nu e tocmai recomandabil (pentru că nu e moral) s-o dăm pe coarda ludico-ironică atunci când e vorba de tragedii. iar în Rusia de petrece, în aceste săptămâni, o tragedie.
această atitudine seamănă cu cea a unui copil care, văzând un om care schioapătă, şchioapătă şi el, în batjocură, în spatele lui.
ar trebui să faceţi acelaşi lucru pe care-l face copilul atunci când este descoperit: să fugiţi.
Un text metaforă a existenței, a fragilității umane, a deșertăciunii căreia îi suntem supuși ca ființe muritoare și în care sunt săpate adânc nevoile primordiale. Omul e o ființă socială, iar sentimentul singurătății este devastator. Mi-au plăcut foarte mult naturalețea textului, simbolistica, enunțurile concise redate într-o succesiune logică. Întrebările retorice implică lectorul, îl fac complice la reflecțiile autorului. Este interesant cum se au în vedere mai mult senzațiile olfactive, auditive, tactile și chinestezice. Acestea conving mai mult decât cele vizuale fiindcă sunt mai profunde. Ar fi multe de spus, dar nu vreau să risipesc parfumul ghioceilor :)
Mulțumiri, Ioana! Felicitări!
Consider că ar fi trebuit ca mai întâi să fi fost informat Consiliul Hermeneia într-un mail, și apoi, cu acordul acestuia și cu alte precizări necesare, să fi fost postat anunțul pentru dezbatere publică.
Dacă aş fi director de site, m-aş gândi mult şi bine înainte să scriu asemenea fraze vreunui membru - şi nu oarecare membru, ci acela care ţi-a făcut cea mai mare şi mai îndelungată promovare a site-ului.
Adriana, mulțumesc pentru lectură și observație. Am modificat "cu cânturi" - aveai dreptate. Poemul, în forma inițială, cuprindea câteva regionalisme(din Banat) așa că am făcut unele concesii limbii literare, nu prozodiei, de unde, poate, senzația de rupere. Am urmărit doar un ritm mai săltăreț, o spunere dintr-o suflare. Am păstrat dedicația inițială, deși "adrisantul" se mișcă, azi, în alt univers, sub alte zodii. Cu simpatie,
E' un piacere!
Le tue poesie sono come i tentacoli di una seppia che si attaccano al cuore.
Li trovo stupende ed ogni volta che li leggo, li rileggo ancora, ed ancora...
Aoleu, săracii mitologi, numai una bucată zeu ameţit le lipsea din coaste! Scuzaţi gafa, insert-ul e de vina, bineînţeles, doar nu eu, ce dacă-s nemâncat de ieri şi mi-o fo' foame! Corectat... şi mulţumiri pentru trasul de mânecă.
mulțumesc pentru că îmi spui ce fac eu și cum fac eu:) so, welcome to my world:)
poate așa aflu și eu mai multe:))
mulțumesc frumos de trecere și semn, acum, în registru serios, foarte serios (FS)!
Titlul nu e tocmai potrivit.
Poemul e bun.
Versul
"ai trecut de labirintul îngust al neliniștii"
m-a facut sa revin si sa las aici un comentariu, in speranta ca il vor aprecia si alti cititori trecatori.
"labirintul îngust al neliniștii" - poate fi si titlu de volum.
Mi-a placut sinceritatea acestui text, care se ghiceste practic, E o fila de jurnal frumoasa. e un text care cred, trece dincolo de gusturi, Este frumos asa cum este el. Partea finala e deosebita, puternica. Un singur lucru ma " zgarie" un pic, la recitire, sunt tiparele din capul meu, expresia "sangeria viata", prea bacovian pentru gustul meu si "pielita aerului", parca ar merge un cuvant mai tare, mai modern, scutul aerului, etc. Dar asta nu conteaza prea mult. O penita.
Adrian, multumesc pentru atentie si atentionari/ sugestii. Am modificat. Am incercat sa vin cu altceva care sa ma scape de rima, sper ca-i mai in regula acum. Ma bucur ca ți-a placut( mai ales ultima unitate). Stiu ca poate fi un pic macabra, dar serios ca nu stiu cum imi ies astea macabre, niciodata nu imi propun:)).
geamul aburit in urma expiratiei, precum spui, intr-acolo trimitea respiratia cu pricina. poate ceva mai mult, respiratia prin geamul ala dintre copil si aerul dupa care tanjeau plamanii lui tineri... cred ca e de lucru acolo, ai dreptate. o sa mai sap la el, multam!:) Spor la toate cele bune!
Domnule Titarenco, duritatea formulării referitoare la mediocritatea textului (sau autorului?) mă îndeamnă să vă întreb dacă anumite genuri -în acest caz pastelul- sunt mai puțin dorite pe acest site. Referitor la valoarea textelor, cum pot fi altfel apreciate decât după postare?
Virgil, faptul că am utilizat verbul a circula de două ori nu înseamnă că am o fixaţie, exagerezi mult. Tocmai corectam textul şi tu te-ai grăbit cu corecturile, abia l-am postat acum câteva minute şi pe site îl văd mai bine ca în word şi laptopul meu e defect...Cu unele obiecţii ale tale sunt de acord şi tocmai le corectez. În rest, observ doar faptul că nu îţi place, este opinia ta, poate alţii văd altceva. Nu cred că există în niciun manual de literatură scris că proza trebuie neapărat să aibă o "idee" cum spui tu, sau o "miză". Este absurd. Pretenţiile tale par, din nou, exagerate. Este un portret cu inteţia de a crea o atmosferă şi o anume poezie a faptelor culese din realitate. Îmi pare rău că nu ai înţeles. Sincer. Povestirile nu trebuie să aibă intrigă şi, citind textele tale (care mie îmi plac), nici eu nu am găsit intirgă.
Virgil, am modificat putin poemul. am retinut sugestiile tale, voi tine cont de ele. versurile "mai lasă-mi o umbră deschisă să o îmbrățișez în tăcere.", prefer sa nu le modific, nu acum. am scris poemul ascultand Enigma - "Return to inocence". multumesc pentru parere. Madim
am vrut să văd cu ochii mei acest articol publicat și în altă parte, așa cum ai precizat. atât. de ce? simplu. pentru că nu l-am văzut publicat în locul care l-a generat, pe unde de altfel, mai publici (și e dreptul tău, nu mă interesează). nici măcar nu s-a pus problema că ai fi ceea ce nu ești (cu atât mai puțin Iisus Christos) și nici că ai fi mincinos. aștept. mulțumesc.
Ingaduit sa-mi fie sa revin si eu cu o afirmatie. Cred ca o tendinta pozitiva (pe care Alma a sesizat-o frumos in prima ei interventie) ar trebui incurajata si nu desfiintata ulterior cu afirmatii de genul "restul trebuie sters", asta cu atat mai mult cu cat d-ra Alina Manole nu ne-a mai gratulat pe aici cu vreun text de o bucata de vreme. Zic si eu, Andu
1. Comentariile va apartin. Eu nu am facut nimic altceva decat, la dorinta autotului, sa fac publica aceasta scrisoare sosita pe adresa cutiei mele postale.
2. Ulterior am observat ca scrisoarea a aparut si pe Agonia la http://agonia.ro/index.php/press/14016311/Scrisoare_deschis%C4%83
mi se pare interesantă şi demnă de luat în considerare această nouă incursiune domnule Titarenco, în fenomenul poetic, în esenţa cuvântului. Constat că progresaţi altceva nu pot spune decât că este un teren extrem de periculos.
Textul de faţă e ok, e chiar ok.
Marga
:)) cica ce-i aici, bar de negri, buna replica, s-ar si potrivi un pic:)).
Nu prea stiu cum mai e in zilele de azi intr-un bar de negri ca n-am mai fost de ceva vreme, insaaa in capul meu cand am scris versul ala era imaginea putin romantata a new orleansului, locul cel mai fain din lume din cauza culturii jazz. (bine pentru mine sunt multe locuri cele mai faine, dar toate is in functie de domeniu). Stii, cu toate astea indiferent de imaginea pe care o avem asupra a ceva, atunci cand citesti un text trebuie sa te desprinzi un pic ca nu mai suntem in perioada simbolista. Deci, o apa plata, va rog!:))
un poem interesant, o lectură incitantă
am citit textul de trei ori și nu doar că nu m-a plictisit, ba dimpotrivă, m-a intrigat tot mai mult
însă nu este un apogeu
îi lipsește subtilitatea pentru că îi lipsește implicarea
rămâne un poem bun, doar că nu unul dintre favoritele mele sub această semnătură
în creierul meu e toamnă. afară e toamnă. un astfel de text are un avantaj în plus cînd este recepționat în acest context. poate nu un avantaj „fair”. dar asta este soarta subiectivismului, nu? mi-a plăcut dar probabil că iar voi fi acuzat că sînt prea pretențios. dar am eu senzația asta ca masha poate mai bine. ar fi trebuit (în opinia mea) periat și renunțat la unele cuvinte de legătură. în poezie implicația, aluzia și ambiguitatea sînt regine. deci...
versiunea mea:
Respirația mea ține un ritm tomnatic,
inima alternează între două răni și o vreme-
tic tac azi ești aproape,
tic tac maine ții umărul cuiva,
tic tac poimâine uiți să mai trezești carnea.
Uite-mi urmele în nisip,
am să așez câte o scoică în fiecare călcâi
am să torn apă în fiecare deget.
Poate așa n-am să mă mai trec
voi reuși să dau chip amuțirii ce se naște
în răspunsuri,
povești imprimate pe textile.
Uite-mă cum îmi flutur fusta în valuri!
Lasă-mă să rămân pe faleză,
să privesc urmele
ce nu-și vor primi niciodată făcătorul înapoi.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
nu e tocmai recomandabil (pentru că nu e moral) s-o dăm pe coarda ludico-ironică atunci când e vorba de tragedii. iar în Rusia de petrece, în aceste săptămâni, o tragedie.
pentru textul : peste prut peste dnepr deaceastă atitudine seamănă cu cea a unui copil care, văzând un om care schioapătă, şchioapătă şi el, în batjocură, în spatele lui.
ar trebui să faceţi acelaşi lucru pe care-l face copilul atunci când este descoperit: să fugiţi.
Un text metaforă a existenței, a fragilității umane, a deșertăciunii căreia îi suntem supuși ca ființe muritoare și în care sunt săpate adânc nevoile primordiale. Omul e o ființă socială, iar sentimentul singurătății este devastator. Mi-au plăcut foarte mult naturalețea textului, simbolistica, enunțurile concise redate într-o succesiune logică. Întrebările retorice implică lectorul, îl fac complice la reflecțiile autorului. Este interesant cum se au în vedere mai mult senzațiile olfactive, auditive, tactile și chinestezice. Acestea conving mai mult decât cele vizuale fiindcă sunt mai profunde. Ar fi multe de spus, dar nu vreau să risipesc parfumul ghioceilor :)
pentru textul : Obiecte fragile deMulțumiri, Ioana! Felicitări!
Consider că ar fi trebuit ca mai întâi să fi fost informat Consiliul Hermeneia într-un mail, și apoi, cu acordul acestuia și cu alte precizări necesare, să fi fost postat anunțul pentru dezbatere publică.
pentru textul : concurs de poezie apocalipsa 2012 deDacă aş fi director de site, m-aş gândi mult şi bine înainte să scriu asemenea fraze vreunui membru - şi nu oarecare membru, ci acela care ţi-a făcut cea mai mare şi mai îndelungată promovare a site-ului.
pentru textul : Viraj mult prea strâns dethe silence of the lambs is the key... it seems to me you're in love...
pentru textul : Oster-Monath deAdriana, mulțumesc pentru lectură și observație. Am modificat "cu cânturi" - aveai dreptate. Poemul, în forma inițială, cuprindea câteva regionalisme(din Banat) așa că am făcut unele concesii limbii literare, nu prozodiei, de unde, poate, senzația de rupere. Am urmărit doar un ritm mai săltăreț, o spunere dintr-o suflare. Am păstrat dedicația inițială, deși "adrisantul" se mișcă, azi, în alt univers, sub alte zodii. Cu simpatie,
pentru textul : doină pe potriva sorții deE' un piacere!
Le tue poesie sono come i tentacoli di una seppia che si attaccano al cuore.
Li trovo stupende ed ogni volta che li leggo, li rileggo ancora, ed ancora...
I miei complimenti!
pentru textul : o inimă ca o sepie (Luminiţa Petrovici) deAoleu, săracii mitologi, numai una bucată zeu ameţit le lipsea din coaste! Scuzaţi gafa, insert-ul e de vina, bineînţeles, doar nu eu, ce dacă-s nemâncat de ieri şi mi-o fo' foame! Corectat... şi mulţumiri pentru trasul de mânecă.
pentru textul : Cavalerul Trac demulțumesc pentru că îmi spui ce fac eu și cum fac eu:) so, welcome to my world:)
pentru textul : trăiesc cu 5 minute în urmă depoate așa aflu și eu mai multe:))
mulțumesc frumos de trecere și semn, acum, în registru serios, foarte serios (FS)!
Titlul nu e tocmai potrivit.
pentru textul : de la dreapta la stânga dePoemul e bun.
Versul
"ai trecut de labirintul îngust al neliniștii"
m-a facut sa revin si sa las aici un comentariu, in speranta ca il vor aprecia si alti cititori trecatori.
"labirintul îngust al neliniștii" - poate fi si titlu de volum.
Mi-a placut sinceritatea acestui text, care se ghiceste practic, E o fila de jurnal frumoasa. e un text care cred, trece dincolo de gusturi, Este frumos asa cum este el. Partea finala e deosebita, puternica. Un singur lucru ma " zgarie" un pic, la recitire, sunt tiparele din capul meu, expresia "sangeria viata", prea bacovian pentru gustul meu si "pielita aerului", parca ar merge un cuvant mai tare, mai modern, scutul aerului, etc. Dar asta nu conteaza prea mult. O penita.
pentru textul : a te întoarce în braţele cuiva denici eu nu prea stiu cum sa primesc... sper ca tot ce e vrednic de spus sa fie rostit... multumesc mult, Maria!
pentru textul : petele de pe lună deAdrian, multumesc pentru atentie si atentionari/ sugestii. Am modificat. Am incercat sa vin cu altceva care sa ma scape de rima, sper ca-i mai in regula acum. Ma bucur ca ți-a placut( mai ales ultima unitate). Stiu ca poate fi un pic macabra, dar serios ca nu stiu cum imi ies astea macabre, niciodata nu imi propun:)).
pentru textul : "you'll never get a wish from a bone" deDa, Marian, pentru ca structura ta este de prozator. Multumesc pentru aprecieri, sunt onorata!
pentru textul : no moon rise, no moon set degeamul aburit in urma expiratiei, precum spui, intr-acolo trimitea respiratia cu pricina. poate ceva mai mult, respiratia prin geamul ala dintre copil si aerul dupa care tanjeau plamanii lui tineri... cred ca e de lucru acolo, ai dreptate. o sa mai sap la el, multam!:) Spor la toate cele bune!
pentru textul : respirația de pe geamuri de* intrigant
pentru textul : Mulţimi deDomnule Titarenco, duritatea formulării referitoare la mediocritatea textului (sau autorului?) mă îndeamnă să vă întreb dacă anumite genuri -în acest caz pastelul- sunt mai puțin dorite pe acest site. Referitor la valoarea textelor, cum pot fi altfel apreciate decât după postare?
pentru textul : Ghiocelul și vântul deVirgil, faptul că am utilizat verbul a circula de două ori nu înseamnă că am o fixaţie, exagerezi mult. Tocmai corectam textul şi tu te-ai grăbit cu corecturile, abia l-am postat acum câteva minute şi pe site îl văd mai bine ca în word şi laptopul meu e defect...Cu unele obiecţii ale tale sunt de acord şi tocmai le corectez. În rest, observ doar faptul că nu îţi place, este opinia ta, poate alţii văd altceva. Nu cred că există în niciun manual de literatură scris că proza trebuie neapărat să aibă o "idee" cum spui tu, sau o "miză". Este absurd. Pretenţiile tale par, din nou, exagerate. Este un portret cu inteţia de a crea o atmosferă şi o anume poezie a faptelor culese din realitate. Îmi pare rău că nu ai înţeles. Sincer. Povestirile nu trebuie să aibă intrigă şi, citind textele tale (care mie îmi plac), nici eu nu am găsit intirgă.
pentru textul : Portretul unei călătoare deVirgil, am modificat putin poemul. am retinut sugestiile tale, voi tine cont de ele. versurile "mai lasă-mi o umbră deschisă să o îmbrățișez în tăcere.", prefer sa nu le modific, nu acum. am scris poemul ascultand Enigma - "Return to inocence". multumesc pentru parere. Madim
pentru textul : Creioane sub apă deam vrut să văd cu ochii mei acest articol publicat și în altă parte, așa cum ai precizat. atât. de ce? simplu. pentru că nu l-am văzut publicat în locul care l-a generat, pe unde de altfel, mai publici (și e dreptul tău, nu mă interesează). nici măcar nu s-a pus problema că ai fi ceea ce nu ești (cu atât mai puțin Iisus Christos) și nici că ai fi mincinos. aștept. mulțumesc.
pentru textul : Boierismul - necenzurat ludic deIngaduit sa-mi fie sa revin si eu cu o afirmatie. Cred ca o tendinta pozitiva (pe care Alma a sesizat-o frumos in prima ei interventie) ar trebui incurajata si nu desfiintata ulterior cu afirmatii de genul "restul trebuie sters", asta cu atat mai mult cu cat d-ra Alina Manole nu ne-a mai gratulat pe aici cu vreun text de o bucata de vreme. Zic si eu, Andu
pentru textul : să nu declari iubire înghițitorului de suflete de1. Comentariile va apartin. Eu nu am facut nimic altceva decat, la dorinta autotului, sa fac publica aceasta scrisoare sosita pe adresa cutiei mele postale.
pentru textul : Scrisoare deschisă a poetului Adrian Munteanu de2. Ulterior am observat ca scrisoarea a aparut si pe Agonia la http://agonia.ro/index.php/press/14016311/Scrisoare_deschis%C4%83
un ”poem” de 70 de cenți.
pentru textul : poem de 70 de cenți denu ajunge la rotund. un text ieftin, fără valențe artistice, fără...
Necuvinte
mi se pare interesantă şi demnă de luat în considerare această nouă incursiune domnule Titarenco, în fenomenul poetic, în esenţa cuvântului. Constat că progresaţi altceva nu pot spune decât că este un teren extrem de periculos.
pentru textul : fără cuvinte deTextul de faţă e ok, e chiar ok.
Marga
La mulţi ani să ne fie într-o veşnică mulţumire sufletească. Sănătate şi spor în poezie pe Hermeneia. Mulţumim, Virgil!
pentru textul : De Nașterea Domnului deSilvia Bitere
:)) cica ce-i aici, bar de negri, buna replica, s-ar si potrivi un pic:)).
pentru textul : l’absente deNu prea stiu cum mai e in zilele de azi intr-un bar de negri ca n-am mai fost de ceva vreme, insaaa in capul meu cand am scris versul ala era imaginea putin romantata a new orleansului, locul cel mai fain din lume din cauza culturii jazz. (bine pentru mine sunt multe locuri cele mai faine, dar toate is in functie de domeniu). Stii, cu toate astea indiferent de imaginea pe care o avem asupra a ceva, atunci cand citesti un text trebuie sa te desprinzi un pic ca nu mai suntem in perioada simbolista. Deci, o apa plata, va rog!:))
Oamenii mari lasa in urma pasi vizibili! Felicitari Paul!:)
pentru textul : La prânzul luminii cu iarba: Paul Blaj şi „Memorialul dantelelor galbene” deun poem interesant, o lectură incitantă
pentru textul : pe aici nu se întâmplă nimic deam citit textul de trei ori și nu doar că nu m-a plictisit, ba dimpotrivă, m-a intrigat tot mai mult
însă nu este un apogeu
îi lipsește subtilitatea pentru că îi lipsește implicarea
rămâne un poem bun, doar că nu unul dintre favoritele mele sub această semnătură
în creierul meu e toamnă. afară e toamnă. un astfel de text are un avantaj în plus cînd este recepționat în acest context. poate nu un avantaj „fair”. dar asta este soarta subiectivismului, nu? mi-a plăcut dar probabil că iar voi fi acuzat că sînt prea pretențios. dar am eu senzația asta ca masha poate mai bine. ar fi trebuit (în opinia mea) periat și renunțat la unele cuvinte de legătură. în poezie implicația, aluzia și ambiguitatea sînt regine. deci...
versiunea mea:
Respirația mea ține un ritm tomnatic,
pentru textul : Rugăciunea unui rătăcit se stinge într-o țigară deinima alternează între două răni și o vreme-
tic tac azi ești aproape,
tic tac maine ții umărul cuiva,
tic tac poimâine uiți să mai trezești carnea.
Uite-mi urmele în nisip,
am să așez câte o scoică în fiecare călcâi
am să torn apă în fiecare deget.
Poate așa n-am să mă mai trec
voi reuși să dau chip amuțirii ce se naște
în răspunsuri,
povești imprimate pe textile.
Uite-mă cum îmi flutur fusta în valuri!
Lasă-mă să rămân pe faleză,
să privesc urmele
ce nu-și vor primi niciodată făcătorul înapoi.
text slab. oare nu este evident? apoi, aș vrea să nu mai pui data și ora la sfîrșitul textelor. formatarea site-ului o presupune.
pentru textul : Minciuna aceea cu chip de femeie bătrână şi grasă, şi-nfometată tot timpul după tot ceea ce este străin dePagini