Lumea e frumoasa mereu, de fiecare data cand preferi compania unei carti, sau numai dupa ce-i excluzi pe toti acesti "impostori" din ea? Dependenta de a scrie, o fi ea zilnica, dar nu cred ca poate fi considerata doar o distractie pt cei ce-o practica.
dom'le ai cuvintul meu ca as fi vrut sa marchez cu o penita de aur acest text. doar ca untul acela de arahide din final m-a descurajat in cel mai gastronomic sens posibil. habar n-am ce fac unii cu untul de arahide. nu m-ar mira sa ajunga sa il considere si afrodiziac dar pina una alta in america e mincarea studentului sarac sa sandvisul de prinz al barbatului pe care s-a ofuscat nevasta, asta in cazul in care nu are un cupon la un thai food restaurant. deci, cam asta e
Sapphire nu mai strica orzul pe zburatoare... unii atata stie atata scrie... na ca a iesit cu rima spre bucuria impiegatilor si a mecanicului de locomotiva care ma va duce departe de Iasi si unele dintre progeniturile lui dizgratioase. P.S. Dedale meciurile de fotbal si cursurile la seral nu se pun la CV... nici varsta daca nu conduce la intelepciune ci uneori doar la "mintea copiilor"... si fii te rog mai respectuos cu doamnele. Daca nu iti sta in fire simuleaza macar :)
cred că aici e pulsul întregului poem și apreciez curgerea imperceptibilă a spațiului definit de conturul acestor sentimente cărora nu i te poți opune, un spațiu vibrant, adefag, din amintirile unui Sfinx destinat să-și păstreze imperturbabil enigma: "cu mine eu nu sunt de tine sete cât nilul la cataracte roze aruncate în vânt cât sa le prinzi înapoi cu buze însângerate trecerea mea prin tine seara" interesantă imaginea finală: vegetalul devorându-ne...noi înșiși devorând universul celor de-alături: "vroiam sa rod mangrovele care îmi înghițeau cerul gurii doar al tău era cu toate gusturile lumii în el.."
Astăzi las deschise cercurile și poate dansează ele în spirale, către un cer indigo, acolo unde se-amestecă prin ochii Domnului păsările sidefii. Mulțumesc, Luana, fiindcă ai văzut dublul sens întors: viațamoarteaviațamoartea...
Și iată că "Eminescu n-a existat." după cum spunea și Marin Sorescu... Dar cum toate "Trebuiau să poarte un nume" vom ieși din amnezia generală și (ne) vom numi toți, (poate la anul când va fi o sărbătoare rotundă cu aripile până la cer), "Eminescu"...
sa știi că îmi place chiar foarte mult . desigur preferatul rămâne poemul acela după titlurile mele:) așa deci îmi place și nu vreau să te întreb cum zici tu că pe niciunul dintre prietenii mei sentințele nu i-au luat pe nepregătite!? să nu-mi dai ex mene tekel upharsin că acolo scria dumnezeu ( ai dreptate nici pe el nu-l prea crede lumea dar asta nu înseamnă ca ne dă fără să ne anunțe)...in fine! sper să nu înțelegi greșit gestul ;că i-am comentat și lui dostoievski undeva și a crezut că-l iau la mișto! sper că nu e vreo dedicație:) textul, mare plăcere!
Sigur ca sunt greseli. Graba extentialista duce la zgomot de fond sporit. In inginerie controlam SNR sau signal to noise ratio. Cu cat numarul e mai mare cu atat mesajul trece mai clar. Multumesc Aranca. Am corectat.
trei de a vă mulțumesc pentru opinie, am citi-o cu atenție și am luat-o în considerare.. dar cred că puteați obține același efect asupra mea (nu vorbesc despre ceilați eventuali) folosind mult mai puține și mai potrivite cuvinte.
Oricum ar fi, dacă poemul v-a atras o asemenea reacție, eu vă mulțumesc umilă și vă spun din toată inima bună dimineața domnule.
Margas
Silvia, dupa cum vezi nu prea mai stii unde dai si unde crapa, cel putin in spatiul virtual. Comentariul meu, ca mai toate celelalte, este scris intr-un registru ironico-frust, la fel ca si poezia mea, mai nou. Nu am nimic personal cu nimeni, doar poemul meu are.:)
Oricum, multumesc! Se pare ca factorul furiei ajuta stilului. Imi cer iertare pentru caracter, mi s-a spus ca este prea puternic si mai impunge.
As vrea sa mai adaug, Doru, [ca nu dau nastere la alte speculatii (smile)], pasarea din lemn e pasarea sufletului pe care o gasesti la Sarmizegetusa Regia in incinta sacra, unde se afla de altfel, si cele sapte vami, sapte sanctuare.
Promisiune: remodelarea poemului. Fiindcă tu știi cum aud eu un poem, îți las aici versiunea mea, fără explicații, fiindcă știi că nu am timpul necesar deocamdată și nici word-ul pentru a le scrie aparte: mi-e frică îmi doresc un somn uriaș să îmi pot ascunde duminicile verzi și trimite în voie cărți poștale acum vreau să te lipesc de mine să închidem împreună arterele nopții, cartea aceasta cu povești să îi spunem copilului meu “noapte bună! în noaptea asta inventăm povești” să-i promitem că mâine vom desena pe asfalt un oraș apoi un ocean o statuie și o ușă deschisă ca o aripă albă de înger mi-e frică îmi doresc un somn uriaș am toate oglinzile bântuite simt dorul acela până la măduvă văd lacrima mamei. fiul nu atinge telefonul. la mână port un ceas are o lumină roșie aș vrea să-l pot programa să mă trezească într-o altă viață umblu cu brațele desfăcute prin orașe de ape din palmele mele apar case. străzi cu un singur nume Route 66 și cuvintele într-o defilare de fum caut trenurile de sticlă. mă opresc și mă rog aștept să-mi strige cineva numele prin gară. ("nasc case" și "paradă de" - am schimbat pt muzicalitate, în rest am eliminat ce am simțit eu că este surplus. iar ici-colo am nuanțat. nu e mare diferența. nu am schimbat nici sens, nici idee, nici imagine. doar expresia, ușor)
exprimare aforistică, ponderată metaforic - melanjul e reușit, incită chiar și narativ fragmentele/strofe se leagă prin fire de sens - tehnică de ghem de zăpadă, de trepte combustibile aș remarca: "Cînd o văd oamenii îi ating sînii. Să le poarte noroc. Unul chiar a cîștigat o excursie în Anzi. Nu s-a mai auzit nimic de el." - ludic adânc "Ei vin cu puștile lor cînd trag puștile fumegă ca o femeie de după o noapte de dragoste." - inedit metaforic (minus ligamentul grăbit "fumegă ca") "Din cînd în cînd îmi traduce un cuvînt dar o femeie fără limba ei secretă e ca un melc fără cochilie. Cînd cresc femeile ocupă tot pămîntul."- surâs filosofic - definiție/sentință aș modifica: "Nimeni nu strigă în gura mare că e fericit." - ba eu cred că nefericirea și fericirea - ca stări extreme ale durerii și bucuriei, se strigă - există și situații în care nu (mai degrabă suferința se pe-trece în tăcere), dar asta nu justifică acel "nimeni" - variantă: "Unii se feresc să strige în gura mare că sunt fericiți." "Apoi adoarme cu gura deschisă. Ea știe cînd se intră în oameni se intră pe gură." și "Cînd ajung acasă intru pe gură iubita mea e ghemuită în pat." - imaginea cu intratul pe gură e oarecum "de graniță" și, așa cum sugera, oarecum justificat, și Emil-hialin la "Allienterul" meu, cred că s-ar merita evitată, pentru clarul non-biblic al întregului
a, nuuu, nu-i vorba de "metaforizare de dragul metaforizarii" - aveam eu ceva in minte, dar...n-a iesit. :) asta e, trebuie umplut si cosul de gunoi cu ceva... va multumesc de feed-back si La multi ani!
Virgil, ai dreptate sa spui ce spui, eu nu stiu cum as putea sa-ti raspund fara sa ma "lungesc". "La steaua" este ceva, insa ce spun eu aici e altceva, iar daca nu se face auzit acest altceva e doar vina mea. Dar hai sa incerc sa o spun acum (daca tot te-ai suparat pe mine literar vorbind desigur :-) te-ai gandit vreodata ca privind Cerul iti poti arunca o privire in chiar uterul mamei tale? Sau si mai ciudat, in viitorul copiilor tai nenascuti? Exista la ora actuala multiple teorii referitoare la neliniaritatea timpului, unele foarte indraznete... insa nu as vrea sa ocup prea mult din spatiul de aici cu asemenea divagatii. Cat priveste eseul poetic, ai dreptate, e ratat. O sa ma straduiesc pe viitor mai mult, insa nu garantez ca voi si reusi mai mult. Poate asta e tot ce pot. God only knows, Andu
Ei da, asta chiar merita o vizuala... (Era parca un videoclip de la "the feeling" cu o coasere din asta - sau de la snow patrol, of, m-am ramolit :-) Placut mult poemul acesta. Eu zic sa-i pui imaginea care trebuie si sa-l scoti de la cutiuta cu nisip Parerea mea, Andu
interesanta aceasta pasiune pe care o vad la tine pentru iubirea tragica dintre cei doi. daca as fi regizor m-as simti patologic atras sa fac un film despre asta. in acelasi timp imi este frica ca daca il va face cineva acum in romania ar iesi o alta cacialma ieftina si ar fi pacat.
nu cunosteam acest citat din epistolele veronicai. cutremurator prin adevarul pe care il spune. dar cine stie, poate nu este prea tirziu. sa mai poti.
Mulțumesc mult de comentariu, dragă Sixtus. Versurile de mai sus m-au ajutat să mă eliberez (măcar parțial) de starea apăsătoare generată de întâmplările din viața mea din ultima vreme și să-mi mai regăsesc din optimismul de altă dată. Ultimele două versuri făceau, cum deja ai observat, aluzie la Tibet... Poate voi reuși chiar să scriu mai bine pe viitor. Am observat că încercările mele de versuri de altă dată erau prea repetitive și prea încărcate.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Lumea e frumoasa mereu, de fiecare data cand preferi compania unei carti, sau numai dupa ce-i excluzi pe toti acesti "impostori" din ea? Dependenta de a scrie, o fi ea zilnica, dar nu cred ca poate fi considerata doar o distractie pt cei ce-o practica.
pentru textul : Mai nou devirgil hai să încheiem circul ăsta de doi bani. am trimis cerera de trei ori, închide-mi contul şi să avem puterea să ne luăm la revedere frumos.
pentru textul : Alb şi roşu dedom'le ai cuvintul meu ca as fi vrut sa marchez cu o penita de aur acest text. doar ca untul acela de arahide din final m-a descurajat in cel mai gastronomic sens posibil. habar n-am ce fac unii cu untul de arahide. nu m-ar mira sa ajunga sa il considere si afrodiziac dar pina una alta in america e mincarea studentului sarac sa sandvisul de prinz al barbatului pe care s-a ofuscat nevasta, asta in cazul in care nu are un cupon la un thai food restaurant. deci, cam asta e
pentru textul : femeia-copil deAdevarul meu e ca spiritualitatea straluceste si atunci cand o intorci pe dos. Mi-ai demonstrat asta aici si deci... chapeau! Andu
pentru textul : clean deSapphire nu mai strica orzul pe zburatoare... unii atata stie atata scrie... na ca a iesit cu rima spre bucuria impiegatilor si a mecanicului de locomotiva care ma va duce departe de Iasi si unele dintre progeniturile lui dizgratioase. P.S. Dedale meciurile de fotbal si cursurile la seral nu se pun la CV... nici varsta daca nu conduce la intelepciune ci uneori doar la "mintea copiilor"... si fii te rog mai respectuos cu doamnele. Daca nu iti sta in fire simuleaza macar :)
pentru textul : Cassa-Blanca (rurala) deSchimbă ceva la regulament...sau citeşte doar textul Virgil! Cu prietenie.
pentru textul : Întoarcerea toamnei deesti un simpatic, dorin. merci de ganduri.
pentru textul : mai tare ca mine deÎntre timp, am mai modificat câte ceva în prima strofă.
pentru textul : Umbra. deEmanuelle Kant, Critica sexualitatii pure
pentru textul : Din iubire decred că aici e pulsul întregului poem și apreciez curgerea imperceptibilă a spațiului definit de conturul acestor sentimente cărora nu i te poți opune, un spațiu vibrant, adefag, din amintirile unui Sfinx destinat să-și păstreze imperturbabil enigma: "cu mine eu nu sunt de tine sete cât nilul la cataracte roze aruncate în vânt cât sa le prinzi înapoi cu buze însângerate trecerea mea prin tine seara" interesantă imaginea finală: vegetalul devorându-ne...noi înșiși devorând universul celor de-alături: "vroiam sa rod mangrovele care îmi înghițeau cerul gurii doar al tău era cu toate gusturile lumii în el.."
pentru textul : Amintirile unui Sfinx denicodem, ia bagă tu o manea și dansează-mi un pic...
pentru textul : icoană hoinară deAstăzi las deschise cercurile și poate dansează ele în spirale, către un cer indigo, acolo unde se-amestecă prin ochii Domnului păsările sidefii. Mulțumesc, Luana, fiindcă ai văzut dublul sens întors: viațamoarteaviațamoartea...
pentru textul : cerc închis deȘi iată că "Eminescu n-a existat." după cum spunea și Marin Sorescu... Dar cum toate "Trebuiau să poarte un nume" vom ieși din amnezia generală și (ne) vom numi toți, (poate la anul când va fi o sărbătoare rotundă cu aripile până la cer), "Eminescu"...
pentru textul : azi e 15... desa știi că îmi place chiar foarte mult . desigur preferatul rămâne poemul acela după titlurile mele:) așa deci îmi place și nu vreau să te întreb cum zici tu că pe niciunul dintre prietenii mei sentințele nu i-au luat pe nepregătite!? să nu-mi dai ex mene tekel upharsin că acolo scria dumnezeu ( ai dreptate nici pe el nu-l prea crede lumea dar asta nu înseamnă ca ne dă fără să ne anunțe)...in fine! sper să nu înțelegi greșit gestul ;că i-am comentat și lui dostoievski undeva și a crezut că-l iau la mișto! sper că nu e vreo dedicație:) textul, mare plăcere!
p.s. deci (te) citesc!
pentru textul : spring time cassandra de1. - este vorba despre o problema coincidentala pentru ca ea s-a incidentala ptr ca ea s-a inscris abia acum dar cred ca se va rezolva
2. Am testat si eu Introdus/Editat si la mine merge corect ca sortare...
Nu am inteles observatia cu listarea comentariilor
3 Urmareste vizite pagini e ceva la care de fapt vreau sa renunt
Ca timestamp am preferat GMT
pentru textul : Bun venit pe Hermeneia 2.0 demodernist, fantastic, placut, original. un poem unicat care merită remarcat.
pentru textul : cântecul lui Abigail deSigur ca sunt greseli. Graba extentialista duce la zgomot de fond sporit. In inginerie controlam SNR sau signal to noise ratio. Cu cat numarul e mai mare cu atat mesajul trece mai clar. Multumesc Aranca. Am corectat.
pentru textul : Nemaipomenitele cugetări ale mătușii Mercedes detrei de a vă mulțumesc pentru opinie, am citi-o cu atenție și am luat-o în considerare.. dar cred că puteați obține același efect asupra mea (nu vorbesc despre ceilați eventuali) folosind mult mai puține și mai potrivite cuvinte.
pentru textul : in the sunshine of your love deOricum ar fi, dacă poemul v-a atras o asemenea reacție, eu vă mulțumesc umilă și vă spun din toată inima bună dimineața domnule.
Margas
Silvia, dupa cum vezi nu prea mai stii unde dai si unde crapa, cel putin in spatiul virtual. Comentariul meu, ca mai toate celelalte, este scris intr-un registru ironico-frust, la fel ca si poezia mea, mai nou. Nu am nimic personal cu nimeni, doar poemul meu are.:)
pentru textul : pe autostrada h44 nu circulă logane deOricum, multumesc! Se pare ca factorul furiei ajuta stilului. Imi cer iertare pentru caracter, mi s-a spus ca este prea puternic si mai impunge.
imi place poezia asta. iti da o stare de semizeu,
pentru textul : Biped deAs vrea sa mai adaug, Doru, [ca nu dau nastere la alte speculatii (smile)], pasarea din lemn e pasarea sufletului pe care o gasesti la Sarmizegetusa Regia in incinta sacra, unde se afla de altfel, si cele sapte vami, sapte sanctuare.
pentru textul : din penumbră dePromisiune: remodelarea poemului. Fiindcă tu știi cum aud eu un poem, îți las aici versiunea mea, fără explicații, fiindcă știi că nu am timpul necesar deocamdată și nici word-ul pentru a le scrie aparte: mi-e frică îmi doresc un somn uriaș să îmi pot ascunde duminicile verzi și trimite în voie cărți poștale acum vreau să te lipesc de mine să închidem împreună arterele nopții, cartea aceasta cu povești să îi spunem copilului meu “noapte bună! în noaptea asta inventăm povești” să-i promitem că mâine vom desena pe asfalt un oraș apoi un ocean o statuie și o ușă deschisă ca o aripă albă de înger mi-e frică îmi doresc un somn uriaș am toate oglinzile bântuite simt dorul acela până la măduvă văd lacrima mamei. fiul nu atinge telefonul. la mână port un ceas are o lumină roșie aș vrea să-l pot programa să mă trezească într-o altă viață umblu cu brațele desfăcute prin orașe de ape din palmele mele apar case. străzi cu un singur nume Route 66 și cuvintele într-o defilare de fum caut trenurile de sticlă. mă opresc și mă rog aștept să-mi strige cineva numele prin gară. ("nasc case" și "paradă de" - am schimbat pt muzicalitate, în rest am eliminat ce am simțit eu că este surplus. iar ici-colo am nuanțat. nu e mare diferența. nu am schimbat nici sens, nici idee, nici imagine. doar expresia, ușor)
pentru textul : Route 66 deexprimare aforistică, ponderată metaforic - melanjul e reușit, incită chiar și narativ fragmentele/strofe se leagă prin fire de sens - tehnică de ghem de zăpadă, de trepte combustibile aș remarca: "Cînd o văd oamenii îi ating sînii. Să le poarte noroc. Unul chiar a cîștigat o excursie în Anzi. Nu s-a mai auzit nimic de el." - ludic adânc "Ei vin cu puștile lor cînd trag puștile fumegă ca o femeie de după o noapte de dragoste." - inedit metaforic (minus ligamentul grăbit "fumegă ca") "Din cînd în cînd îmi traduce un cuvînt dar o femeie fără limba ei secretă e ca un melc fără cochilie. Cînd cresc femeile ocupă tot pămîntul."- surâs filosofic - definiție/sentință aș modifica: "Nimeni nu strigă în gura mare că e fericit." - ba eu cred că nefericirea și fericirea - ca stări extreme ale durerii și bucuriei, se strigă - există și situații în care nu (mai degrabă suferința se pe-trece în tăcere), dar asta nu justifică acel "nimeni" - variantă: "Unii se feresc să strige în gura mare că sunt fericiți." "Apoi adoarme cu gura deschisă. Ea știe cînd se intră în oameni se intră pe gură." și "Cînd ajung acasă intru pe gură iubita mea e ghemuită în pat." - imaginea cu intratul pe gură e oarecum "de graniță" și, așa cum sugera, oarecum justificat, și Emil-hialin la "Allienterul" meu, cred că s-ar merita evitată, pentru clarul non-biblic al întregului
pentru textul : al patrulea cîntec de dragoste dea, nuuu, nu-i vorba de "metaforizare de dragul metaforizarii" - aveam eu ceva in minte, dar...n-a iesit. :) asta e, trebuie umplut si cosul de gunoi cu ceva... va multumesc de feed-back si La multi ani!
pentru textul : închinare de cuarț devă rog să editaţi textul şi să înlocuiţi pe "ã" cu "ă".
pentru textul : primă...primăvară deVirgil, ai dreptate sa spui ce spui, eu nu stiu cum as putea sa-ti raspund fara sa ma "lungesc". "La steaua" este ceva, insa ce spun eu aici e altceva, iar daca nu se face auzit acest altceva e doar vina mea. Dar hai sa incerc sa o spun acum (daca tot te-ai suparat pe mine literar vorbind desigur :-) te-ai gandit vreodata ca privind Cerul iti poti arunca o privire in chiar uterul mamei tale? Sau si mai ciudat, in viitorul copiilor tai nenascuti? Exista la ora actuala multiple teorii referitoare la neliniaritatea timpului, unele foarte indraznete... insa nu as vrea sa ocup prea mult din spatiul de aici cu asemenea divagatii. Cat priveste eseul poetic, ai dreptate, e ratat. O sa ma straduiesc pe viitor mai mult, insa nu garantez ca voi si reusi mai mult. Poate asta e tot ce pot. God only knows, Andu
pentru textul : mount palomar deEi da, asta chiar merita o vizuala... (Era parca un videoclip de la "the feeling" cu o coasere din asta - sau de la snow patrol, of, m-am ramolit :-) Placut mult poemul acesta. Eu zic sa-i pui imaginea care trebuie si sa-l scoti de la cutiuta cu nisip Parerea mea, Andu
pentru textul : sînt un nasture deinteresanta aceasta pasiune pe care o vad la tine pentru iubirea tragica dintre cei doi. daca as fi regizor m-as simti patologic atras sa fac un film despre asta. in acelasi timp imi este frica ca daca il va face cineva acum in romania ar iesi o alta cacialma ieftina si ar fi pacat.
pentru textul : Al Veronicăi denu cunosteam acest citat din epistolele veronicai. cutremurator prin adevarul pe care il spune. dar cine stie, poate nu este prea tirziu. sa mai poti.
Mulțumesc mult de comentariu, dragă Sixtus. Versurile de mai sus m-au ajutat să mă eliberez (măcar parțial) de starea apăsătoare generată de întâmplările din viața mea din ultima vreme și să-mi mai regăsesc din optimismul de altă dată. Ultimele două versuri făceau, cum deja ai observat, aluzie la Tibet... Poate voi reuși chiar să scriu mai bine pe viitor. Am observat că încercările mele de versuri de altă dată erau prea repetitive și prea încărcate.
pentru textul : Neant deVă mulţumesc pentru faptul că aţi citit şi remarcaz acest mic poem. Cred că aveţi dreptate în privinţa ultimului vers. Cu stimă, Ioan.
pentru textul : ultimul sărut dePagini