hialin, observ ca urmaresti sa imi demonstrezi cu orice pret ca sunt eminescian. este atat de grav? te asigur, insa, cu toata sinceritatea, inca o data, ca nici pe departe nu am urmarit asa ceva.
elian, nu cred ca esti tu in masura sa justifici sau nu cantitatea de virulenta din comentariile mele iar in ce priveste lipsa de politete sau comportament civilizat cred ca am manifestat-o de mult prea multe ori si mi-a fost intimpinata de comportamente jalnice precum cel al Elei ela, nu draga mea, gresesti. tu ai "acostat" anuntul de mai sus ca sa ne spui vrute si nevrute. acestea sint faptele si sint de o nepolitete si un tupeu care baleiaza intre ridicol si jalnic. dar asta nu este treaba mea. nu ma intereseaza in ce masura te faci tu de ris atita timp cit faci chestiile astea in alta parte. apoi prin recidiva ai continuat sa imi raspunzi ignorind atentionarea mea. mi se pare de prost gust sa "justifici" continuarea comportamentului tau datorita interventiei mele. ai calcat flagrant regulamentul de mai multe ori si continui sa sfidezi. pur si simpli ma oboseste sa fac educatie unui om care nu o are si acuza pe celalalt ca jigneste. eu zic sa te uiti in oglinda si sa vezi mai bine cum arati inainte de a ma acuza. sint prea multi cei care mi-au spus ca nu stii sa te comporti intr-o comunitate. pe Hemeneia noi cautam ca oamenii sa fie respectati, relaxati si responsabili. oricine abuzeaza acest cadru nu il merita.
Dorel, eu nu te-am numit frustrat. Adica am avut bunul simt sa nu o fac. Tu nu il ai. Este simplu. Du-te acolo unde comportamente din acestea ca ale tale sint considerate acceptabile. Am citit parerea ta despre Hermeneia. Nu cred ca este nevoie sa iti spun ca desi nu o impartasesc iti multumesc pentru ea. Ca de obicei sint intotdeauna deschis sa aud pareri. Hermeneia insa este bine merci si va fi aici si atunci cind tu nu vei mai fi. In orice caz sper ca nu te vei supara daca iti voi spune ca sint mai mult oameni interesati de Hermeneia decit de parerile lui Teodor Cristea.
k, poate m-am pripit. ideea era sa dau cateva detalii despre textele mele, in general, in niciun caz sa formulez concluzii care te-ar putea deranja. oricum, multam' pentru timpul acordat.
Înţeleg şi vă mulţumesc foarte mult.
Corectez chiar acum şi o să-mă străduiesc să nu mai fac greşeli.
Cu toate că e cam greu,deoarece nu sunt român, deşi îmi place această limbă foarte, foarte mult şi încerc să traduc cărţile mele în limba română.
Cu adânc respect!
exista doua delimitari, zic eu: frica si libertatea; seara este libertatea, lumina care obiectizeaza si elibereaza in acelasi timp. este o transfigurare ontologica. ultimul vers ar fi o dezbracare de atributele date a priori de la nastere: de la locul de nastere, limba vorbita pana la credinta, pana la alegerile proprii.mi-a placut, medeea
D-nă Deminescu, sunteţi total în eroare, în derivă şi degrabă vărsătoare de acuze!
"Dacă aş fi fost singura căreia îi aruncaţi la coş cuvintele" - păi bineînţeles că nu sunteţi singura. Ce, credeti că numai d-voastră scrieţi foarte slab?! Aici există "şantier literar", unde ajung textele slabe. Si, mă rog, de unde ştiţi care dintre, sau câte dintre, texte au fost trimise acolo de mine, şi care de alt editor, pentru a vă putea exprima?
"Dar NIMENI, nici un POET adevărat dintre cei cu recunoaşterea USR nu îşi permite să împroaşte cu noroi, aşa cum o faceţi d-voastră" - sunteţi prea acidă pentru a vedea adevărata situaţie. Eu am răspuns ironic la două subtilităţi ale d-voastră. Dacă e cineva care împroaşcă cu noroi aici, aceea sunteţi d-voastră, acuzând userii acestui spaţiu că ma linguşesc, pentru a mă îmbuna.
" Dar NIMENI, nici un POET adevărat dintre cei cu recunoaşterea USR" - e clar, nu avem ce discuta. Dacă d-voastră credeţi că (doar) în USR există poeţi adevăraţi...
"Editor pe un site literar fiind şi administrator pe un altul, credeţi-mă, lecturez multă poezie modernă, bună" - permiteţi-mi să mă îndoiesc că acel site de care pomeniţi ar fi mai mult decât un spaţiu pentru socializare, cu pretenţii culturale. Dacă citiţi poezie modernă de bună calitate şi scrieţi în felul acesta, vă rog să mă credeţi că o citiţi degeaba.
"Şi vă mai spun doar atât: un Adrian Păunescu şi un Grigore Vieru vor rămâne în analele Literaturii române! " - cu siguranţă. Aici suntem de acord. Şi vor rămâne acolo pentru că există cititori ca d-voastră.
Îmi pare rău că mă repet, dar v-aş fi recunoscător dacă mi-aţi arunca roşii în geam pe altă cale. Aici, despre text, sau deloc.
Punct!
Tenta horror nu salvează proza. Fragmentul suferă de inexpresivitate literară poate și datorită unui abuz de dialoguri. Editare neglijentă, prea multe cuvinte lipsite de diacritice să le subliniez pe toate. Titlul nu trebuie scris cu majuscule, nu ajută, din păcate.
în ce privește termenul NOVICE, mărturisesc că aș fi putut să folosesc termenul ÎNCEPĂTOR sau UCENIC, sau un alt termen. In ce priveste termenul STAGIAR am rezerve pentru ca el transmite ideea de temporalitate iar aceasta ar fi o conotatie gresita. Pentru ca Hermeneia nu are o politica de stagiatura (precum alte site-uri, asta in ciuda faptului ca unii observ ca nu pricep asta), deci pe Hermeneia notiunea de temporalitate este irelevanta. (Desi intr-un anumit sens noua categorie de NOU VENIT contrazice aceasta, dar ideea categoriei de NOU VENIT a fost si este aceea de a substitui un efort(si un proces) pe care il faceam noi in Consiliu pentru inscriere. La urma urmei NOU VENIT este doar o „etapa administrativa” inainte de a fi clar in ce categorie un membru nou inscris va fi incadrat). Asa cum spune regulamentul, „1. Scopul comunității literare Hermeneia nu este elitismul autorilor ci al textelor. Se urmărește promovarea calității literare prin textele care se publică și opiniile critice care se exprimă.”. Cu alte cuvinte categoria de NOVICE nu porneste de la om (pe care de altfel eu nici nu il cunosc) ci este legata de textele pe care le publica si calitatea comentariilor pe care le face. Poate sa ramina NOVICE sau COLABORATOR un an de zile, sau doi, sa poate sa fie de la bun inceput AUTOR. Scopul nostru pe Hermeneia ESTE sa avem AUTORI si eventual COLABORATORI. Nu dorim ce cineva sa fie sau sa ramina NOVICE. Dar nici nu il putem obliga sa isi imbunatateasca calitatea scriiturii. El sau ea sint singurii care pot face ceva pentru aceasta. In acelasi timp mi se pare oarecum incorec sa astepti numai de la altii sa te ajute sa iti imbunatatesti calitatea textelor pe care le publici. Editorii si ceilalti autori care critica ceea ce scrii aici o fac benevol si isi rup din timpul lor ca sa citeasca ce scrii si sa iti ofere o opinie, buna sau rea. Cel mai ciudat mi se pare sa vad NOVICI care nu numai ca recidiveaza in a scrie prost dar sint si ostili comentariilor care nu le aduleaza „opera”. Stiu ca exista si comentarii rautacioase. Eu am primit sute. Am primit sute chiar si cind am inceput sa postez texte pe un alt site acum aproape sase ani. Recunosc ca nu toate iti pica bine la stomac dar cred ca exista o arta a conflictului in dialog si o stiinta a discernamintului intre rautatile care iti fac in ultima instanta bine si cele pe care trebuie sa le ignori. Eu am invatat multe si din multele conflicte pe care le-am avut. Cel putin am invatat arta conflictului si polemicii publice. Si pentru asta trebuie sa multumesc multor indivizi care au scris lucruri putin magulitoare la adresa mea sau a scriiturii mele. Indiferent de „categoria” la care esti esential este ca miine sa scrii mai bine ca ieri. Si cu siguranta vei deveni AUTOR pe Hermeneia. Daca cineva vrea sa folosim termenul de ÎNCEPĂTOR sau UCENIC pe Hermeneia eu sint deschis dar ma indoiesc ca vor fi amatori. Termenul NOVICE mi s-a parut intotdeauna ca pastreaza esenta ideii dar ramine in acelasi timp... elegant. Mai sint doua lucruri la care nu ti-am raspuns. Nu cred ca e bine ca cineva sa stea NOU VENIT mai mult de doua saptamini sau maxim o luna. 1.Pentru ca NOU VENIT nu e un stagiu ci doar o „ecluza administrativa”. 2.Stergerea contului si a textelor publicate va fi posibila. De vreme ce un text poate fi retras din publicare oricind.
este ciudat cum , cu toate frumusetile ei, viata arata uneori si asa, o suma a dezamagirilor , neputintelor, neintelesurilor instrainarilor, neimplinirilor noastre...
mi-a palcut mult!
nu inteleg de ce este in "cutia de nisip". care e experimentul aici? textul e interesant si vad ca ai o inclinatie spre a scrie din perspectiva unei femei, chiar daca ar fi interesant de vazut daca femeile s-ar regasi in asa ceva. poate ca ideea cu ceara de urechi nu e neparat cea mai buna solutie dar cizmele trebuiesc neaparat facute, fara indoiala
Superb poem de o verbalitate aparte, o combinație aici doar de solomon știută între peiorație și vibrație în favoarea celei din urmă.
Și da, cum subliniază și Virgil, chiar de poche.
Un poem cât se poate de inspirat.
Margas.
P.S. De eliminat totuși cacofonia de pe final 'ca cea mai bună dintre...'
de-a bușilea printre pietricele strîngeam zdrelituri. zărisem ceva sclipind - le couteau! - și credeam că-i mărgica cea fermecată. cînd să mă las păgubașă, dădui cu fruntea de un ce fără cap cu coadă. oare ... de ce, francisc? cu... cu ...cucui se lăsă astă poezie, fi-ți-ar penițele fără număr!
1, Virgil (Boba mai târziu puţin), am început un proiect de cronici ale unor cărţi pe care le consider semnificative dar despre care critica care, chipurile, se doreşte „profesionistă” nu se învredniceşte să scrie. Proiectul a fost deschis cu autorii A. Gejan şi D. Cozan (texte postate şi pe H.) şi e în lucru o cronică despre volumul lui S. M. Grad („Surogat”). Ag vrea să scriu şi despre „Mirabile Dictu” (nu ştiu când încă). Dar nu sunt în posesia volumului. Există două posibilităţi: (a) să-mi indici dacă poate fi achiziţionat prin poştă direct de la editură (nu dispun de timpul necesar să umblu prin librării); (b) să-mi trimeţi volumul în *.pdf prin email la [email protected]. Asta în măsura în care eşti de acord să fi cuprins în proiectul meu.
2. Boba, este evident că suferi de personalităţi multiple; şi nu că „joci numai teatru” cum te lauzi, fiind vorba de ceva patologic (şi te rog să mă crezi că ştiu ce spun). Şi dacă unele dintre ele sunt (oarecum) simpatice, altele sunt de-a dreptul…nu vrea să folosesc cuvântul. Dovada se găseşte chiar în com-urile tale la textul de faţă, atunci când, una dintre personalităţile din ultima categorie, întâi scuipă „Nu înțeleg ce rost are să postezi pe site poeme publicate pe hârtie” urmând o justificare complet aiurea şi apoi, în alt com. când, pe bună dreptate autorul îţi dă peste nas, alta linge (scuipatul) „Poemul însă este super, ca de altfel aproape întregul Mirabile Dictu, un volum de versuri pe care, oricât rearanjez, îl păstrez mereu la față în biblioteca de acasă.” Poate că cineva care te întrece este unul de-şi zice Bobadil. Îl cunoşti cumva? În ceea ce priveşte „sponsorizările” de care faci caz şi când trebuie şi când nu, dacă tot le faci, fă-le în stil grande. Instituie şi tu un premiu de câteva mii de EU care să asigure tipărirea volumului premiat la o editură ca lumea care să dispună şi de o distribuţie corespunzătore şi nu la una de kakao (nici măcar la astea nu sunt de ajuns cei câţiva marafeţi pe care-i oferi). Cu câteva sute de EU pe care îi dai, măi Mecenică, am vrut să scriu „Mucenică” (şi nu te gândi la „Mucenic” ci indirect la obiectul acela de şters la nas) nu faci altceva decât să-ţi satisfaci paranoia uneia dintre personalităţi prin care obligi să fi inclus în juriu atunci când pe H. ţi s-au interzis lansările individuale de, chipurile, „concursuri”; rezultatul cărora fiind dat de alte două personalităţi ale matale, una incompetentă şi alta rău intenţionată. Şi nu te mai da mare că citeşti cărţi de pe la o mie şi un pic (eventual în manuscris) pt. că, dacă o şi faci, lucru de care mă îndoiesc, tot nu înţelegi nimic. Cum am inimă largă, îţi pun la dispoziţie o listă întreagă din aceiaşi perioadă, dar şi din altele, pe care ţi le ofer citite gata, dar şi înţelese, ca să nu te mai oboseşti. Ce să-i faci? Am avantajul vârstei şi al timpului la care le-am parcurs înainte de a mă „boşorogi” cum binevoieşti să mă gratulezi cu gingăşie într-un com. la un text al subsemnatului. În încheiere, pt. că ştiu că unuia dintre Bobadili îi plac bancurile, citeşte-l pe cel ce urmează. Ci că pe o insulă ce părea pustie acostează un vapor. Spre uimirea celor de pe vas găsesc acolo un unic supravieţuitor (englez) al unui naufragiu întâmplat demult (vezi „Doom” pt. corectitudine; când e locuţiune adverbială, se scrie „de mult”; nu e cazul aici). Acesta îi invită să vadă cum s-a descurcat de unul singur, indicându-le trei clădiri pe care le construise. Îi conduce la prima şi-i invită în interior: „Aici e casa în care locuiesc”. Idem la a doua: „Aici e clubul pe care îl frecventez”. Pe a treia o ignoră. „Dar pe ea de ce nu ne inviţi s-o vizităm”? „Aceea….Aceea e clubul pe care nu-l frecventez”. Cred (sper), dar nu sunt sigur că ai înţeles despre ce e vorba. Dacă nu, adaug, poate te prinzi: şi ăia mulţi care te bântuie o să se plictisească şi ei de vidul tău interior (şi nu acela Buddhist sau din fizica subcuantică care e „plin”) şi vei deveni… Dacă sunt prea subtil, spune-mi, nu te jena. O să-ţi mai fac o ultimă vizită să-ţi „explic”, şi cu asta, basta. Asta nu mă face ca, în final, să nu-mi rămâi simpatic (în calitate de caz patologic).
Are din ambele caracteristici câte ceva.
Poemul e realizat din tușe simple, clare. Titlul are avantajul de a-și fi păstrat puterea și după ultima silabă a textului.
Manifest pentru că, sunt convins, întoarcerea la ” lucruri simple ” merită. Și se va impune.
Extrem de rar sunt în ultima perioadă captivat de o poezie de la cap-coadă ( pe orice suport: site, carte cu miros de scoarță, revistă, etc). Între rețete de gogonele și coduri NASA, e, mai este loc și de poezie ?
Acord o peniță pentru ambele caracteristici. Și pentru treaba bună pe care o face un bun profesionist în ale scriiturii. Să încerci să fii ”cap limpede” într-o redacție vie, dinamică, nu e chiar puțin lucru.
Genul acesta de poezie s-a practicat prin anii de aur ai Quasarului ieșean. Nu e ceva nou. Cred că și în volumul "Inimă rezistentă" al regretatului Adrian Rogoz ar fi ceva apropiat ca stil. Mie îmi place realmente această tendință a ta susesiană și insist să scrii și proză sf. Îmi amintesc că odată, la o convenție europeană sf, au venit niște fizicieni (care lucrau pe la NASA) cu o revistă umoristică a lor. Nu înțelegeam mai nimic din "poante" și mai ales de ce râdeau în hohote citind-o. Dar votez pentru acest gen de literatură elitistă.
nu cred că există cuvîntul „ascensionalitate” în limba română. și nici cuvîntul „tulburent”. cred că am fi „mai” patrioți dacă am scrie ceva mai puțin bombastic despre România sau Bucovina dar dacă am scrie corect românește.
Încep prin a cere iertare (iar!!) pentru întârziere şi prin a mulţumi pentru comentariu. Am încă o variantă a poeziei de faţă ceva mai la deal pe listă. Mi s-a părut că le amestec cam mult şi că ideea se cam pierduse. Dacă ai dispoziţie, te aştept cu un comm şi la cealaltă variantă. Dacă nu, nu-i bai :).
"Cand un text se loveste de un cap si suna a gol" - sigur este un cap de autor! Platon este chintesența rudimentelor filozofice! Ce e atât de greu?! Parcă am putea vorbi de istorie (și finalitate, uneori) fără a admite repetabilitatea (ciclicitatea, potrivit M.D.I, fiind unul dintre principiile ce-o fundamenteză) acesteia, ca experiment "up-gradat" - în spațiu și timp! Poate că ieșirea din post-modernitate, cu toate debarasările de concepte, axiome, propoziții filozofice axiomatice, lovite de desuetitudine, va decela noi esențe, din scoriile platoniacismului, desuet și defazat, temporal!
"și dacă aș găsi în șanțuri un pian aș cânta până ce toate pietrele din jur s-ar face un castel sau o cupolă" asta e tot ce m-a afectat. Nu-ti fie cu suparare. Sa ai pace, Dancus
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Poemul acesta deschide volumul meu de debut, "Gimnastul fara plamani", editura Centrului Cultural, Galati, 2010.
pentru textul : poem dePoemul dateaza din 2001.
hialin, observ ca urmaresti sa imi demonstrezi cu orice pret ca sunt eminescian. este atat de grav? te asigur, insa, cu toata sinceritatea, inca o data, ca nici pe departe nu am urmarit asa ceva.
pentru textul : Poem fecund deelian, nu cred ca esti tu in masura sa justifici sau nu cantitatea de virulenta din comentariile mele iar in ce priveste lipsa de politete sau comportament civilizat cred ca am manifestat-o de mult prea multe ori si mi-a fost intimpinata de comportamente jalnice precum cel al Elei ela, nu draga mea, gresesti. tu ai "acostat" anuntul de mai sus ca sa ne spui vrute si nevrute. acestea sint faptele si sint de o nepolitete si un tupeu care baleiaza intre ridicol si jalnic. dar asta nu este treaba mea. nu ma intereseaza in ce masura te faci tu de ris atita timp cit faci chestiile astea in alta parte. apoi prin recidiva ai continuat sa imi raspunzi ignorind atentionarea mea. mi se pare de prost gust sa "justifici" continuarea comportamentului tau datorita interventiei mele. ai calcat flagrant regulamentul de mai multe ori si continui sa sfidezi. pur si simpli ma oboseste sa fac educatie unui om care nu o are si acuza pe celalalt ca jigneste. eu zic sa te uiti in oglinda si sa vezi mai bine cum arati inainte de a ma acuza. sint prea multi cei care mi-au spus ca nu stii sa te comporti intr-o comunitate. pe Hemeneia noi cautam ca oamenii sa fie respectati, relaxati si responsabili. oricine abuzeaza acest cadru nu il merita.
pentru textul : Cenaclul Virtualia - la a VII-a ediție deDorel, eu nu te-am numit frustrat. Adica am avut bunul simt sa nu o fac. Tu nu il ai. Este simplu. Du-te acolo unde comportamente din acestea ca ale tale sint considerate acceptabile. Am citit parerea ta despre Hermeneia. Nu cred ca este nevoie sa iti spun ca desi nu o impartasesc iti multumesc pentru ea. Ca de obicei sint intotdeauna deschis sa aud pareri. Hermeneia insa este bine merci si va fi aici si atunci cind tu nu vei mai fi. In orice caz sper ca nu te vei supara daca iti voi spune ca sint mai mult oameni interesati de Hermeneia decit de parerile lui Teodor Cristea.
pentru textul : Povestiri de la Borta Rece dek, poate m-am pripit. ideea era sa dau cateva detalii despre textele mele, in general, in niciun caz sa formulez concluzii care te-ar putea deranja. oricum, multam' pentru timpul acordat.
pentru textul : cutia cu nade deÎnţeleg şi vă mulţumesc foarte mult.
pentru textul : Onoarea hoţilor de cai 1 deCorectez chiar acum şi o să-mă străduiesc să nu mai fac greşeli.
Cu toate că e cam greu,deoarece nu sunt român, deşi îmi place această limbă foarte, foarte mult şi încerc să traduc cărţile mele în limba română.
Cu adânc respect!
toata voia catre dumneavoastra, domnule Gorun. eu l-am scris...dar nu mai stiu exact cu ce mana. da, abia astept concluziile de care vorbiti.
pentru textul : Danaidă deexista doua delimitari, zic eu: frica si libertatea; seara este libertatea, lumina care obiectizeaza si elibereaza in acelasi timp. este o transfigurare ontologica. ultimul vers ar fi o dezbracare de atributele date a priori de la nastere: de la locul de nastere, limba vorbita pana la credinta, pana la alegerile proprii.mi-a placut, medeea
pentru textul : Transfigurare deD-nă Deminescu, sunteţi total în eroare, în derivă şi degrabă vărsătoare de acuze!
"Dacă aş fi fost singura căreia îi aruncaţi la coş cuvintele" - păi bineînţeles că nu sunteţi singura. Ce, credeti că numai d-voastră scrieţi foarte slab?! Aici există "şantier literar", unde ajung textele slabe. Si, mă rog, de unde ştiţi care dintre, sau câte dintre, texte au fost trimise acolo de mine, şi care de alt editor, pentru a vă putea exprima?
"Dar NIMENI, nici un POET adevărat dintre cei cu recunoaşterea USR nu îşi permite să împroaşte cu noroi, aşa cum o faceţi d-voastră" - sunteţi prea acidă pentru a vedea adevărata situaţie. Eu am răspuns ironic la două subtilităţi ale d-voastră. Dacă e cineva care împroaşcă cu noroi aici, aceea sunteţi d-voastră, acuzând userii acestui spaţiu că ma linguşesc, pentru a mă îmbuna.
" Dar NIMENI, nici un POET adevărat dintre cei cu recunoaşterea USR" - e clar, nu avem ce discuta. Dacă d-voastră credeţi că (doar) în USR există poeţi adevăraţi...
"Editor pe un site literar fiind şi administrator pe un altul, credeţi-mă, lecturez multă poezie modernă, bună" - permiteţi-mi să mă îndoiesc că acel site de care pomeniţi ar fi mai mult decât un spaţiu pentru socializare, cu pretenţii culturale. Dacă citiţi poezie modernă de bună calitate şi scrieţi în felul acesta, vă rog să mă credeţi că o citiţi degeaba.
"Şi vă mai spun doar atât: un Adrian Păunescu şi un Grigore Vieru vor rămâne în analele Literaturii române! " - cu siguranţă. Aici suntem de acord. Şi vor rămâne acolo pentru că există cititori ca d-voastră.
Îmi pare rău că mă repet, dar v-aş fi recunoscător dacă mi-aţi arunca roşii în geam pe altă cale. Aici, despre text, sau deloc.
Punct!
(pi punct es: atenţie la gramatică!)
pentru textul : alb gustul de miere al ierbii deTenta horror nu salvează proza. Fragmentul suferă de inexpresivitate literară poate și datorită unui abuz de dialoguri. Editare neglijentă, prea multe cuvinte lipsite de diacritice să le subliniez pe toate. Titlul nu trebuie scris cu majuscule, nu ajută, din păcate.
pentru textul : Hârtia de o sută deîn ce privește termenul NOVICE, mărturisesc că aș fi putut să folosesc termenul ÎNCEPĂTOR sau UCENIC, sau un alt termen. In ce priveste termenul STAGIAR am rezerve pentru ca el transmite ideea de temporalitate iar aceasta ar fi o conotatie gresita. Pentru ca Hermeneia nu are o politica de stagiatura (precum alte site-uri, asta in ciuda faptului ca unii observ ca nu pricep asta), deci pe Hermeneia notiunea de temporalitate este irelevanta. (Desi intr-un anumit sens noua categorie de NOU VENIT contrazice aceasta, dar ideea categoriei de NOU VENIT a fost si este aceea de a substitui un efort(si un proces) pe care il faceam noi in Consiliu pentru inscriere. La urma urmei NOU VENIT este doar o „etapa administrativa” inainte de a fi clar in ce categorie un membru nou inscris va fi incadrat). Asa cum spune regulamentul, „1. Scopul comunității literare Hermeneia nu este elitismul autorilor ci al textelor. Se urmărește promovarea calității literare prin textele care se publică și opiniile critice care se exprimă.”. Cu alte cuvinte categoria de NOVICE nu porneste de la om (pe care de altfel eu nici nu il cunosc) ci este legata de textele pe care le publica si calitatea comentariilor pe care le face. Poate sa ramina NOVICE sau COLABORATOR un an de zile, sau doi, sa poate sa fie de la bun inceput AUTOR. Scopul nostru pe Hermeneia ESTE sa avem AUTORI si eventual COLABORATORI. Nu dorim ce cineva sa fie sau sa ramina NOVICE. Dar nici nu il putem obliga sa isi imbunatateasca calitatea scriiturii. El sau ea sint singurii care pot face ceva pentru aceasta. In acelasi timp mi se pare oarecum incorec sa astepti numai de la altii sa te ajute sa iti imbunatatesti calitatea textelor pe care le publici. Editorii si ceilalti autori care critica ceea ce scrii aici o fac benevol si isi rup din timpul lor ca sa citeasca ce scrii si sa iti ofere o opinie, buna sau rea. Cel mai ciudat mi se pare sa vad NOVICI care nu numai ca recidiveaza in a scrie prost dar sint si ostili comentariilor care nu le aduleaza „opera”. Stiu ca exista si comentarii rautacioase. Eu am primit sute. Am primit sute chiar si cind am inceput sa postez texte pe un alt site acum aproape sase ani. Recunosc ca nu toate iti pica bine la stomac dar cred ca exista o arta a conflictului in dialog si o stiinta a discernamintului intre rautatile care iti fac in ultima instanta bine si cele pe care trebuie sa le ignori. Eu am invatat multe si din multele conflicte pe care le-am avut. Cel putin am invatat arta conflictului si polemicii publice. Si pentru asta trebuie sa multumesc multor indivizi care au scris lucruri putin magulitoare la adresa mea sau a scriiturii mele. Indiferent de „categoria” la care esti esential este ca miine sa scrii mai bine ca ieri. Si cu siguranta vei deveni AUTOR pe Hermeneia. Daca cineva vrea sa folosim termenul de ÎNCEPĂTOR sau UCENIC pe Hermeneia eu sint deschis dar ma indoiesc ca vor fi amatori. Termenul NOVICE mi s-a parut intotdeauna ca pastreaza esenta ideii dar ramine in acelasi timp... elegant. Mai sint doua lucruri la care nu ti-am raspuns. Nu cred ca e bine ca cineva sa stea NOU VENIT mai mult de doua saptamini sau maxim o luna. 1.Pentru ca NOU VENIT nu e un stagiu ci doar o „ecluza administrativa”. 2.Stergerea contului si a textelor publicate va fi posibila. De vreme ce un text poate fi retras din publicare oricind.
pentru textul : hermeneia 2.0 deprimele doua strofe sint valoroase si ar merita o penita de aur. dar in partea a doua textul se pierde pe sine insusi.
pentru textul : mâna lui rezema liniștea deeste ciudat cum , cu toate frumusetile ei, viata arata uneori si asa, o suma a dezamagirilor , neputintelor, neintelesurilor instrainarilor, neimplinirilor noastre...
pentru textul : aspacardin sau nopţi nedormite demi-a palcut mult!
nu inteleg de ce este in "cutia de nisip". care e experimentul aici? textul e interesant si vad ca ai o inclinatie spre a scrie din perspectiva unei femei, chiar daca ar fi interesant de vazut daca femeile s-ar regasi in asa ceva. poate ca ideea cu ceara de urechi nu e neparat cea mai buna solutie dar cizmele trebuiesc neaparat facute, fara indoiala
pentru textul : Oglinzi deai dreptate Virgil, e scălâmbă... îmi place cum valorifici cuvintele mai rar uzitate...
pentru textul : primăvara asta scălîmbă I deSuperb poem de o verbalitate aparte, o combinație aici doar de solomon știută între peiorație și vibrație în favoarea celei din urmă.
pentru textul : cea mai bună dintre poeziile posibile deȘi da, cum subliniază și Virgil, chiar de poche.
Un poem cât se poate de inspirat.
Margas.
P.S. De eliminat totuși cacofonia de pe final 'ca cea mai bună dintre...'
de-a bușilea printre pietricele strîngeam zdrelituri. zărisem ceva sclipind - le couteau! - și credeam că-i mărgica cea fermecată. cînd să mă las păgubașă, dădui cu fruntea de un ce fără cap cu coadă. oare ... de ce, francisc? cu... cu ...cucui se lăsă astă poezie, fi-ți-ar penițele fără număr!
pentru textul : Pietrele Doamnei de1, Virgil (Boba mai târziu puţin), am început un proiect de cronici ale unor cărţi pe care le consider semnificative dar despre care critica care, chipurile, se doreşte „profesionistă” nu se învredniceşte să scrie. Proiectul a fost deschis cu autorii A. Gejan şi D. Cozan (texte postate şi pe H.) şi e în lucru o cronică despre volumul lui S. M. Grad („Surogat”). Ag vrea să scriu şi despre „Mirabile Dictu” (nu ştiu când încă). Dar nu sunt în posesia volumului. Există două posibilităţi: (a) să-mi indici dacă poate fi achiziţionat prin poştă direct de la editură (nu dispun de timpul necesar să umblu prin librării); (b) să-mi trimeţi volumul în *.pdf prin email la [email protected]. Asta în măsura în care eşti de acord să fi cuprins în proiectul meu.
2. Boba, este evident că suferi de personalităţi multiple; şi nu că „joci numai teatru” cum te lauzi, fiind vorba de ceva patologic (şi te rog să mă crezi că ştiu ce spun). Şi dacă unele dintre ele sunt (oarecum) simpatice, altele sunt de-a dreptul…nu vrea să folosesc cuvântul. Dovada se găseşte chiar în com-urile tale la textul de faţă, atunci când, una dintre personalităţile din ultima categorie, întâi scuipă „Nu înțeleg ce rost are să postezi pe site poeme publicate pe hârtie” urmând o justificare complet aiurea şi apoi, în alt com. când, pe bună dreptate autorul îţi dă peste nas, alta linge (scuipatul) „Poemul însă este super, ca de altfel aproape întregul Mirabile Dictu, un volum de versuri pe care, oricât rearanjez, îl păstrez mereu la față în biblioteca de acasă.” Poate că cineva care te întrece este unul de-şi zice Bobadil. Îl cunoşti cumva? În ceea ce priveşte „sponsorizările” de care faci caz şi când trebuie şi când nu, dacă tot le faci, fă-le în stil grande. Instituie şi tu un premiu de câteva mii de EU care să asigure tipărirea volumului premiat la o editură ca lumea care să dispună şi de o distribuţie corespunzătore şi nu la una de kakao (nici măcar la astea nu sunt de ajuns cei câţiva marafeţi pe care-i oferi). Cu câteva sute de EU pe care îi dai, măi Mecenică, am vrut să scriu „Mucenică” (şi nu te gândi la „Mucenic” ci indirect la obiectul acela de şters la nas) nu faci altceva decât să-ţi satisfaci paranoia uneia dintre personalităţi prin care obligi să fi inclus în juriu atunci când pe H. ţi s-au interzis lansările individuale de, chipurile, „concursuri”; rezultatul cărora fiind dat de alte două personalităţi ale matale, una incompetentă şi alta rău intenţionată. Şi nu te mai da mare că citeşti cărţi de pe la o mie şi un pic (eventual în manuscris) pt. că, dacă o şi faci, lucru de care mă îndoiesc, tot nu înţelegi nimic. Cum am inimă largă, îţi pun la dispoziţie o listă întreagă din aceiaşi perioadă, dar şi din altele, pe care ţi le ofer citite gata, dar şi înţelese, ca să nu te mai oboseşti. Ce să-i faci? Am avantajul vârstei şi al timpului la care le-am parcurs înainte de a mă „boşorogi” cum binevoieşti să mă gratulezi cu gingăşie într-un com. la un text al subsemnatului. În încheiere, pt. că ştiu că unuia dintre Bobadili îi plac bancurile, citeşte-l pe cel ce urmează. Ci că pe o insulă ce părea pustie acostează un vapor. Spre uimirea celor de pe vas găsesc acolo un unic supravieţuitor (englez) al unui naufragiu întâmplat demult (vezi „Doom” pt. corectitudine; când e locuţiune adverbială, se scrie „de mult”; nu e cazul aici). Acesta îi invită să vadă cum s-a descurcat de unul singur, indicându-le trei clădiri pe care le construise. Îi conduce la prima şi-i invită în interior: „Aici e casa în care locuiesc”. Idem la a doua: „Aici e clubul pe care îl frecventez”. Pe a treia o ignoră. „Dar pe ea de ce nu ne inviţi s-o vizităm”? „Aceea….Aceea e clubul pe care nu-l frecventez”. Cred (sper), dar nu sunt sigur că ai înţeles despre ce e vorba. Dacă nu, adaug, poate te prinzi: şi ăia mulţi care te bântuie o să se plictisească şi ei de vidul tău interior (şi nu acela Buddhist sau din fizica subcuantică care e „plin”) şi vei deveni… Dacă sunt prea subtil, spune-mi, nu te jena. O să-ţi mai fac o ultimă vizită să-ţi „explic”, şi cu asta, basta. Asta nu mă face ca, în final, să nu-mi rămâi simpatic (în calitate de caz patologic).
pentru textul : cu o gaură mare pătrată în piept ▒ deAre din ambele caracteristici câte ceva.
Poemul e realizat din tușe simple, clare. Titlul are avantajul de a-și fi păstrat puterea și după ultima silabă a textului.
Manifest pentru că, sunt convins, întoarcerea la ” lucruri simple ” merită. Și se va impune.
Extrem de rar sunt în ultima perioadă captivat de o poezie de la cap-coadă ( pe orice suport: site, carte cu miros de scoarță, revistă, etc). Între rețete de gogonele și coduri NASA, e, mai este loc și de poezie ?
Acord o peniță pentru ambele caracteristici. Și pentru treaba bună pe care o face un bun profesionist în ale scriiturii. Să încerci să fii ”cap limpede” într-o redacție vie, dinamică, nu e chiar puțin lucru.
pentru textul : Întoarcerea la lucrurile mici dedar trebuie să te dai de trei ori peste cap
pentru textul : schit dejugul si sarcina, cam aceeasi poveste. sau nu? in rest, una din delicatele intrebarile care incep cu "de ce?"...
pentru textul : dincolo de iluzie deGenul acesta de poezie s-a practicat prin anii de aur ai Quasarului ieșean. Nu e ceva nou. Cred că și în volumul "Inimă rezistentă" al regretatului Adrian Rogoz ar fi ceva apropiat ca stil. Mie îmi place realmente această tendință a ta susesiană și insist să scrii și proză sf. Îmi amintesc că odată, la o convenție europeană sf, au venit niște fizicieni (care lucrau pe la NASA) cu o revistă umoristică a lor. Nu înțelegeam mai nimic din "poante" și mai ales de ce râdeau în hohote citind-o. Dar votez pentru acest gen de literatură elitistă.
pentru textul : baloane de tăcere denu cred că există cuvîntul „ascensionalitate” în limba română. și nici cuvîntul „tulburent”. cred că am fi „mai” patrioți dacă am scrie ceva mai puțin bombastic despre România sau Bucovina dar dacă am scrie corect românește.
pentru textul : Plaiuri bucovinene deacum situl merge incomparabil mai usor, revizia a fost binevenita.
pentru textul : o avarie neplanificată deidem - mai degarbă "ibidem", şi aici: "mu-ţe-ni-e; slu-ţe-ni-e; nu mu-ţe-nie Nu cred...", un binemeritat punct după "mu-ţe-ni-e"
Scuze!
pentru textul : Sfinx deÎncep prin a cere iertare (iar!!) pentru întârziere şi prin a mulţumi pentru comentariu. Am încă o variantă a poeziei de faţă ceva mai la deal pe listă. Mi s-a părut că le amestec cam mult şi că ideea se cam pierduse. Dacă ai dispoziţie, te aştept cu un comm şi la cealaltă variantă. Dacă nu, nu-i bai :).
Sarut mâinile.
pentru textul : E. R. de"Cand un text se loveste de un cap si suna a gol" - sigur este un cap de autor! Platon este chintesența rudimentelor filozofice! Ce e atât de greu?! Parcă am putea vorbi de istorie (și finalitate, uneori) fără a admite repetabilitatea (ciclicitatea, potrivit M.D.I, fiind unul dintre principiile ce-o fundamenteză) acesteia, ca experiment "up-gradat" - în spațiu și timp! Poate că ieșirea din post-modernitate, cu toate debarasările de concepte, axiome, propoziții filozofice axiomatice, lovite de desuetitudine, va decela noi esențe, din scoriile platoniacismului, desuet și defazat, temporal!
pentru textul : Câte ceva despre simțul intern deerr. v-a starnit
pentru textul : coliba mea de corali dea... "știi" pare-mi-se:)!
pentru textul : memento de"și dacă aș găsi în șanțuri un pian aș cânta până ce toate pietrele din jur s-ar face un castel sau o cupolă" asta e tot ce m-a afectat. Nu-ti fie cu suparare. Sa ai pace, Dancus
pentru textul : consistență proprie dePagini