere". răzbunarea conturează o anume stare însă nu văd rostul ei. anterior, reproșurile erau îndreptate înspre sine.
Nimic nou in mersul pe contrasens in viata, si totusi ai reusit sa ne faci sa simtim pana la urlet, pana la abandon fiecare pas. Scris lejer, simplu, imaginile nu sunt cautate si cu atat mai puternica senzatia de autentic. Fiecare cuvant pare exploatat la maxim. O singura fraza cred ca este in plus, mai ales ca nu e intotdeauna util sa-ti expui concluzia dintru inceput, tocmai in proza: "viața asta nu e viață e un surogat care-ți face gura pungă." Mult mai sugestiva imaginea din final "mie nu am ce să-mi las viața e o execuție sumară când te cobori în subteranele tale" si "cunoscându-te astfel îți legi morții la ochi și aștepți binecuvântarea". Mai ai cateva typo ("regurigiteaza", "metine curatenia"... mai reia textul, se intampla).
Mi se pare penibil ca un director de site sa nu gaseasca atacuri la persoana. La persoana mea. Se gasesc vreo doua in comul lui Bobadil. Apoi il vad pe Sebi Sufariu care da lectii de poezie clasica. Dar nu asta e important. Eu am lasat un com argumentat, din punctul meu de vedere. Hermeneia chiar nu poate accepta acest punct, fara atacuri la persoana?
Raluca, acest site nu este un site de haiku şi din câte ştiu nu conţine eseuri despre fenomenul haiku, este un site axat mai mult pe poezie generală şi proză. Eu nu am făcut publicitate altui site, am mai văzut că şi alţii chiar din consilul de administraţie oferă linkuri, iar siteul pe care l-am menţionat este o resursă utilă şi respectată azi pentru cei care doresc să aprofundeze haikuul, având referinţe şi către alte resurse. Nu cred că ai dreptate. Cât despre comentarii, mi-a părut rău că am postat trei, dar dacă te uiţi la ultimele mele postări vei vedea că m-am gândit să răspund simultan la mai multe comentarii într-unul singur, pentru a evita astfel de acuzaţii ca a ta, în timp ce alte persoane nu au grija aceasta.
Gina, mulțumesc și pentru lectură, și pentru aprecieri, și pentru sugestii... care-mi fac teribil de mult cu ochiu ;)
probabil că le voi da curs.... în curând.
"Ne susținem prin celulele celuilalt ca într-o festivitate a vrăjitoarelor sezoniere, ele dau mantra "retur" sau "paste copy" pământenilor mai reușiți în viziunea lui Nero sau Chaplin?! Totul pare o glumă lătăreață și oltenească, Savurată precum un banc sec!" Un fragment in care autoarea ne abandoneaza intr-un labirint al reperelor istorice si geografice, noi trebuind sa cautam firul salvator. Si uite-asa am trecut din perioada Inchizitiei in era calculatoarelor, invatand din mers ca nici vrajitoria nu a fost o ocupatie mereu rentabila ("vrajitoarele sezoniere"), pe urma am nimerit in Imperiul Roman, de acolo in perioada antebelica si interbelica, facand un pas urias din Peninsula Italica pana in Los Angeles si, in final, ajungand in Baicoi, ne-am ciocnit si de Nea Marin al nost', . Oricum, fusesem preveniti ca luminita de la capatul tunelelor nu ni se va arata inca din versurile anterioare: "De atâta alb au înghețat și ideile mai marilor zilei." Tensiunea este sporita de punctuatie: "Ce zici de ironia dinspre anotimpuri !?! ", cititorul fiind somat, printr-o inaltare a sprancenelor, sa-si puna intrebari, sa se participe, sa se implice. Spre final, insa, autoarea ii demonstreaza ca implicarea cu pricina este inutila, ca intrebarile erau retorice, fiindca "totul e trecere, doar noi ...suntem mereu aceiași " respir usurata si imi promit sa nu ma mai aventurez in labirinturi daca nu am un ghem in buzunar.
Felicitări, Sebi, dar să ştii că dacă e sau ar fi să citesc din cartea ta, aş sări peste prefaţă. Nu neapărat din motive "artistice", cât din "igienă", să-i spun aşa - ghilimelele şi parantezele sunt de-o toxicitate aproximativ criminală. Cel puţin în cazul meu.
Remarc "să-mi lenevească ziua asta verde/intr-o matriță/de turnat culoare." si "am zile numai șapte,/numărătoarea-i frântă". In rest... numeroase clisee, versuri de umplutura si pe alocuri rima, care intr-un astfel de text chiar nu isi are locul. Parerea mea... Ialin
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
... dacă privesc mai bine, îți dau dreptate... diurnul își are influențele lui. mulțam de sfat, Marina.
pentru textul : Tot Ce Am Adus deÎn momentul în care sunt suficiente tâmpenii ce sunt chiar înpeniţate, mi se pare corect ca aceste tâmpenii ale mele să nu mai existe. Într-adevăr, cerşetorul nu poate sta la aceiaşi masă nici măcar cu slugile.
pentru textul : Trebuie să mor deCezar
Violeta, era vorba despre postarea unei fotografii cu premiul Pulitzer (și nu despre persoană) fără a fi siguri dacă avem sau nu dreptul să o utilizăm. Aveam niște reguli înainte referitoare la respectarea dreptului de autor. Eu, cel puțin, încerc să respect dispozițiile legale internaționale. Ceea ce mă uimește: de ce nu privești lucrurile așa, tocmai tu?
pentru textul : Foame de vultur deP1. Propoziţia P2 este adevărată
P2. Firică, Boba & Gorun se ţin de sofisme
P3. Propoziţia P1 e parţial adevărată (că d-aia există terţul inclus)
Secetă Ploioasă, dever slab, criză mare monsericilor…
pentru textul : Săgeata 2 dealma, să înțeleg că nu îți place ingambamentul? să înțeleg că nu știi ce e o Ars Poetica? să înțeleg că nu te-ai gândit de ce masivul e plăpând ca o statuie? de ce se urcă în doi pe el? că nu pricepi tropul "vorbe de fier"? că nu știi ce reprezintă bocancii? că e o înșiruire de simboluri? că frământarea e reală? că rucsacul, impresia de prăbușire etc. semnifică ceva? îți dau un indiciu... poezia e în spatele meu:) e povara nelipsită alpinistului, dar nu am de gând să îmi interpretez poemul. lămurește-mă detaliat:) sunt mai greu de cap, deși urc "masivul plăpând ca o statuie" cu plăcere:) eh, semantica asta:) cu sympatheia, yester p.s. dacă ți-a plăcut, de ce nu te "zbați în gând ca sunetul în fluier"?:)
pentru textul : Ca sunetul în fluier de"își trăgeau sufletul sub podul cu lanțuri
pe margini era cândva derdeluș
și un câine
diii"
"nu ningea
dar eu mă prefăceam că ninge
suflam peste ceaiul fierbinte"
"dii câine-căluț
pentru textul : iarna întârzie la un film demai plimbă-mă pe sub pod
în nordul orașului
o să-ți cânt ușor
să mă îmbrățișeze fetița în bleumarin" - f frumos!
Profetul, emiemi, Aranca, Oriana, Tincuta, trebuie s[ recunosc c[ m-am amuzat teribil citind opiniile de sub text! Nu-mi r[m\ne dec\t s[ v[ multumesc, fiec[ruia ]n parte, pentru atentie si comentarii! :) Sa ne citim cu bine!
pentru textul : în medalionul din piept deun poem care începe baladesc ( foarte puternic începutul, parcă văd haiducii strânși undeva, la o crâșma ferită de poteri) și se termină...arghezian. plăcut la citire, te ia și te duce, deși pe la mijloc mi se pare că ideea face niște concesii (nu tocmai necesare) rimei ; sau, dimpotrivă, prozodia nu reușește să urmeze ideea - nu știu, dar e o rupere acolo: "în patru zări aș răsfira cu cânturi și gura i-aș zdrobi-o sub săruturi decapitând sfârșituri și-nceputuri rănit de mine m-aș înapoia pe scuturi". Domnule Jorz, presupun că este un poem la care țineți (dată fiind dedicația) dar primul din versurile citate poate ar merita reformulat, păstrând imaginea răsfirării, care-i excelentă . însă "cu canturi" nu-i prea...cantabil. :) mă bucur să vă întâlnesc aici .
pentru textul : doină pe potriva sorții deși aripile lui nichita creșteau până la cer...
pentru textul : Așteptând să-mi crească degetele deDin pacate nu prea reusesc sa inserez imaginea. Nu mai stiu prea bine html.
pentru textul : Ryu Murakami și violența ca antidot al alienării desi acum, ai putea scoate textul din santier?
pentru textul : și cuvintele se rostogoleau ca perlele pe covorul moale deSilvia, cred că ceea ce simt e un soi de mulțumire că proza îmi este "învinuită" de lirism. Ai valsat frumos pe marginea acestui text pe care eu l-aș vedea mai degrabă melancolic. Poate e un fel de vârstă a omenirii aici. Acel călător dintre pietre, bronzuri, fieruri și alte bombe atomice, alias căutătorul noii epoci a lemnului, îți mulțumește.
pentru textul : Areopagul derealitatea transcrisă sincer înseamnă poezie. plus felul acela personal de a vedea lucrurile....
pentru textul : aveam amîndoi febră și era martie dece m-a deranjat pe mine nu este conflictul, mai ales ca se anunta interesant. dar faptul ca cfr nu cere sa devina membru activ pe hermeneia ci doar vine brusc si arunca o petarda si apoi pentru ca nu poate comenta arunca alta in alta parte aiurea ma deranjeaza. nu inteleg astfel de gen de comportamente care mie mi se par necivilizate. si ma fac din nou sa cred ca românii au o problema profunda, o dificultate adinca de a functiona intr-un spatiu protejat de niste reguli. si este si mai trist cind vezi asta la români care au o oarecare pregatire intelectuala. probabil de aceea la noi a fost intotdeauna populara ciomageala si nu turnirul. dar ma abtin sa mai continui.
pentru textul : Grupaj de poeme MIHAI EMINESCU desincer, ai un amalgam aici, de stari si de iamgini. mie nu mi se alege nimic, fara suparare. la un moment dat trebuie sa lasam acea cale care sa ii dea cititorului voie sa patrunda in universul autorului si sa vibreze o data cu el. eu nu am putut face asta.
pentru textul : Descântec pentru lumină deSighișoara parțial. Este un itinerariu straniu :) al sărbătorilor de iarnă. Îți mulțumesc, Tincuța. Te îmbrățișez și îți doresc mulți ani fericiți și plini de succese!!!
pentru textul : Amzis Adjudecat dezile de moină -
pentru textul : Renga dedin ultimul ţurţure
picură soare
ţipăt straniu de cocori
condamnaţi la zbor albit
Va multumesc de trecere comentarii si "distinctii" ! Bobadil voi inlocui veteran cu suveran. Legat de versul final trebuie sa aduc o varianta care sa respecte ritmul, dati-mi putin timp sa mai intreb si sa ma mai documentez. Montecristo o sucesiune "nu, nu" imi pare ca aduce un efect sonor nedorit. As prefera sa evit asta ! Dedal... ati remarcat corect. Nu este sonet este un hibrid sonet rondel. Eu l-am numit "sorondet". Am postat pe hermeneia textul "Boicot" ( http://www.hermeneia.com/poezie/3903 ) care are aceeasi structura. Incluzand rondelul, versul 13 are acelasi rol de refren si nu-l voi schimba. Parerea mea este ca la rondeluri, daca dupa versul refren, ultim, apare inca un vers care sa puna sub semnul intrebarii ideea precedentului se creaza un alt efect (sper pozitiv). Voi posta in curand in aceeasi nota "Acrobat". Multumesc, Ialin
pentru textul : Ecran deVai Virgil ce dezamagire am avut cand am citit mai bine. Citisem initial : "timpul îmi era din sticlă de murano" si zic, extraordinar, ce vers! Si cand colo, era trupul! Of of.
pentru textul : din jocurile insulei decred că s-ar potrivi mai bine "împrăștiate pe jos" fiindcă "răspîndite" duce cu gîndul la rolul reproducerii. sau poate chiar asta ai și vrut să se subînțeleagă, dacă faci referințe și la animale în continuare. interesant racordajul "optativ/durere". răzbunarea conturează o anume stare însă nu văd rostul ei. anterior, reproșurile erau îndreptate înspre sine.
pentru textul : dalet sau a patra teorie a incompatibilității deNimic nou in mersul pe contrasens in viata, si totusi ai reusit sa ne faci sa simtim pana la urlet, pana la abandon fiecare pas. Scris lejer, simplu, imaginile nu sunt cautate si cu atat mai puternica senzatia de autentic. Fiecare cuvant pare exploatat la maxim. O singura fraza cred ca este in plus, mai ales ca nu e intotdeauna util sa-ti expui concluzia dintru inceput, tocmai in proza: "viața asta nu e viață e un surogat care-ți face gura pungă." Mult mai sugestiva imaginea din final "mie nu am ce să-mi las viața e o execuție sumară când te cobori în subteranele tale" si "cunoscându-te astfel îți legi morții la ochi și aștepți binecuvântarea". Mai ai cateva typo ("regurigiteaza", "metine curatenia"... mai reia textul, se intampla).
pentru textul : contrasens deMi se pare penibil ca un director de site sa nu gaseasca atacuri la persoana. La persoana mea. Se gasesc vreo doua in comul lui Bobadil. Apoi il vad pe Sebi Sufariu care da lectii de poezie clasica. Dar nu asta e important. Eu am lasat un com argumentat, din punctul meu de vedere. Hermeneia chiar nu poate accepta acest punct, fara atacuri la persoana?
pentru textul : tablou domestic cu înger demulţumesc, dragoş, pentru citire şi apreciere.
pentru textul : dălțile ochilor tăi ▒ deRaluca, acest site nu este un site de haiku şi din câte ştiu nu conţine eseuri despre fenomenul haiku, este un site axat mai mult pe poezie generală şi proză. Eu nu am făcut publicitate altui site, am mai văzut că şi alţii chiar din consilul de administraţie oferă linkuri, iar siteul pe care l-am menţionat este o resursă utilă şi respectată azi pentru cei care doresc să aprofundeze haikuul, având referinţe şi către alte resurse. Nu cred că ai dreptate. Cât despre comentarii, mi-a părut rău că am postat trei, dar dacă te uiţi la ultimele mele postări vei vedea că m-am gândit să răspund simultan la mai multe comentarii într-unul singur, pentru a evita astfel de acuzaţii ca a ta, în timp ce alte persoane nu au grija aceasta.
pentru textul : haiku dedragii mei, norocul acestui text este sa aiba cititori ca si voi. are cu cine dialoga.
pentru textul : gustul alcalin al zilei de luni I deGina, mulțumesc și pentru lectură, și pentru aprecieri, și pentru sugestii... care-mi fac teribil de mult cu ochiu ;)
pentru textul : adevăr de o noapte deprobabil că le voi da curs.... în curând.
"Ne susținem prin celulele celuilalt ca într-o festivitate a vrăjitoarelor sezoniere, ele dau mantra "retur" sau "paste copy" pământenilor mai reușiți în viziunea lui Nero sau Chaplin?! Totul pare o glumă lătăreață și oltenească, Savurată precum un banc sec!" Un fragment in care autoarea ne abandoneaza intr-un labirint al reperelor istorice si geografice, noi trebuind sa cautam firul salvator. Si uite-asa am trecut din perioada Inchizitiei in era calculatoarelor, invatand din mers ca nici vrajitoria nu a fost o ocupatie mereu rentabila ("vrajitoarele sezoniere"), pe urma am nimerit in Imperiul Roman, de acolo in perioada antebelica si interbelica, facand un pas urias din Peninsula Italica pana in Los Angeles si, in final, ajungand in Baicoi, ne-am ciocnit si de Nea Marin al nost', . Oricum, fusesem preveniti ca luminita de la capatul tunelelor nu ni se va arata inca din versurile anterioare: "De atâta alb au înghețat și ideile mai marilor zilei." Tensiunea este sporita de punctuatie: "Ce zici de ironia dinspre anotimpuri !?! ", cititorul fiind somat, printr-o inaltare a sprancenelor, sa-si puna intrebari, sa se participe, sa se implice. Spre final, insa, autoarea ii demonstreaza ca implicarea cu pricina este inutila, ca intrebarile erau retorice, fiindca "totul e trecere, doar noi ...suntem mereu aceiași " respir usurata si imi promit sa nu ma mai aventurez in labirinturi daca nu am un ghem in buzunar.
pentru textul : Ninsoarea din noi deFelicitări, Sebi, dar să ştii că dacă e sau ar fi să citesc din cartea ta, aş sări peste prefaţă. Nu neapărat din motive "artistice", cât din "igienă", să-i spun aşa - ghilimelele şi parantezele sunt de-o toxicitate aproximativ criminală. Cel puţin în cazul meu.
Incă o dată, congrat!
pentru textul : Sebastian ȘUFARIU... cel nebun după poezie dedacă nu ar avea forma asta de şlagăr probabil că ar putea deveni un crochiu interesant
pentru textul : ROTUND deRemarc "să-mi lenevească ziua asta verde/intr-o matriță/de turnat culoare." si "am zile numai șapte,/numărătoarea-i frântă". In rest... numeroase clisee, versuri de umplutura si pe alocuri rima, care intr-un astfel de text chiar nu isi are locul. Parerea mea... Ialin
pentru textul : Green Day dePagini