declar pe proprie raspundere ca le-am citit pe toate din serie si m-au lasat cu gustul de rigoare. imi este greu sa o numesc povestire pentru ca nu cred ca a povestit prea mult. influenta poetului este foarte mare in aceasta incercare in proza.
multumesc, abia acum am vazut comentariul tau. asta-i una din creatiile de care intitial mi-a fost jena, deci mi-e relativ greu sa rezonez la aprecieri insa ma bucur ca mai transmite emotie si creeaza cate-o legatura, ici-colo. :o)
Stiu prea bine principiile, nu imi amintesc avertizarile, una dintre ele oare era aceea cu un text slab al lui Maroga, la care ii explicam cum se scrie poezie? Am impresia ca da =)). Poti sa ma avertizezi si sa ma dai si afara, mare pierdere! =))
daca frumos ai spus "ea iesise din mine asa curgator", cred ca versul "prin piele-mi iesise" reduce din sugestia oferita initial. la fel, e dificil sa gandesti si sa cataloghezi privirea unui nou-nascut, fie el si poem, ca mustrare.... de ce nu "mainile ei priveau/mainile mele priveau"?
@ trinity: luni eram in gara de nord si asteptam un tren. cind a venit pe primul vagon scria 1. Am crezut ca e vagonul meu, ca asa scria pe bilet. ei, in vagon se urcasera vreo 15 tigani. am intrebat controlorul daca era chiar vagonul meu. s-a uitat la bilet si a zis da. asta e locul tau. i-a dat pe tigani jos din tren. mi-am dat seama dupa aia ca vagonul 1 e de fapt clasa 1. si m-a amendat pentru asta. de ce-ti spun asta? daca antecomentatorul tau care se numeste margas e bobadil, atunci il inteleg. daca e intr-adevar marga stoicovici nu-i inteleg vehementa. oare chiar nu putem sa nu lasam semne acolo unde ne place? oare chiar chiar sintem asa de idioti incit sa ne hartuim pina nu mai avem aer?(si ma scuzi, dar eu cred sincer ca incasez, nu numai aici, niste polite de fost editor.)
3. - așa cum spune regulamentul, datele care sînt menite a fi private sînt și vor rămîne private. Inclusiv cele care au fost înscrise pe Hermeneia 1.0
Este vorba de un alt fel de „data protection” la care te referi?
Deocamdată singurele „date personale” depozitate pe Hermeneia 2.0 sînt adresa ta de email, penName-ul, parola și Numele și Prenumele. Fiecare din cele patru pot fi editate de tine. Parola și adresa de email sînt și vor fi păstrate privat.
Deocamdată nu există un cîmp pentru date biografice, motto sau altceva. Dar va apărea.
foarte fain acest haiku pe care l-ai adus cu tine.
ce să zic, da, probabil că lejeritatea lecturii este mai avantajoasă, eu găsesc că lectorul trebuie trezit şi băgat într-un mic labirint din care să iasă cu plăcerea de a fi rătăcit prin locuri noi, fanteziste, vitale, care-i trezesc amintiri, emoţii, întrebări, îl pun pe gânduri sau, pur şi simplu îi provoacă idei, alte idei, şi mai bune chiar.
bucuria de a te avea aici, de partea cuvintelor, cuvintelor cărora încerc să le pun cât de mult şi cât de bine pot eu din ceea ce sunt, este mare. mulţumesc.
drumule
dă-mi voie să-ți fiu un șanț
să tac despicat
la marginea ta
până când ți se adună
în mine
toate sunetele
și pașii
apoi să ridic
deasupra-ți
un singur cuvant îmens și verde
sub cer
ca sub ochiul unui copil
ce-și caută o bucurie...
da, eu am atasat codul de bare fotografiei. aveam in minte ideea insa abia astazi am reusit s-o concretizez. mentionez cu aceasta ocazie ca este ptr prima data cand fac un experiment vizual in serie si am avut -recunosc- emotii in privinta receptarii lui. cu aceasta si acest ciclu s-a incheiat. sper sa placa. multumesc
Cine mai scrie poezie pe coli albe de hartie sau e vorba de coala alba de site :).
Cumva, imi era dor sa citesc un text scris de tine, scris in atmosfera atat de specifica poeziilor tale. Frumos.
Adevărul că poeziile Luminiței Suse și ale lui Doru Lubov vă incită și le oferiți o cu totul altă cotă decât celorlalte poeme tocmai pentru structura lor "genetică". Mie poemul prezentat aici nu mi s-a părut o replică la cei doi ci un exercițiu topologic al efemerului de sine-stătător. Raporturile dintre teoria suprafețelor fantaste și filosofie par incerte, nefinisate, abia sugerate.
m-a rupt poezia asta. faptul ca ai spus ca-i ok asa, m-a dus iar in punctul in care simteam ca asa vreau sa fie. stiu exact ce-i lipseste, dar parca-i nasul Barbarei Streissand, mi-e frica sa umblu la el pentru ca parca i-as lua. imi vine sa ma supar pe lume ca nu vede cat e de simpla, pai sa nu-ti vina sa dai vina pe altii? :o)
multumesc c-ai fost cititor, ca te-ai intors, ca-ti plac pisicile.
Cristina, Hermeneia tot de pe data de 2 s-a sesizat. Că anunţul cu privire la suspendare a apărut acum, e altă treabă. Nu înţeleg acel "totuşi" ("e bine totusi..."). Ce a făcut greşit Hermeneia, pentru ca, în final, să facă, totuşi, ceva corect?
La mulţi ani şi ţie şi să ştii că sunt cât se poate de bucuroasă că te pot lectura aici, după atât de mult timp în care nu am mai ştiut (nici eu) nimic despre activitatea ta literară. In extenso, e bine că ne-am regăsit aici, după atât de mult timp care uite, trece, trece, cu noi trecându-l, mai mult sau mai puţin din copiii ce parcă am fost. Sper să mai am prilejul să te lecturez în acest spaţiu generos.
Cât despre proiectele mele, ca să devoalez adevărul, există un mini-roman despre care nu ar fi acum atât de multe de povestit, sper să fie în viitor. Voi mai posta fragmente şi aici.
În altă ordine de idei, nu văd motiv de conflict sub acest text inovativ-ludic, nu îi văd sensul ori rostul.
Despre termenul pus sub discuţie. Virgil, nici eu nu am găsit termenul „derogativ” în dex, dar e cât se poate de prezent în limbajul juridic, cu siguranţă că provine din chiar verbul a deroga – vei găsi numeroase exemple şi pe internet. Şi, să fiu iertată, dar eu cred că lui Nicholas îi era cât se poate de familiar şi l-a folosit chiar cu o intenţie elegantă. Şi ţie un călduros La mulţi ani şi gândul meu bun.
Paul, revin cu inca o data specificarea ca nu ma refeream la forma si la aplecarea asupra constructiei textului. ma refeream la fond si, mai ales, la faptul ca toate marile opere (inclusiv a lui salinger) au, in substrat, atingere la temele de baza ale umanitatii si la filosofia lumii, fie literatura, pictura, muzica, etc., indiferent cum sunt ele percepute "ca forma", indiferent cat de "intamplatoare" par la o lectura superficiala. nu anume "eu" vad intr-un anume fel poezia, literatura. asa este scris in manualele de teorie a artei, literaturii si in estetica. iar salinger are un univers urias, bogat (inclusiv in Noua povestiri), un univers cu tematica grea si motive mult batatorite de ceilalti prozatori ai epocii. un univers al violentei irationale, paranoice in care vulgarul intra in conflict cu mentalitatea personajelor (copii, cu precadere) si o perverteste. el acuza cinismul materilismului si instrainarea, alienarea, ca mai toti scriitorii americani ai generatiei lui. mai mult decat atat, salinger scrie proza, literatura pe intinderi mari. departe de mine gandul sa intru in divergente de opinii si nici de hachite critice nu am chef, dar daca eu, care nu fusaresc lectura si am bunul simt sa citesc cu atentie un text, am ramas cu ideea de "accident", inseamna ca asta mi-a ramas din text. nimic peiorativ aici. aici inchei si gata:)
Dacă toate micile întâmplări din viața noastră gen "twilight yone" ar fi poezie... Se înțelege foarte bine, chiar prea "facil" "mesajul", dar am impresia că am citit un mesaj într-o sticlă... pe masa din bucătărie, nu în ocean. Facil, cu alte cuvinte, iar poezia chiar lipsește. Desigur, este doar părerea mea, la fel ca și a antecomentatorului meu. Poți să răspunzi la fel, dar cel mai important este că tu știi să scrii în acea "zicere liberă" și să-ți iasă și poezie, dar aici nu e nimic de felul acesta. Fii tu mai exigent cu tine, până să fim noi. Din autosuficiență nu progresezi. Mai bine să îți spui tu singur că nu e bine, iar noi să te lăudăm, decât invers.
M-am gîndit mult ce înseamnă "atunci" pentru mine și mi-am dat seama că "atunci" a fost o zi ploiasă în care nici eu nu prea înțelegeam ce se întîmplă, aveam doar șase ani. Era o aniversare și cineva lipsea de la masă. Atunci am comis această primă infracțiune, arăta un pic diferită atunci, dar în esența ei este aceeași. Viața mea a luat un cu totul alt curs și mult timp nu am mai comis fapte de acest gen. A rămas într-un cotlon ghemuită doar foamea pentru povești, deși... am crezut că m-am cumințit dar aniversarea aceea... Locul de la masă Aniversarea A rămas un loc liber la masă, un loc gol; de-acolo pleacă tăcerea întrebîndu-l pe fiecare din casă nu ești tu? În odaia plină de oaspeți un copil tot caută ceva, ceva ce-a pierdut; un gînd zace-n flori dar ele nu vor sau nu pot să-i vorbească și el plînge neștiind ce-a pierdut A mai crescut între timp a învățat că lumea caută de multe ori să îți ia acel ceva la care ții tu cel mai mult, a reușit s-o înfrunte și luptînd s-o oblige să-i dea înapoi tot ce i-a luat dar nu poate nicicum să găsească tăcerea celui plecat de la masă și eu, nu pot să-l fac să vorbească pe-acest copil sălbatic și mut. (publicată pe acest site la 12.05.2006, 23.08.06). Îmi pare rău că acest text nu este reprezentativ, dar nu pot minți postînd altul. Mulțumesc, Solomon.
dragă alma, bună varianta ta, dar știi tu...non idem est si duo dicunt idem!:-)...o să încerc data viitoare să fiu mai atentă la "balast"..recunosc că mă las purtată de impulsul clipei și foarte rar revin asupra textului pt a modifica ceva... mulțumesc pentru însemn.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
declar pe proprie raspundere ca le-am citit pe toate din serie si m-au lasat cu gustul de rigoare. imi este greu sa o numesc povestire pentru ca nu cred ca a povestit prea mult. influenta poetului este foarte mare in aceasta incercare in proza.
pentru textul : puloverul (the end) demultumesc, abia acum am vazut comentariul tau. asta-i una din creatiile de care intitial mi-a fost jena, deci mi-e relativ greu sa rezonez la aprecieri insa ma bucur ca mai transmite emotie si creeaza cate-o legatura, ici-colo. :o)
pentru textul : Nu-mi amintesc nimic despre tata deStiu prea bine principiile, nu imi amintesc avertizarile, una dintre ele oare era aceea cu un text slab al lui Maroga, la care ii explicam cum se scrie poezie? Am impresia ca da =)). Poti sa ma avertizezi si sa ma dai si afara, mare pierdere! =))
pentru textul : story of a city dedaca frumos ai spus "ea iesise din mine asa curgator", cred ca versul "prin piele-mi iesise" reduce din sugestia oferita initial. la fel, e dificil sa gandesti si sa cataloghezi privirea unui nou-nascut, fie el si poem, ca mustrare.... de ce nu "mainile ei priveau/mainile mele priveau"?
pentru textul : apoi lumina a-nceput să cânte de@ trinity: luni eram in gara de nord si asteptam un tren. cind a venit pe primul vagon scria 1. Am crezut ca e vagonul meu, ca asa scria pe bilet. ei, in vagon se urcasera vreo 15 tigani. am intrebat controlorul daca era chiar vagonul meu. s-a uitat la bilet si a zis da. asta e locul tau. i-a dat pe tigani jos din tren. mi-am dat seama dupa aia ca vagonul 1 e de fapt clasa 1. si m-a amendat pentru asta. de ce-ti spun asta? daca antecomentatorul tau care se numeste margas e bobadil, atunci il inteleg. daca e intr-adevar marga stoicovici nu-i inteleg vehementa. oare chiar nu putem sa nu lasam semne acolo unde ne place? oare chiar chiar sintem asa de idioti incit sa ne hartuim pina nu mai avem aer?(si ma scuzi, dar eu cred sincer ca incasez, nu numai aici, niste polite de fost editor.)
pentru textul : no new messages in your inbox deAdriana, am reuşit să operez transferul.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - II - deCred că se spune corect dezvirginată. Drăguță poezie. Dar cam siropoasă.
pentru textul : scaranoastradebloc de1. - nu există încă dar e ceva la care lucrez și vreau să îi găsesc o formulă relevantă
2. - despre asta citește aici: http://www.hermeneia.com/content/jurnal-de-nesomn-20
3. - așa cum spune regulamentul, datele care sînt menite a fi private sînt și vor rămîne private. Inclusiv cele care au fost înscrise pe Hermeneia 1.0
Este vorba de un alt fel de „data protection” la care te referi?
Deocamdată singurele „date personale” depozitate pe Hermeneia 2.0 sînt adresa ta de email, penName-ul, parola și Numele și Prenumele. Fiecare din cele patru pot fi editate de tine. Parola și adresa de email sînt și vor fi păstrate privat.
Deocamdată nu există un cîmp pentru date biografice, motto sau altceva. Dar va apărea.
pentru textul : Bun venit pe Hermeneia 2.0 defoarte fain acest haiku pe care l-ai adus cu tine.
ce să zic, da, probabil că lejeritatea lecturii este mai avantajoasă, eu găsesc că lectorul trebuie trezit şi băgat într-un mic labirint din care să iasă cu plăcerea de a fi rătăcit prin locuri noi, fanteziste, vitale, care-i trezesc amintiri, emoţii, întrebări, îl pun pe gânduri sau, pur şi simplu îi provoacă idei, alte idei, şi mai bune chiar.
bucuria de a te avea aici, de partea cuvintelor, cuvintelor cărora încerc să le pun cât de mult şi cât de bine pot eu din ceea ce sunt, este mare. mulţumesc.
pentru textul : odios plouă dedrumule
pentru textul : Os dedă-mi voie să-ți fiu un șanț
să tac despicat
la marginea ta
până când ți se adună
în mine
toate sunetele
și pașii
apoi să ridic
deasupra-ți
un singur cuvant îmens și verde
sub cer
ca sub ochiul unui copil
ce-și caută o bucurie...
nu, Ialin, categoria Recycle Bin e mai potrivita, zic eu...
pentru textul : Pe vremea rea a unui mare dictator deai dreptate daniela. încă mai am de învățat
pentru textul : metalmorphosis deda, eu am atasat codul de bare fotografiei. aveam in minte ideea insa abia astazi am reusit s-o concretizez. mentionez cu aceasta ocazie ca este ptr prima data cand fac un experiment vizual in serie si am avut -recunosc- emotii in privinta receptarii lui. cu aceasta si acest ciclu s-a incheiat. sper sa placa. multumesc
pentru textul : rosario deminunat
pentru textul : pogonici love story deCine mai scrie poezie pe coli albe de hartie sau e vorba de coala alba de site :).
pentru textul : din cuvintele pe care nu le găsesc IV deCumva, imi era dor sa citesc un text scris de tine, scris in atmosfera atat de specifica poeziilor tale. Frumos.
Adevărul că poeziile Luminiței Suse și ale lui Doru Lubov vă incită și le oferiți o cu totul altă cotă decât celorlalte poeme tocmai pentru structura lor "genetică". Mie poemul prezentat aici nu mi s-a părut o replică la cei doi ci un exercițiu topologic al efemerului de sine-stătător. Raporturile dintre teoria suprafețelor fantaste și filosofie par incerte, nefinisate, abia sugerate.
pentru textul : Ȋn biblioteci fantaste devă mulţumesc pentru lectură, comentarii.
Masha mă surprinzi cu acest cadou, îl iau cu inima împăcată şi cu mulţumirea unuia care ştie ce este darul.
pentru textul : spovedanie decristina,
m-a rupt poezia asta. faptul ca ai spus ca-i ok asa, m-a dus iar in punctul in care simteam ca asa vreau sa fie. stiu exact ce-i lipseste, dar parca-i nasul Barbarei Streissand, mi-e frica sa umblu la el pentru ca parca i-as lua. imi vine sa ma supar pe lume ca nu vede cat e de simpla, pai sa nu-ti vina sa dai vina pe altii? :o)
multumesc c-ai fost cititor, ca te-ai intors, ca-ti plac pisicile.
pentru textul : Geamantan cu pisică demi-a mai rămas doar să mă duc laTecuci după număr, că papucii... nu te confund, dar m-am edificat.
pentru textul : Boierismul - necenzurat ludic deNu este necesar a se scrie cu majuscule la titlu. E suficient doar D.
pentru textul : Deputatomania deCristina, Hermeneia tot de pe data de 2 s-a sesizat. Că anunţul cu privire la suspendare a apărut acum, e altă treabă. Nu înţeleg acel "totuşi" ("e bine totusi..."). Ce a făcut greşit Hermeneia, pentru ca, în final, să facă, totuşi, ceva corect?
pentru textul : Lucia Marinescu - suspendare cont dedesenul imi apartine, multumesc de aprecieri...
pentru textul : pe umbra mea o cheamă Joline deLa mulţi ani şi ţie şi să ştii că sunt cât se poate de bucuroasă că te pot lectura aici, după atât de mult timp în care nu am mai ştiut (nici eu) nimic despre activitatea ta literară. In extenso, e bine că ne-am regăsit aici, după atât de mult timp care uite, trece, trece, cu noi trecându-l, mai mult sau mai puţin din copiii ce parcă am fost. Sper să mai am prilejul să te lecturez în acest spaţiu generos.
Cât despre proiectele mele, ca să devoalez adevărul, există un mini-roman despre care nu ar fi acum atât de multe de povestit, sper să fie în viitor. Voi mai posta fragmente şi aici.
În altă ordine de idei, nu văd motiv de conflict sub acest text inovativ-ludic, nu îi văd sensul ori rostul.
Despre termenul pus sub discuţie. Virgil, nici eu nu am găsit termenul „derogativ” în dex, dar e cât se poate de prezent în limbajul juridic, cu siguranţă că provine din chiar verbul a deroga – vei găsi numeroase exemple şi pe internet. Şi, să fiu iertată, dar eu cred că lui Nicholas îi era cât se poate de familiar şi l-a folosit chiar cu o intenţie elegantă. Şi ţie un călduros La mulţi ani şi gândul meu bun.
pentru textul : new year samba dePaul, revin cu inca o data specificarea ca nu ma refeream la forma si la aplecarea asupra constructiei textului. ma refeream la fond si, mai ales, la faptul ca toate marile opere (inclusiv a lui salinger) au, in substrat, atingere la temele de baza ale umanitatii si la filosofia lumii, fie literatura, pictura, muzica, etc., indiferent cum sunt ele percepute "ca forma", indiferent cat de "intamplatoare" par la o lectura superficiala. nu anume "eu" vad intr-un anume fel poezia, literatura. asa este scris in manualele de teorie a artei, literaturii si in estetica. iar salinger are un univers urias, bogat (inclusiv in Noua povestiri), un univers cu tematica grea si motive mult batatorite de ceilalti prozatori ai epocii. un univers al violentei irationale, paranoice in care vulgarul intra in conflict cu mentalitatea personajelor (copii, cu precadere) si o perverteste. el acuza cinismul materilismului si instrainarea, alienarea, ca mai toti scriitorii americani ai generatiei lui. mai mult decat atat, salinger scrie proza, literatura pe intinderi mari. departe de mine gandul sa intru in divergente de opinii si nici de hachite critice nu am chef, dar daca eu, care nu fusaresc lectura si am bunul simt sa citesc cu atentie un text, am ramas cu ideea de "accident", inseamna ca asta mi-a ramas din text. nimic peiorativ aici. aici inchei si gata:)
pentru textul : doar urme de cauciuc pe asfalt dein noaptea asta si eu vreau sa fim prieteni: ca un extraterestru si un copil.
pentru textul : pietrele umbrei deA căuta fructele invocate în anotimpul în care florile abia își caută calea către ele, e semn de gingașe prețuiri.
pentru textul : Diminețile unei victime fericite. Livezile din noi deDacă toate micile întâmplări din viața noastră gen "twilight yone" ar fi poezie... Se înțelege foarte bine, chiar prea "facil" "mesajul", dar am impresia că am citit un mesaj într-o sticlă... pe masa din bucătărie, nu în ocean. Facil, cu alte cuvinte, iar poezia chiar lipsește. Desigur, este doar părerea mea, la fel ca și a antecomentatorului meu. Poți să răspunzi la fel, dar cel mai important este că tu știi să scrii în acea "zicere liberă" și să-ți iasă și poezie, dar aici nu e nimic de felul acesta. Fii tu mai exigent cu tine, până să fim noi. Din autosuficiență nu progresezi. Mai bine să îți spui tu singur că nu e bine, iar noi să te lăudăm, decât invers.
pentru textul : arie de acoperire deM-am gîndit mult ce înseamnă "atunci" pentru mine și mi-am dat seama că "atunci" a fost o zi ploiasă în care nici eu nu prea înțelegeam ce se întîmplă, aveam doar șase ani. Era o aniversare și cineva lipsea de la masă. Atunci am comis această primă infracțiune, arăta un pic diferită atunci, dar în esența ei este aceeași. Viața mea a luat un cu totul alt curs și mult timp nu am mai comis fapte de acest gen. A rămas într-un cotlon ghemuită doar foamea pentru povești, deși... am crezut că m-am cumințit dar aniversarea aceea... Locul de la masă Aniversarea A rămas un loc liber la masă, un loc gol; de-acolo pleacă tăcerea întrebîndu-l pe fiecare din casă nu ești tu? În odaia plină de oaspeți un copil tot caută ceva, ceva ce-a pierdut; un gînd zace-n flori dar ele nu vor sau nu pot să-i vorbească și el plînge neștiind ce-a pierdut A mai crescut între timp a învățat că lumea caută de multe ori să îți ia acel ceva la care ții tu cel mai mult, a reușit s-o înfrunte și luptînd s-o oblige să-i dea înapoi tot ce i-a luat dar nu poate nicicum să găsească tăcerea celui plecat de la masă și eu, nu pot să-l fac să vorbească pe-acest copil sălbatic și mut. (publicată pe acest site la 12.05.2006, 23.08.06). Îmi pare rău că acest text nu este reprezentativ, dar nu pot minți postînd altul. Mulțumesc, Solomon.
pentru textul : ce am scris "atunci" dedragă alma, bună varianta ta, dar știi tu...non idem est si duo dicunt idem!:-)...o să încerc data viitoare să fiu mai atentă la "balast"..recunosc că mă las purtată de impulsul clipei și foarte rar revin asupra textului pt a modifica ceva... mulțumesc pentru însemn.
pentru textul : Scrisori către Diogene (V) deMulțumesc frumos, Luminița. E o simplitate pe care o trăiesc și mă bucur că ți-a plăcut.
pentru textul : autoportret pe o roșcovă dePagini