Eu nu consider că am făcut o gafă acordând această peniță, deloc. În text nu am sesizat exprimări agramate, utilizarea unor expresii arhaice nu justifică anatema, limbajul are o frumusețe deosebită, presupun că a fost cultivat și format și prin traducerea unor vechi texte englezești, au acel tip de frumusețe și plasticitate. Poate că ideile nu sunt absolut originale, câte din textele altor autori cu multe penițe cuprind astfel de idei? Am apreciat munca și talentul care depășesc mult valeitățile obișnuite ale unui simplu versificator, am apreciat sensibilitatea, trăirea profundă a celui care le-a scris. Au fost multe texte ale acestui autor asupra cărora am zăbovit. Mie acest text mi s-a părut demn de a fi remarcat și nu prețioasa mea persoană (care de altfel nici măcar nu există, d-le editor :)). Am acționat conform crezului meu artistic și nu cred că am greșit. Promit să nu mai abuzez de facilitatea acordării penițelor, dar vreau să se știe că acelea pe care le-am generat au fost determinate de cea mai deplină convingere, le-am justificat și mai pot aduce multe alte argumente în favoarea acestora; eu nu disec textele, în niciun caz pentru a mă băga în seamă, doar remarc impactul, acel ceva care mi-a reținut atenția și care m-a determinat să las un semn distinctiv.
Și eu cred că sunt texte care ar merita o mai mare atenție și trec neremarcate, atingând oarecum sensibilitatea autorului și influențând negativ evoluția acestuia și cred și eu că sunt texte remarcate în mod nejustificat, dar nu mă manifest cu atâta aplomb. Pentru că pot să greșesc și într-un caz și în altul.
"Oh, da. Leul din mine, tolanit pe artera pamantului/ cu nesaț a privit buzele tale roșii și mici" Ce vreau sa spun este ca se poate elegant fara "ca un leu", "ca o pungă", "ca un mugur". De trei ori in aceeasi poezie! Desi nu imi place cum spui, imi place ce spui. Intunericul fosnind ca o punga, artera pamantului, viul pe viu încolțește, la pândă - ce imagini! Pirotehnice. Tot respectul pentru copacul cunoasterii, antic vechi si de demult, inca valabil in prezent, dar prezentul ni se intampla cu verbe moderne precum "a cobori" fara "s". Impresia generala, nu numai a mea, este ca poeziile tale, erotice sau nu, incep ca un raget de leu ori urlet de lup si se termina cu un mieunat. Poemul meu preferat ramane, in ciuda finalului, "Insuportabila ușurătate a frumuseții", Il vad si aici. Cu alte cuvinte: te citesc mult mai des decat te comentez.
Dorin, si acum in timp ce-ti scriu acest raspuns am talpile inghetate de frig desi pamantul de sub mine respira greu de sete, iti multumesc de citire si pentru apreciere. lalin, iti multumesc de parere si pentru citire
eşti sigur că ai încadrat-o corect? ţi-aş recomanda cutia cu nisip... textul e doar un discurs şi câteva figuri de stil fade: "versuri fumate... " tuşesc metafore..." începi însă bine (prima strofă)
revenind asupra completării experimentului cu text mă tot gândesc dacă "funcționează" ca idee-hibrid. și nu mi-am dat încă un răspuns. și totuși, poezia aș posta-o separat. unde e povestea Sofiei Viany? :)
Un poem ca o secvenţă dintr-un film de dragoste rusesc, mi-a plăcut de la primul vers şi nu am găsit niciun cuvânt care să nu fie la locul lui, în afară de pisicile pe care trebuia să le pui în acelaşi vers cu câinii, pentru a păstra ritmul interior. Remarc şi ultimele două versuri:
"ceea ce noi numim iubire este mai degrabă
o deznădjduită imuabilă mirare"
cu o inedită definiţie a iubirii.
Poemul mi-a amintit de vremurile şi stilul de poezie din anii trecuţi. Panta rhei. Dar mereu vremurile trecute sunt mai bune decât prezentul.
chiar dacă felicitările mele vin mai târziu, sunt sincere. mai spun că mi-ar fi plăcut să fiu acolo, dar eram deja angajată într-o acțiune de aceeași factură. poate că anul viitor cele două nu se vor suprapune. chiar îmi doresc să vă cunosc și să vă ascult.
Alma, e absolut remarcabilă „îndărătnicia” asta a ta!
poemul tau este fericit de petrecerea timpului in continuum, care, din păcate, este confiscat de păreri personale. o scriere interesantă și plină de materie, sub un titlul ce conduce, obligatoriu, cititorul către idee, ceea ce, pentru mine, nu este tocmai un câștig literar.
Trist text, asa mi-a parut. Mai trist e ca poti evada din bastilie si sufletul sa-ti ramana ostatec in tristete, oriunde ai fi. Tristetea ca un razboi civil interior, din care nu te poti intoarce la realitate fara pierderi. Frumoasa metafora: timpul din buzunarul absentei.
Aici am fost un pic nemulțumită de abundența prenumelor. De aceea îmi pare superfluă precizarea din versul final "învierea mea". Ai putea extinde cadrul de la ego-centricului sine la generic evitând pronumele posesive, în special cel din ultimul vers: "și privesc pământul în ochi/ sângerând ceruri până la înviere".
aha. dovadă că nu citesc comentariile membrilor înainte de a comenta un text. mea cupla Marina! aștept cu drag pozele bune! prietenesc și sincer to the bone, paul
"nu ne mai amintim fuga fără nicio grijă prin direcții opuse"
Cred că o mare problemă a textelor tale este confuzia pe care o faci între ambiguitatea pozitivă şi sinuozitatea versurilor, sinuozitate care nu de puţine ori devine incoerenţă prin definiţie. Dacă mai punem şi supralicitarea retorică pe care o practici regulat...
Nu cred că dificultatea sau imposibilitatea de-a te face înţeles este vreo marcă a poeziei, ba din contră, claritatea penetrantă ar putea fi. Dacă e dublată şi de factorul liric sui generis, cu atât mai bine.
Să ne mândrim cu Corneliu M. Popescu - cel mai bun traducător al lui Eminescu. Premiul pentru traducerea unei poezii dintr-o limbă europeană în limba engleză are numele său. Din păcate, tânărul geniu a murit la cutremurul din 1977.
observ că nu comentezi nici un text. bănuiesc că pot să îţi încadrez contul la corespondent unde nu vei mai avea facilitatea comentariului printre alte restricţii.
Boba tie iti sta bine cu balaclava indesata bine pe ochi tragind cu prastia in regulament. E o calitate la care nu ar trebui sa renunti tocmai acum.
Nicholas - Hermeneia ti-a salvat sapte ani de sanatate mentala prin terapie gratuita (tinind cont ca un 'shrink' te lasa cam one hundred fifty bucks/ session lighter) . Insa comunitatea asta te accepta oricum. Amen!
Gentlemen, may your 'something better' turn to 'best' in anul care vine!
Da, unul din multele lucruri pe care cred ca multi nici macar nu le baga in seama este faptul ca Alina Manole a cheltuit si cheltuieste bani si timp din banii ei si din timpul ei pentru Virtualia si pentru volumul aferent. Banuiesc ca acum, dupa doua zeci de ani de la Revolutie, cam orice român a cam priceput ca banii costa. Si costa mult. Daca numai si din acest motiv pur mercantil dar nu mai putin important si sint nevoit sa spun ca efortul, perseverenta, curajul, idealismul si viziunea Alinei sint fascinante si incredibile. Bineinteles ca nu doar de laude are nevoie Alina. Probabil ca daca pe viitor cineva ar pune si mina in buzunar ca sa coopereze cu ea si sa o ajute la acest proiect ar fi si mai remarcabil. Sau, asa cum face Vlad - grafica (banuiesc) pe gratis, daca cineva ar facilita o tiparire la un pret cu discount, sau cazari cu discount, sau publicitate, sau etc. Vreau sa precizez ca nu am discutat niciodata asta cu Alina si nu m-a rugat sa spun aceste lucruri. Dar o fac din admiratie pentru ea si munca ei. Asa cum spunea cineva aici, efortul ei si Cenaclul/Volumul Virtualia va merita sa intre in Istoria Literaturii Române.
"Röntgen" iradiaza cu multa tandrete. Imagini frumoase, amintiri ce aduc o dulce nostalgie in suflet. Am citit poezia retraind anumite sentimente si am ramas cu senzatia unui efect de reverberatie. E totusi un vers care poate mi-ar fi placut sa sune altfel, e vorba de "soare sălciu gâlgâind peste mucusul zilei de ieri". In rest, frumos, frumos, chiar prea frumos parca. Violeta
Katya, degeaba arunci cu dictionarele in mine si te rog sa nu ma acuzi de rautate,,, mai bine un "rau" decat un "fatarnic". Exprimarea ta in acest poem are lacune serioase. Eu am pretentii in ceea ce te priveste si de aceea te rog sa te astepti cand postezi texte prin preajma mea ca eu sa ti le analizez cu lupa si cu acul. Cred ca nu ar trebui sa te frustreze o asemenea privire facuta fara niciun fel de rautate cum insinuezi tu jignindu-ma inutil si total lipsit de gratie. Sa ne citim cu bine si cu cat mai putine greseli de exprimare. Andu
am cumva o problemă cu „pe-a-ntregul”. știu că e corect românește dar alăturarea aceea de vocale sună inestetic. aș fi înlocuit cu „pe de-a-ntregul”
textul este poezie, și o spun pentru că am privit-o cu foarte multă suspiciune. dar nu pot spune, precum antecomentatorul meu, că îmi plac prea mult repetițiile din text. dimpotrivă, mă deranjează.
remarc în mod deosebit „când noaptea mă goleşte ca pe un borcan cu smoală”
Aranca, Și de această dată comentariul dumneavoastră este foarte pertinent. Ați intuit bine: într-o lume de o agresivitate înspăimântătoare, singura soluție pentru un ins mai puțin adaptat legilor junglei este recluziunea. Vă mulțumesc mult pentru faptul ca acordați atenție poemele mele și vă sunt recunoscator pentru "peniță". Să auzim de bine.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
merci Matei pentru opinii. am mai modificat pe ici pe colo
pentru textul : isus nu s-a născut de crăciun deregret că acest autor nu mai postează. a fost o plăcere să citesc. recunosc, nostalgică. unde sînt liberările de altădată...
pentru textul : Granița deEu nu consider că am făcut o gafă acordând această peniță, deloc. În text nu am sesizat exprimări agramate, utilizarea unor expresii arhaice nu justifică anatema, limbajul are o frumusețe deosebită, presupun că a fost cultivat și format și prin traducerea unor vechi texte englezești, au acel tip de frumusețe și plasticitate. Poate că ideile nu sunt absolut originale, câte din textele altor autori cu multe penițe cuprind astfel de idei? Am apreciat munca și talentul care depășesc mult valeitățile obișnuite ale unui simplu versificator, am apreciat sensibilitatea, trăirea profundă a celui care le-a scris. Au fost multe texte ale acestui autor asupra cărora am zăbovit. Mie acest text mi s-a părut demn de a fi remarcat și nu prețioasa mea persoană (care de altfel nici măcar nu există, d-le editor :)). Am acționat conform crezului meu artistic și nu cred că am greșit. Promit să nu mai abuzez de facilitatea acordării penițelor, dar vreau să se știe că acelea pe care le-am generat au fost determinate de cea mai deplină convingere, le-am justificat și mai pot aduce multe alte argumente în favoarea acestora; eu nu disec textele, în niciun caz pentru a mă băga în seamă, doar remarc impactul, acel ceva care mi-a reținut atenția și care m-a determinat să las un semn distinctiv.
pentru textul : Rânduri fumegânde deȘi eu cred că sunt texte care ar merita o mai mare atenție și trec neremarcate, atingând oarecum sensibilitatea autorului și influențând negativ evoluția acestuia și cred și eu că sunt texte remarcate în mod nejustificat, dar nu mă manifest cu atâta aplomb. Pentru că pot să greșesc și într-un caz și în altul.
"Oh, da. Leul din mine, tolanit pe artera pamantului/ cu nesaț a privit buzele tale roșii și mici" Ce vreau sa spun este ca se poate elegant fara "ca un leu", "ca o pungă", "ca un mugur". De trei ori in aceeasi poezie! Desi nu imi place cum spui, imi place ce spui. Intunericul fosnind ca o punga, artera pamantului, viul pe viu încolțește, la pândă - ce imagini! Pirotehnice. Tot respectul pentru copacul cunoasterii, antic vechi si de demult, inca valabil in prezent, dar prezentul ni se intampla cu verbe moderne precum "a cobori" fara "s". Impresia generala, nu numai a mea, este ca poeziile tale, erotice sau nu, incep ca un raget de leu ori urlet de lup si se termina cu un mieunat. Poemul meu preferat ramane, in ciuda finalului, "Insuportabila ușurătate a frumuseții", Il vad si aici. Cu alte cuvinte: te citesc mult mai des decat te comentez.
pentru textul : gata de aruncat în prăpastie mirii deDorin, si acum in timp ce-ti scriu acest raspuns am talpile inghetate de frig desi pamantul de sub mine respira greu de sete, iti multumesc de citire si pentru apreciere. lalin, iti multumesc de parere si pentru citire
pentru textul : Nada deeşti sigur că ai încadrat-o corect? ţi-aş recomanda cutia cu nisip... textul e doar un discurs şi câteva figuri de stil fade: "versuri fumate... " tuşesc metafore..." începi însă bine (prima strofă)
pentru textul : Poem fără picioare derevenind asupra completării experimentului cu text mă tot gândesc dacă "funcționează" ca idee-hibrid. și nu mi-am dat încă un răspuns. și totuși, poezia aș posta-o separat. unde e povestea Sofiei Viany? :)
pentru textul : I live in a yellow water-lily deUn poem ca o secvenţă dintr-un film de dragoste rusesc, mi-a plăcut de la primul vers şi nu am găsit niciun cuvânt care să nu fie la locul lui, în afară de pisicile pe care trebuia să le pui în acelaşi vers cu câinii, pentru a păstra ritmul interior. Remarc şi ultimele două versuri:
"ceea ce noi numim iubire este mai degrabă
o deznădjduită imuabilă mirare"
cu o inedită definiţie a iubirii.
Poemul mi-a amintit de vremurile şi stilul de poezie din anii trecuţi. Panta rhei. Dar mereu vremurile trecute sunt mai bune decât prezentul.
pentru textul : neon fado de... pari atât de convinsă...
pentru textul : ...romantic, dom'le! dechiar dacă felicitările mele vin mai târziu, sunt sincere. mai spun că mi-ar fi plăcut să fiu acolo, dar eram deja angajată într-o acțiune de aceeași factură. poate că anul viitor cele două nu se vor suprapune. chiar îmi doresc să vă cunosc și să vă ascult.
Alma, e absolut remarcabilă „îndărătnicia” asta a ta!
pentru textul : Virtualia XIII - mulţumiri, mirări şi poezie la Iaşi depoemul tau este fericit de petrecerea timpului in continuum, care, din păcate, este confiscat de păreri personale. o scriere interesantă și plină de materie, sub un titlul ce conduce, obligatoriu, cititorul către idee, ceea ce, pentru mine, nu este tocmai un câștig literar.
pentru textul : Poem pe coajă de săpun. Gerunziul continuu deTrist text, asa mi-a parut. Mai trist e ca poti evada din bastilie si sufletul sa-ti ramana ostatec in tristete, oriunde ai fi. Tristetea ca un razboi civil interior, din care nu te poti intoarce la realitate fara pierderi. Frumoasa metafora: timpul din buzunarul absentei.
pentru textul : kansas in june deAm corectat. Cezar
pentru textul : frigul dealt subiect, adica despre ce subiect am scris aici? "subiect" in poezie, domnule virgil titarenco, ma faceti sa rad....
pentru textul : Imperfect deAici am fost un pic nemulțumită de abundența prenumelor. De aceea îmi pare superfluă precizarea din versul final "învierea mea". Ai putea extinde cadrul de la ego-centricului sine la generic evitând pronumele posesive, în special cel din ultimul vers: "și privesc pământul în ochi/ sângerând ceruri până la înviere".
pentru textul : Ceruri deVoi comenta la următoarea peniţă dată la un text slab.
pentru textul : Starea Hermeneia - 2013 deaha. dovadă că nu citesc comentariile membrilor înainte de a comenta un text. mea cupla Marina! aștept cu drag pozele bune! prietenesc și sincer to the bone, paul
pentru textul : Lansarea "Oublier en avant/Uitarea dinainte" – Marlena Braester de"nu ne mai amintim fuga fără nicio grijă prin direcții opuse"
Cred că o mare problemă a textelor tale este confuzia pe care o faci între ambiguitatea pozitivă şi sinuozitatea versurilor, sinuozitate care nu de puţine ori devine incoerenţă prin definiţie. Dacă mai punem şi supralicitarea retorică pe care o practici regulat...
pentru textul : Ești așa ca lumea care răcește sângele în noi deNu cred că dificultatea sau imposibilitatea de-a te face înţeles este vreo marcă a poeziei, ba din contră, claritatea penetrantă ar putea fi. Dacă e dublată şi de factorul liric sui generis, cu atât mai bine.
Să ne mândrim cu Corneliu M. Popescu - cel mai bun traducător al lui Eminescu. Premiul pentru traducerea unei poezii dintr-o limbă europeană în limba engleză are numele său. Din păcate, tânărul geniu a murit la cutremurul din 1977.
http://www.poetrysociety.org.uk/content/competitions/popescu/
pentru textul : The National Poetry Competition deobserv că nu comentezi nici un text. bănuiesc că pot să îţi încadrez contul la corespondent unde nu vei mai avea facilitatea comentariului printre alte restricţii.
pentru textul : Adio deBoba tie iti sta bine cu balaclava indesata bine pe ochi tragind cu prastia in regulament. E o calitate la care nu ar trebui sa renunti tocmai acum.
Nicholas - Hermeneia ti-a salvat sapte ani de sanatate mentala prin terapie gratuita (tinind cont ca un 'shrink' te lasa cam one hundred fifty bucks/ session lighter) . Insa comunitatea asta te accepta oricum. Amen!
Gentlemen, may your 'something better' turn to 'best' in anul care vine!
Kissingtons from Trin! xx
pentru textul : Șapte ani de:p
Da, unul din multele lucruri pe care cred ca multi nici macar nu le baga in seama este faptul ca Alina Manole a cheltuit si cheltuieste bani si timp din banii ei si din timpul ei pentru Virtualia si pentru volumul aferent. Banuiesc ca acum, dupa doua zeci de ani de la Revolutie, cam orice român a cam priceput ca banii costa. Si costa mult. Daca numai si din acest motiv pur mercantil dar nu mai putin important si sint nevoit sa spun ca efortul, perseverenta, curajul, idealismul si viziunea Alinei sint fascinante si incredibile. Bineinteles ca nu doar de laude are nevoie Alina. Probabil ca daca pe viitor cineva ar pune si mina in buzunar ca sa coopereze cu ea si sa o ajute la acest proiect ar fi si mai remarcabil. Sau, asa cum face Vlad - grafica (banuiesc) pe gratis, daca cineva ar facilita o tiparire la un pret cu discount, sau cazari cu discount, sau publicitate, sau etc. Vreau sa precizez ca nu am discutat niciodata asta cu Alina si nu m-a rugat sa spun aceste lucruri. Dar o fac din admiratie pentru ea si munca ei. Asa cum spunea cineva aici, efortul ei si Cenaclul/Volumul Virtualia va merita sa intre in Istoria Literaturii Române.
pentru textul : Virtualia XIII - mulţumiri, mirări şi poezie la Iaşi de"Röntgen" iradiaza cu multa tandrete. Imagini frumoase, amintiri ce aduc o dulce nostalgie in suflet. Am citit poezia retraind anumite sentimente si am ramas cu senzatia unui efect de reverberatie. E totusi un vers care poate mi-ar fi placut sa sune altfel, e vorba de "soare sălciu gâlgâind peste mucusul zilei de ieri". In rest, frumos, frumos, chiar prea frumos parca. Violeta
pentru textul : Röntgen deKatya, degeaba arunci cu dictionarele in mine si te rog sa nu ma acuzi de rautate,,, mai bine un "rau" decat un "fatarnic". Exprimarea ta in acest poem are lacune serioase. Eu am pretentii in ceea ce te priveste si de aceea te rog sa te astepti cand postezi texte prin preajma mea ca eu sa ti le analizez cu lupa si cu acul. Cred ca nu ar trebui sa te frustreze o asemenea privire facuta fara niciun fel de rautate cum insinuezi tu jignindu-ma inutil si total lipsit de gratie. Sa ne citim cu bine si cu cat mai putine greseli de exprimare. Andu
pentru textul : humnezei deAre dreptate Ialin. Text acceptabil si...atat
pentru textul : Grădina japoneză deArhiva este o idee foarte bună. Așa se scrie Istoria unui e-zine de literatură și arte.
pentru textul : Secțiunea arhiva HERMENEIA.COM deam cumva o problemă cu „pe-a-ntregul”. știu că e corect românește dar alăturarea aceea de vocale sună inestetic. aș fi înlocuit cu „pe de-a-ntregul”
pentru textul : Scrisoare detextul este poezie, și o spun pentru că am privit-o cu foarte multă suspiciune. dar nu pot spune, precum antecomentatorul meu, că îmi plac prea mult repetițiile din text. dimpotrivă, mă deranjează.
remarc în mod deosebit „când noaptea mă goleşte ca pe un borcan cu smoală”
Aranca, Și de această dată comentariul dumneavoastră este foarte pertinent. Ați intuit bine: într-o lume de o agresivitate înspăimântătoare, singura soluție pentru un ins mai puțin adaptat legilor junglei este recluziunea. Vă mulțumesc mult pentru faptul ca acordați atenție poemele mele și vă sunt recunoscator pentru "peniță". Să auzim de bine.
pentru textul : Poșta vinde timbre și capete de copii deteribil imi place. totul. dar, mai ales, a doua unitate. care insa, fara prima, nu ar avea asa o forta. cred ca ar trebui remarcata.
pentru textul : e v a deSurprinzător de bine sună
pentru textul : Inventar deacest poem închis în rimă.
Pagini