viaţa este un amalgam. cu siguranţă cei cu bijuterii în ochi, cei deosebiţi se pierd în mulţime. este dificil de adus la suprafaţă asemenea preţiozităţi. inspirate legăturile făcute prin cuvinte şi finalul poemului. felicitări, Nicholas!
Foarte interesanta abordarea. Imagine sugestiva. O singura obiectie: folosirea semnelor aduce putin a supralicitare, dar e evident o parere subiectiva.
Anca, recunosc ca mai am foarte mult de invatat, asta e... dar era destul de evident cat de ironic era acel "draga". nici acum nu am inteles de ce ai facut trimitere la mine. eu nu stau la panda, Anca, pentru a-ti numara si cauta greselile, am alte lucruri mai importante de facut, inclusiv a invata. p.s. virgil, imi cer scuze si eu
apare "fetiţa, şotronul" . e ca şi cum ai spune te spun lu' mama că ai mâncat din cireşele mele, deci e binevenită partea asta agramată.
nu îmi place folosirea cuvântului urină, aici, chiar dacă înţeleg ce vrei să spui, îl văd strident iar poemul nu curge tot în sensul acesta ca să accept subst., chiar dacă se merge pe firesc, e disonant.
foloseşti prea des cuvântul şine, trenuri.
ca întreg, e bunicel, din punctul meu de vedere, evident, dar nu excelează.
alma, te inseli. scriu bine. scriu genial, chiar. si nu era vorba de asta. sunteti pe lînga subiect. voiam sastiu daca va fi iar reuniunea gospodinelor. si se pare ca va fi, din cîte zici. asta nu ma impiedica sa vin sa pap si sa beau moca. va fi interesant. chiar distractiv. iar in cele literare, va urez multa initiere!
Mircea, poemul tau imi aminteste de un film cu Al Pacino si cu baiatul acela care simtea orice miros si pana la urma a cautat pe cel de-al treisprezecelea in trupul omenesc, omorand. Vreau sa-ti spun ca eu continuu sa cred ca tu ai capacitatea de a scrie poezie, pentru ca mi-ai dovedit nu doar o singura data ca receptezi poezia frust.. iar asta e primul necesar pas. Eu acum inteleg cum ai incercat tu aici sa descrii un fel de cosmogonie a femeii dar e atat de stangace Mircea... of, of... Live and let die, Andu
EManatu, vezi ca pe prima pagina a site-ului e o poza cu niste carti, daca faci click pe ea, zice ca pe 5 decembrie, ora 5 dupa-amiaza, la anticariatul Grumazescu. Stai pe aproape, pentru ca, daca o sa vii si tu, o sa fim deja multi ca sa mai incapem acolo si sa fim nevoiti sa schimbam sala. Era un banc! Te asteptam cu drag!
În colind, cuvintele sunt prunci de lumină, și ei, în iubire, privirile au dalbul sfințit al iernii, pielea lor se curăță de cheaguri, în zăpezi, înspre nea, departe, neștiutul cântă colțurilor lunii troienite pe casă, mulțumesc, Ela, scuze pentru întârzierea răspunsului, Sărbători fericite!
Am înțeles ideea lucrării și mai ales că există o pasăre în cădere precum și efectul de pârghie căutat, eu însă mă refeream la compoziție și la cerințele acesteia. Aceasta cred că se poate rezolva în plan înainte de randare. Redimensionarea imaginii se poate face simplu într-un Photo editor oarecare. Ti se solicită acest lucru din considerente estetice și sunt convinsă că înțelegi exact ce vreau să spun.
mulțumesc pentru părere, Lucian. ai dreptate, așa este, am acest defect, explic și nu e bine. nu? eu am înțeles ce mi-ai spus. este important pentru mine punctul tău de vedere. te mai aștept și la alte poeme. Madim
Doru, cred că așa trebuie să arate proza scurtă, foarte comprimată, esențializată ca idei, sentimente, dar și ca subiect. Un fel de roman-pastila cu secvențe decupate, aparent fără legătură între ele. Cu astfel de notații de adâncime: "Îmi doresc o prezență dar întristarea este inviolabilă, aneantizantă." Sau " Nimeni nu rezistă în preajma unei permanente mânii. " E fragment de jurnal, nu?
Și din cocon te-ai ridicat frumoasă, Katiusha. Lirica ta, ca o tinctură amară procesată din sîmburi de răzvrătire, îmi amintește de ceva, cred că am întîlnit undeva chipul acesta de după mască :) ? Ce vreau să spun este că răul tot noi îl creștem, cu slăbiciunile noastre, cu sensibilitatățile noastre. Apoi el ne mușcă de călcîi și noi îi strivim capul și tot așa pînă cînd omida devine fluture, uneori chiar și după 30 de ani.
Citind acest poem constat că are o simplitate plină de eleganţă. L-am recitit şi am privit indiscret dincolo de aparenţă şi am găsit un fior liric străbătând printre cuvinte. Ultimele două versuri au un mesaj deosebit. Felicitări.
Aranca, scuze, nu mi-am dat seama ca este o poezie si inca dintr-un volum tocmai din 2002. Eu (poate si ceilalti comentatori) am crezut ca e o ghicitoare vizuala. Bobadil.
Adrian, probabil că acum fiind detașat de text, am zâmbit la cât de serios și hâtru ai subliniat ce ți-a plăcut și ce nu. Știi că te apreciez ca om de litere, de aceea semnul tău mă bucură, cu toate că pentru mine este un poem la care nu îmi vine a mai poposi, dar o voi face în serile cu ploi și descărcări electrice. Știu piesa la care te referi, Maria &... a folosit-o și George Serediuc la un poem video Soarele mecanic, pe care îl am pe blog și îmi place f. mult. încearcă, în funcție de timpul tău, să citești poemul pe piesa cu numele poemului de max richter. Îți spun asta pentru că ai acordat mult timp textului și meriți un reper auctorial. Ai dreptate cu acel "tac mormânt", mă voi gândi eu la ceva. Îți mulțam om bun!
gând bun!
dinu, poemu' spune: domo arigato:)
alba,
nu stiu cit din comentariul tau precedent imi este adresat direct mie asa ca te rog ca eventual atunci cind comunici cu mai multe persoane prin commentarii si raspusnurile sint mai stufoase, sa o faci in comentarii separate ca sa stie fiecare ce anume este intrebat.
Deci astept sa inteleg care intrebare (intrebari) imi este(sint) adresate.
virgil
p.s. - si nu cred ca e nevoie sa fiu "domnit". ma simt confortabil cu numele meu
Lea, uneori în viață ajungi să afirmi precum dna Doinița Coman "suficientă mie nu mi-am fost niciodată" pentru ca mai apoi să găsești această sintagmă la Montherlant în "Demonul binelui", pare-mi-se. trăim printre semnificați, aici da, ocnași, dar semnificanții sunt eliberare.cât despre mirare există o carte interesantă "Mirarea filozofică" apărută prin '90 și ceva, care mi-a declanșat resorturile pozitive pentru înțelesul cuvântului, după cum îl spuneai și tu, iar singurătatea e o noțiune mai mult decât relativă și discutabilă. cât despre actul faustian pe care îl intuiesc în ce-mi spui, sunt străin.cad bine voroavele tale, triste ca tricoul de pe mine:) Aranca, semnele tale sunt un semn bun pentru mine, reprezinți o categorie importantă de cititori:)! Bianca, nu pot să nu savurez comentariul tău. ironia o împărțim frățește. îmi place modul tău de argumentare și cred că ți-am mai făcut complimentul acesta:), însă intuiția este de-a dreptul debordantă. ai presimțit că spectatorul este personajul principal cât și faptul că starea mea de acum îmi este favorabilă actului creativ:) bravo! cine nu și-ar dori cititori atât de atenți și dezinvolți?:)mulțam de acestea și de îngălbenire![ce zici, am mai epatat o dată?:)]
uite-asa, Dorine! Tarfa aia de poezie care te bantuie pana iti frange gatul, "Femeia/ Care dansa pe mese si ucidea poeti" desi esti plin de ea pana in maduva oaselor, o cauti fara sa sti ca esti impregnat in totalitate de ea! Este unul din textele iesit intr-o clipa de gratie. Perfect imbraca in prozodia fara cusur.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
viaţa este un amalgam. cu siguranţă cei cu bijuterii în ochi, cei deosebiţi se pierd în mulţime. este dificil de adus la suprafaţă asemenea preţiozităţi. inspirate legăturile făcute prin cuvinte şi finalul poemului. felicitări, Nicholas!
pentru textul : mai rar deFoarte interesanta abordarea. Imagine sugestiva. O singura obiectie: folosirea semnelor aduce putin a supralicitare, dar e evident o parere subiectiva.
pentru textul : wasted time deAnca, recunosc ca mai am foarte mult de invatat, asta e... dar era destul de evident cat de ironic era acel "draga". nici acum nu am inteles de ce ai facut trimitere la mine. eu nu stau la panda, Anca, pentru a-ti numara si cauta greselile, am alte lucruri mai importante de facut, inclusiv a invata. p.s. virgil, imi cer scuze si eu
pentru textul : pietrele umbrei deapare "fetiţa, şotronul" . e ca şi cum ai spune te spun lu' mama că ai mâncat din cireşele mele, deci e binevenită partea asta agramată.
pentru textul : palimpsest de ani și gunoaie denu îmi place folosirea cuvântului urină, aici, chiar dacă înţeleg ce vrei să spui, îl văd strident iar poemul nu curge tot în sensul acesta ca să accept subst., chiar dacă se merge pe firesc, e disonant.
foloseşti prea des cuvântul şine, trenuri.
ca întreg, e bunicel, din punctul meu de vedere, evident, dar nu excelează.
alma, te inseli. scriu bine. scriu genial, chiar. si nu era vorba de asta. sunteti pe lînga subiect. voiam sastiu daca va fi iar reuniunea gospodinelor. si se pare ca va fi, din cîte zici. asta nu ma impiedica sa vin sa pap si sa beau moca. va fi interesant. chiar distractiv. iar in cele literare, va urez multa initiere!
pentru textul : Cenaclul Virtualia - editia a X-a deMircea, poemul tau imi aminteste de un film cu Al Pacino si cu baiatul acela care simtea orice miros si pana la urma a cautat pe cel de-al treisprezecelea in trupul omenesc, omorand. Vreau sa-ti spun ca eu continuu sa cred ca tu ai capacitatea de a scrie poezie, pentru ca mi-ai dovedit nu doar o singura data ca receptezi poezia frust.. iar asta e primul necesar pas. Eu acum inteleg cum ai incercat tu aici sa descrii un fel de cosmogonie a femeii dar e atat de stangace Mircea... of, of... Live and let die, Andu
pentru textul : Esență de Marie deEManatu, vezi ca pe prima pagina a site-ului e o poza cu niste carti, daca faci click pe ea, zice ca pe 5 decembrie, ora 5 dupa-amiaza, la anticariatul Grumazescu. Stai pe aproape, pentru ca, daca o sa vii si tu, o sa fim deja multi ca sa mai incapem acolo si sa fim nevoiti sa schimbam sala. Era un banc! Te asteptam cu drag!
pentru textul : Cenaclul literar Mihai Leoveanu deprea explicit, desuet în limbaj cu rime facile. de ce nu încerci versul alb? poate, poate...
pentru textul : Porumbelul alb deÎn colind, cuvintele sunt prunci de lumină, și ei, în iubire, privirile au dalbul sfințit al iernii, pielea lor se curăță de cheaguri, în zăpezi, înspre nea, departe, neștiutul cântă colțurilor lunii troienite pe casă, mulțumesc, Ela, scuze pentru întârzierea răspunsului, Sărbători fericite!
pentru textul : Prunci de lumină deAm înțeles ideea lucrării și mai ales că există o pasăre în cădere precum și efectul de pârghie căutat, eu însă mă refeream la compoziție și la cerințele acesteia. Aceasta cred că se poate rezolva în plan înainte de randare. Redimensionarea imaginii se poate face simplu într-un Photo editor oarecare. Ti se solicită acest lucru din considerente estetice și sunt convinsă că înțelegi exact ce vreau să spun.
pentru textul : Lemuria detăcere, zici? și apoi?
pentru textul : înainte de tăcere demulțumesc pentru părere, Lucian. ai dreptate, așa este, am acest defect, explic și nu e bine. nu? eu am înțeles ce mi-ai spus. este important pentru mine punctul tău de vedere. te mai aștept și la alte poeme. Madim
pentru textul : Poem cu umbre deDoru, cred că așa trebuie să arate proza scurtă, foarte comprimată, esențializată ca idei, sentimente, dar și ca subiect. Un fel de roman-pastila cu secvențe decupate, aparent fără legătură între ele. Cu astfel de notații de adâncime: "Îmi doresc o prezență dar întristarea este inviolabilă, aneantizantă." Sau " Nimeni nu rezistă în preajma unei permanente mânii. " E fragment de jurnal, nu?
pentru textul : Tacut demai degraba perioada roz-bonbon
pentru textul : omul pe care nu îl așteptam de"Prin ochiul atelierului, în ceață." - in versul asta nu e o abatere de la prozodie, Cristi? a-te-li-er... sau ma insel?
pentru textul : Sonet XXIV de William Shakespeare deoamenii oscileaza intre cantitate si calitate. Corina Papouis ramine la mijloc. acolo unde este sarcasmul feminin.
pentru textul : How to train your dragon deȘi din cocon te-ai ridicat frumoasă, Katiusha. Lirica ta, ca o tinctură amară procesată din sîmburi de răzvrătire, îmi amintește de ceva, cred că am întîlnit undeva chipul acesta de după mască :) ? Ce vreau să spun este că răul tot noi îl creștem, cu slăbiciunile noastre, cu sensibilitatățile noastre. Apoi el ne mușcă de călcîi și noi îi strivim capul și tot așa pînă cînd omida devine fluture, uneori chiar și după 30 de ani.
pentru textul : revelation deCitind acest poem constat că are o simplitate plină de eleganţă. L-am recitit şi am privit indiscret dincolo de aparenţă şi am găsit un fior liric străbătând printre cuvinte. Ultimele două versuri au un mesaj deosebit. Felicitări.
pentru textul : Déjà Vu de!!!!escatologic?? poate nu mai știu eu să citesc. dar tu chiar știi ce înseamnă termenul, sau l-ai spus așa... pentru că sună... intelectual?
pentru textul : Este adevărat că poezia este pe moarte sau nu? deAranca, scuze, nu mi-am dat seama ca este o poezie si inca dintr-un volum tocmai din 2002. Eu (poate si ceilalti comentatori) am crezut ca e o ghicitoare vizuala. Bobadil.
pentru textul : cine-mi va deschide deAdrian, probabil că acum fiind detașat de text, am zâmbit la cât de serios și hâtru ai subliniat ce ți-a plăcut și ce nu. Știi că te apreciez ca om de litere, de aceea semnul tău mă bucură, cu toate că pentru mine este un poem la care nu îmi vine a mai poposi, dar o voi face în serile cu ploi și descărcări electrice. Știu piesa la care te referi, Maria &... a folosit-o și George Serediuc la un poem video Soarele mecanic, pe care îl am pe blog și îmi place f. mult. încearcă, în funcție de timpul tău, să citești poemul pe piesa cu numele poemului de max richter. Îți spun asta pentru că ai acordat mult timp textului și meriți un reper auctorial. Ai dreptate cu acel "tac mormânt", mă voi gândi eu la ceva. Îți mulțam om bun!
pentru textul : oceans house mirror degând bun!
dinu, poemu' spune: domo arigato:)
inteles si multumesc Adrian
pentru textul : Vechi revelaţii deMie îmi place mai mult prima secvenţă.
pentru textul : felie crocantă dealba,
nu stiu cit din comentariul tau precedent imi este adresat direct mie asa ca te rog ca eventual atunci cind comunici cu mai multe persoane prin commentarii si raspusnurile sint mai stufoase, sa o faci in comentarii separate ca sa stie fiecare ce anume este intrebat.
Deci astept sa inteleg care intrebare (intrebari) imi este(sint) adresate.
virgil
p.s. - si nu cred ca e nevoie sa fiu "domnit". ma simt confortabil cu numele meu
pentru textul : Devorah depe noi n-ar trebui să ne luăm prea în serios... :)
mulțumesc pentru feed-back, Ottilia.
pentru textul : trio deConsiliul H.
pentru textul : de la eva la dama de pică deGorunule, salutări din vechea...! Ahoe!
pentru textul : 21 deNicholas, mulțumesc de atenționare, voi modifica.
Lea, uneori în viață ajungi să afirmi precum dna Doinița Coman "suficientă mie nu mi-am fost niciodată" pentru ca mai apoi să găsești această sintagmă la Montherlant în "Demonul binelui", pare-mi-se. trăim printre semnificați, aici da, ocnași, dar semnificanții sunt eliberare.cât despre mirare există o carte interesantă "Mirarea filozofică" apărută prin '90 și ceva, care mi-a declanșat resorturile pozitive pentru înțelesul cuvântului, după cum îl spuneai și tu, iar singurătatea e o noțiune mai mult decât relativă și discutabilă. cât despre actul faustian pe care îl intuiesc în ce-mi spui, sunt străin.cad bine voroavele tale, triste ca tricoul de pe mine:) Aranca, semnele tale sunt un semn bun pentru mine, reprezinți o categorie importantă de cititori:)! Bianca, nu pot să nu savurez comentariul tău. ironia o împărțim frățește. îmi place modul tău de argumentare și cred că ți-am mai făcut complimentul acesta:), însă intuiția este de-a dreptul debordantă. ai presimțit că spectatorul este personajul principal cât și faptul că starea mea de acum îmi este favorabilă actului creativ:) bravo! cine nu și-ar dori cititori atât de atenți și dezinvolți?:)mulțam de acestea și de îngălbenire![ce zici, am mai epatat o dată?:)]
pentru textul : singur și trist în fața unei tastaturi negre deuite-asa, Dorine! Tarfa aia de poezie care te bantuie pana iti frange gatul, "Femeia/ Care dansa pe mese si ucidea poeti" desi esti plin de ea pana in maduva oaselor, o cauti fara sa sti ca esti impregnat in totalitate de ea! Este unul din textele iesit intr-o clipa de gratie. Perfect imbraca in prozodia fara cusur.
pentru textul : În altă viață, eu, poetul, detraiasca Hermeneia! :p
o membra de patru ani si o luna
pentru textul : Șapte ani dePagini