Bianca ai evidentiat din text tocmai partea care deschide o poarta spre optimism. E normal sa fie vise in vise... nu stii ca visul si realitatea sunt facute din acelasi aluat? Cristina... ai facut o analiza potrivita a poemului si ai sesizat majoritatea elementelor importante... si da, s-a vrut circular. Multumesc.
Tot n-am avut timp să las semn și mă gândeam cu teamă un pic: dacă Ioana chiar șterge poezia aceea? Din păcate, și azi cam pe scurt: și dacă nu aș fi citit nimic scris de tine până acum, tot aș spune că nu e o poezie voit scrisă într-un anume stil. Mai mult decât atât, dacă tot trebuia să o scrii (și eu cred ca a fost musai!), cred că ai găsit forma cea mai potrivită. De va rezista au ba propriei tale traiectorii, numai tu o știi. Știi ce-i funny? Că mie mi se pare, cu excepția culorii salopetei aceleia (se cunoaște ochiul de scenarist, abia aici aș spune), chiar prea puțin personală poezia. Mă gândeam mai ales să-ți spun să NU ștergi nimic din ce postezi. Eventual, în ultima instanță, dacă ai fi așa nemulțumită de un text, mai bine îl pui pe tot "tăiat"... ideea este să rămână. Ne folosește tuturor, eu așa cred. Oricum, nu este cazul aici. Ca să răspun indirect la întrebarea ta, adresată lui Virgil: e plin de emoticoane (cred că la acestea te-ai referit, nu la diactrice?!) și în comentariul meu. Te provoc să le descoperi. Altfel, Virgil are dreptate... parcă suntem nevoiți să exploatăm mai mult limbajul convențional, nu? Și nu, nu se mai poate face nimic dacă nu ai bifat de la început opțiunea de a fi notificat în legătură cu comentariile. Cel puțin deocamdată aceasta este situația.
Iti multumesc pentru aprecieri, sper sa raman la inaltime, primirea e aproape nemeritat de frumoasa. :o)
Pufi eun fel de fir rosu care leaga mai multe povestiri si a carui imagine se intregeste odata publicate toate.
Atitudinea resemnată a lui Isus pe cruce: "privesc pământul în ochi" , amestec de tristețe, durere, resemnare, supunere. Poate mergea mai bine " sângerează ceruri ", în final. tincuta
well, bobadil, ai cuvîntul meu de onoare (dacă asta ar avea cumva vreo valoare pentru tine) că sînt în toane bune și că n-am avut și nici nu am chef să mă cert cu cineva. Nu eu sînt cel care a început să își dea aere cum că știu și pot și blah blah blah. Așa cum am spus, și cum tu se pare că te faci că nu vezi, Alma, din motive despre care prefer să nu mai speculez acum, s-a apucat să vorbească la modul inoportun. Am văzut că insistă. Cineva trebuie să o ajute să își revină, nu? Nu știu dacă este cazul să faci caz acum de chestia cu directorul de vreme ce eu nu fac caz de ea. Și da, toți membrii juriului au fost invitați. De Călin Sămărghițan care a inițiat și organizat concursul. Nu înțeleg ce anume este dificil să înțelegi despre asta. Dar faptul că Alma a fost invitată (din indiferent ce motive) nu îi dă dreptul să scrie ce scrie.
Chestia a doua. - Știi ce mă amuză cel mai tare pe mine? Faptul că unii (români sau americani) mă acuză că îi critic pe americani și înfierez toate stupizeniile și metehnele lor mai mult sau mai puțin generalizate. Iar alți români (precum tu - și te asigur că nu ești singurul) se ofuschează cînd pun degetul pe bubele românilor și le arăt metehnele și aberațiile mai mult sau mai puțin naționale sau generaționale. E un adevărat deliciu să îi vezi cum se dau de ceasul morții. Pentru că de cînd e lumea apa rece nu doare decît dinții stricați. Aș vrea ca lucrurile astea să fie „depășite”, așa cum spui tu. Mi-aș dori din toată inima. Dar nu sînt. Iar comportamentul Alinei o arată din nou. Aș putea să spun mai multe dar mă opresc aici.
Și eu sînt de acord să „ramanem in cadrul unor dezbateri intelectuale in cadrul carora fiecare suntem doar atata de destepti incat nu devenim brusc si fara de veste, prosti”. Întrebarea mea este dacă intervenția Alinei s-a încadrat în acest „cadru” sau dacă nu cumva a luat-o prin păpușoi.
... anna, cred că știi să vezi prin ceea ce scriu, iar cuvintele nobile dezvăluie un suflet pe măsură, nu-l lăsa să fie acoperit de buruienile fiecărei zile; îmi plac trecerile tale, mă aduc cu picioarele pe pământ:) bun să fie timpul cu tine, și creatorul lui!
Corina, știi, a fost o vreme cînd eram atît de stupid încît nici nu știam cine a fost Bukowsky. Probabil nu sînt mai puțin stupid acum. Dar acum știu cine e. Detest lenea din mine care m-a împiedicat să mă duc să-i văd bungalow-ul pe De Longpre Ave. în LA. Shame to me. Ah, și despre aprecierea ta... ce să spun. „Don't try!”. If you... you know. Anyway, I don't deserve it. But it makes me keep going.
Nu am intenţionat să fie o generalizare, mai ales că şi eu am scris poeme cu vers clasic.
De aceea, voi relua un pic ideea. Mă refeream doar la situaţiile în care aceste ,,artificii" nu sunt decât nişte forţări şi nu har. Total de acord cu afirmaţia ,,Tocmai aici e harul: marii poeţi clasici (chiar şi unii autori necunoscuţi publicului larg) au reuşt/ reuşesc să împace tot, fără a brusca nimic."
Acum mie îmi pare rău că s-a supărat atât de tare Cristian...
Costel, iti marturisesc cat se poate de sincer ca eu, bobadil, n-am inteles incotro se indreapta acest poem. S-ar putea ca oamenii obisnuiti (nu ca eu as fi neobisnuit, ma refer la cei care s-ar duce sa cumpere o carte si aceea ar fi de poezie si ar fi chiar a ta incluzand acest poem) sa inteleaga mai mult decat mine, insa nu cred ca acest lucru are o probabilitate care ar merita luata in atentie. Tot acest dialog cu Dumnezeu asezat peste un concert pentru flaut, harpa si orchestra nu este inspirat deloc. Unul rautacios (nu-s eu acela decat pe jumatate) ar zice ca ar trebui bagat Costi Ionita aici la backing vocals si poate ar iesi macar un hit. Eu zic ca poemul trebuie re-gandit si deci re-scris, asa cum e acum sunt doar cuvinte aruncate. Si iti zic asta pentru ca ma gandesc la ce scrii... altfel as fi tacut ca nu ma plictisesc traind. Andu
Eu nu vad unde este inovatia care face acest text sa apara amestecat de la mine la Alexandra Negru... cel putin de la mine asa se vede... cumva o noua suspiciune paranoica de clonare?
E ciudat rau de tot si as avea nevoie de ceva explicatii daca binevoiti stimabili eminenti cenusii hermenei...
că toți avem în noi treceri de persoane care nu lasă decât un "zgomot sec" în urmă. trist și frumos poemul. pentru cei obișnuiți să poarte și pietrele - o eliberare. benefice modificările. atâta cât îmi dau eu seama.
atmosfera generala inspirata are impact abigail este doar un pretext o prelungire a orasului scufundat sub algele albastre "într-o nadă de lumină plouă flămând acoperind orașul de alge" o scenografie aparte realizata de corimbele acestea stranii in lumea cetaceelor si noi anonimi transfigurandu-ne treptat sub inflorescenta fericirii nepamantene intr-o "imensa coloana a oamenilor-delfin". un poem rotund dintr-o singura respiratie.
Da, constat și aici că ai imagini bune, dar reziști mai greu tentațiilor locurilor comune. Oameni păsări, tatuaje albastre (chiar dacă sunt pe ochi). Nu prea văd cum ar fi versurile acelea miriapode, cred că ai supralicitat acolo o expresie. Aș mai renunța la "foarte" din "foarte cunoscut". Deosebită ar fi prima strofă, dacă ai renunța cumva sau înlocui oamenii-păsări, e acolo o atmosferă inedită, acel "dezechilibru fermecător". Nu voi mai cita și celelalte reușite, dar sper să revii asupra textului și să îl aduci cumva pe tot la același nivel. Uitasem mai devreme: bun venit, Florin.
peniță: pentru accentul pus pe acest subiect atât de rar tratat nu numai în poezie, pe stările trăite și poate nu numai imaginate, pentru "sometimes I feel like a motherless child" (mai ales în interpretarea lui Louis Armstrong); pentru golul sufletesc iremediabil ce rămâne după un avort, pentru ceea ce unii numesc poezie feminină, cât și pentru metafore deosebite ca de exemplu: "Acvariu înghețat / uterul unei femei refuzând prunci" "aș coase umbra lui Peter Pan / simt pași trecând prin mine" "un brăduț înlăuntrul meu / spărgând nucile de gheață ale plânsului".
În graba redactării am mâncat nişte litere la "somnambul" şi "înnebunit". Dar ce e cu "apriorică"? Cred că ai dat-o în bară aici. Şi asta dovedeşte ceva. Nu vreau să spun ce...
Ştiu că eşti foarte frustrat şi fiind deconspirat ca PLAGIATOR îţi doreşti măcar să faci pe editorul deşi nu ţi-a cerut nimeni.
Pentru cei mai noi pe site las un link despre cazul grav de plagiat al lui Bobadil pentru a lămuri lucrurile : http://www.hermeneia.com/content/incident_de_plagiat_pe_hermeneiacom_0
Fiecare este la discretia altuia. Inconjurat de societate e ca si cum ai dormi intr-un oras necunoscut si sute de tantari s-ar hrani din somnul tau. Si noi suntem la discretia vampirilor, suntem furati metodic, planificat. Celorlalti li se pare normal ca noi să scriem si ei sa se bucure de ceva pentru care platesc prea putin sau deloc.Dar s-ar putea sa ne placa sa fim furati,constat acum, in chiar clipa asta, altfel de ce nu ne oprim din scris? Motivatii ar fi destule si prima care-mi vine-n minte este ca nu putem lasa balta si neexploatata planeta asta de babute galagioase care mereu vor gasi ceva de condus pe ultimul drum. Sa vezi frumusete de bocete, tanguiri sofisticate pe masura „ceva”-u-lui, jelanii inaltatoare si tipete îndurerate! Cum sa pleci de la un asemenea spectacol? Si cum sa nu-ti plangi absurdul pentru care traiesti azi pe pamant? Cam pentru asta am acordat o penita. Sa aveti pace, Dancus
vezi, cata adanc in regulamentul acela al tau...in mod sigur voi fi incalcat macar cateva paragrafe babane postand "candiru" ori commentul de mai sus, ori cine stie ce pe situl tau, ograda ta personala, unde soldateii marsaluiesc in ritmul diktat de tine...sublimul lor profet. si daca gasesti "n" incalcari de Regulament, nu ezita, contraventioneaza-ma, penalizeaza-ma, fa-ma sa inteleg cine e seful p-aci, cine poarta cascheta si striga "dreepti! 'nainte maaars!" pana la urma ai dreptate: esti un inginer, un om educat sa gandeasca si sa actioneze pe baza de legi fixe. ce treaba ai putea tu avea cu lumea, vai! atat de inconsistenta dar totusi mladioasa la spirit a..."boetilor". dragii de ei viseaza la stele, iar un militian gusat ii paste ca pe miei!
foarte frumos! de cand astept un kireji ca acesta intreit. (cires,mugur,soare)
mi-a creat o senzatie de bine, de confort real, iar acestea sunt mai greu de obtinut in zilele noastre.
tehnica impecabila si premiul castigat se unesc in aprecierea mea pe care o am, justa si nestirbita.
o frantura din sufletul tau,care a ajuns repede la mine. pe autostrada aceea...:)
Ia ghici cine scria, la poşta redacţiei, într-un «limbaj de lemn” (după părerea ta), în 2011, cele de mai jos şi cărui veleitar genial îi erau adresate?
«…scrieţi la fel ca sute de autori de versuri de azi. Poeme de-ale dv. ar putea fi introduse în cărţile altora, poeme de-ale altora ar putea fi introduse în cărţile pe care probabil le veţi publica, fără ca cineva să remarce vreo schimbare. Este vorba de un mod de a scrie practicat în prezent pe scară largă: construcţie liniară a poemului (de fapt, juxtapunerea unor enunţuri), folosirea frecventă a unor enunţuri prozaice, oralităţi, instantanee din viaţa de fiecare zi etc., un sarcasm obosit, un reproş difuz la adresa întregii lumi:
"De la un timp, cafeaua fierbe altfel,/ puştii nu mă mai înjură,/ nu mă mai latră câinii,/ ziua picură protocolar,/ ca o duminică în perfuziile de pe reanimare,/ între ventricule se conturează un călcâi,/ mama visează morţi din ce în ce mai des,/ iar eu îmi sunt din ce în ce mai de-ajuns,/ ori poate chiar prea mult.”»
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Bianca ai evidentiat din text tocmai partea care deschide o poarta spre optimism. E normal sa fie vise in vise... nu stii ca visul si realitatea sunt facute din acelasi aluat? Cristina... ai facut o analiza potrivita a poemului si ai sesizat majoritatea elementelor importante... si da, s-a vrut circular. Multumesc.
pentru textul : Solitudine deTot n-am avut timp să las semn și mă gândeam cu teamă un pic: dacă Ioana chiar șterge poezia aceea? Din păcate, și azi cam pe scurt: și dacă nu aș fi citit nimic scris de tine până acum, tot aș spune că nu e o poezie voit scrisă într-un anume stil. Mai mult decât atât, dacă tot trebuia să o scrii (și eu cred ca a fost musai!), cred că ai găsit forma cea mai potrivită. De va rezista au ba propriei tale traiectorii, numai tu o știi. Știi ce-i funny? Că mie mi se pare, cu excepția culorii salopetei aceleia (se cunoaște ochiul de scenarist, abia aici aș spune), chiar prea puțin personală poezia. Mă gândeam mai ales să-ți spun să NU ștergi nimic din ce postezi. Eventual, în ultima instanță, dacă ai fi așa nemulțumită de un text, mai bine îl pui pe tot "tăiat"... ideea este să rămână. Ne folosește tuturor, eu așa cred. Oricum, nu este cazul aici. Ca să răspun indirect la întrebarea ta, adresată lui Virgil: e plin de emoticoane (cred că la acestea te-ai referit, nu la diactrice?!) și în comentariul meu. Te provoc să le descoperi. Altfel, Virgil are dreptate... parcă suntem nevoiți să exploatăm mai mult limbajul convențional, nu? Și nu, nu se mai poate face nimic dacă nu ai bifat de la început opțiunea de a fi notificat în legătură cu comentariile. Cel puțin deocamdată aceasta este situația.
pentru textul : de dragoste deIti multumesc pentru aprecieri, sper sa raman la inaltime, primirea e aproape nemeritat de frumoasa. :o)
pentru textul : Mila Domnului dePufi eun fel de fir rosu care leaga mai multe povestiri si a carui imagine se intregeste odata publicate toate.
Atitudinea resemnată a lui Isus pe cruce: "privesc pământul în ochi" , amestec de tristețe, durere, resemnare, supunere. Poate mergea mai bine " sângerează ceruri ", în final. tincuta
pentru textul : Ceruri dee ciudat, pentru ca desi textul e relativ pesimist, mie imaginea mi se pare relativ optimista. sau poate e o tacere anume...
pentru textul : Urme de dor dewell, bobadil, ai cuvîntul meu de onoare (dacă asta ar avea cumva vreo valoare pentru tine) că sînt în toane bune și că n-am avut și nici nu am chef să mă cert cu cineva. Nu eu sînt cel care a început să își dea aere cum că știu și pot și blah blah blah. Așa cum am spus, și cum tu se pare că te faci că nu vezi, Alma, din motive despre care prefer să nu mai speculez acum, s-a apucat să vorbească la modul inoportun. Am văzut că insistă. Cineva trebuie să o ajute să își revină, nu? Nu știu dacă este cazul să faci caz acum de chestia cu directorul de vreme ce eu nu fac caz de ea. Și da, toți membrii juriului au fost invitați. De Călin Sămărghițan care a inițiat și organizat concursul. Nu înțeleg ce anume este dificil să înțelegi despre asta. Dar faptul că Alma a fost invitată (din indiferent ce motive) nu îi dă dreptul să scrie ce scrie.
pentru textul : Concursul de Poezie ”Astenie de primăvară - Hermeneia 2010” deChestia a doua. - Știi ce mă amuză cel mai tare pe mine? Faptul că unii (români sau americani) mă acuză că îi critic pe americani și înfierez toate stupizeniile și metehnele lor mai mult sau mai puțin generalizate. Iar alți români (precum tu - și te asigur că nu ești singurul) se ofuschează cînd pun degetul pe bubele românilor și le arăt metehnele și aberațiile mai mult sau mai puțin naționale sau generaționale. E un adevărat deliciu să îi vezi cum se dau de ceasul morții. Pentru că de cînd e lumea apa rece nu doare decît dinții stricați. Aș vrea ca lucrurile astea să fie „depășite”, așa cum spui tu. Mi-aș dori din toată inima. Dar nu sînt. Iar comportamentul Alinei o arată din nou. Aș putea să spun mai multe dar mă opresc aici.
Și eu sînt de acord să „ramanem in cadrul unor dezbateri intelectuale in cadrul carora fiecare suntem doar atata de destepti incat nu devenim brusc si fara de veste, prosti”. Întrebarea mea este dacă intervenția Alinei s-a încadrat în acest „cadru” sau dacă nu cumva a luat-o prin păpușoi.
ma gandesc cat de minunata ar fi chemarea fara primele 2 versuri
pentru textul : Pene moarte deAdrian îţi mulțumesc frumos pentru părere.
pentru textul : pustiului nu-i este dat să fie mamă de... anna, cred că știi să vezi prin ceea ce scriu, iar cuvintele nobile dezvăluie un suflet pe măsură, nu-l lăsa să fie acoperit de buruienile fiecărei zile; îmi plac trecerile tale, mă aduc cu picioarele pe pământ:) bun să fie timpul cu tine, și creatorul lui!
pentru textul : lumea lui Viceversa deiată omul care nu jignește: cel care spune despre altul „tu, ca persoană, nici nu contezi”!! no comment, anymore.
pentru textul : dimineață cu pace și chitară deCorina, știi, a fost o vreme cînd eram atît de stupid încît nici nu știam cine a fost Bukowsky. Probabil nu sînt mai puțin stupid acum. Dar acum știu cine e. Detest lenea din mine care m-a împiedicat să mă duc să-i văd bungalow-ul pe De Longpre Ave. în LA. Shame to me. Ah, și despre aprecierea ta... ce să spun. „Don't try!”. If you... you know. Anyway, I don't deserve it. But it makes me keep going.
pentru textul : depression deNu am intenţionat să fie o generalizare, mai ales că şi eu am scris poeme cu vers clasic.
De aceea, voi relua un pic ideea. Mă refeream doar la situaţiile în care aceste ,,artificii" nu sunt decât nişte forţări şi nu har. Total de acord cu afirmaţia ,,Tocmai aici e harul: marii poeţi clasici (chiar şi unii autori necunoscuţi publicului larg) au reuşt/ reuşesc să împace tot, fără a brusca nimic."
Acum mie îmi pare rău că s-a supărat atât de tare Cristian...
pentru textul : Rânduri fumegânde deCostel, iti marturisesc cat se poate de sincer ca eu, bobadil, n-am inteles incotro se indreapta acest poem. S-ar putea ca oamenii obisnuiti (nu ca eu as fi neobisnuit, ma refer la cei care s-ar duce sa cumpere o carte si aceea ar fi de poezie si ar fi chiar a ta incluzand acest poem) sa inteleaga mai mult decat mine, insa nu cred ca acest lucru are o probabilitate care ar merita luata in atentie. Tot acest dialog cu Dumnezeu asezat peste un concert pentru flaut, harpa si orchestra nu este inspirat deloc. Unul rautacios (nu-s eu acela decat pe jumatate) ar zice ca ar trebui bagat Costi Ionita aici la backing vocals si poate ar iesi macar un hit. Eu zic ca poemul trebuie re-gandit si deci re-scris, asa cum e acum sunt doar cuvinte aruncate. Si iti zic asta pentru ca ma gandesc la ce scrii... altfel as fi tacut ca nu ma plictisesc traind. Andu
pentru textul : Concerto for flute, harp & orchestra deAdrian, poate ar trebui să reformulez, mă gândesc şi modific cumva, merci pentru lectură.
pentru textul : îmbătrânesc pe malul unui poem dePaul, mulţumesc frumos, bucură aprecierea ta.
Eu nu vad unde este inovatia care face acest text sa apara amestecat de la mine la Alexandra Negru... cel putin de la mine asa se vede... cumva o noua suspiciune paranoica de clonare?
pentru textul : concursurile de poezie deE ciudat rau de tot si as avea nevoie de ceva explicatii daca binevoiti stimabili eminenti cenusii hermenei...
că toți avem în noi treceri de persoane care nu lasă decât un "zgomot sec" în urmă. trist și frumos poemul. pentru cei obișnuiți să poarte și pietrele - o eliberare. benefice modificările. atâta cât îmi dau eu seama.
pentru textul : oameni și pietre deatmosfera generala inspirata are impact abigail este doar un pretext o prelungire a orasului scufundat sub algele albastre "într-o nadă de lumină plouă flămând acoperind orașul de alge" o scenografie aparte realizata de corimbele acestea stranii in lumea cetaceelor si noi anonimi transfigurandu-ne treptat sub inflorescenta fericirii nepamantene intr-o "imensa coloana a oamenilor-delfin". un poem rotund dintr-o singura respiratie.
pentru textul : cântecul lui Abigail deinteresant, uite o perioada cind mi-ar placea sa fiu la Paris. interesant ca nu participa nimeni din patria jazz-ului, America
pentru textul : Quatrième édition du festival international de jazz des instituts culturels étrangers à Paris “ JAZZYCOLORS 2006 ” deUf! Mulţumesc, Vlad! Nu mă mai scuz :), dar cred că ar trebui să măresc textele la 150% ca să le văd bine.
pentru textul : Haiku ( 5 ) deDa, constat și aici că ai imagini bune, dar reziști mai greu tentațiilor locurilor comune. Oameni păsări, tatuaje albastre (chiar dacă sunt pe ochi). Nu prea văd cum ar fi versurile acelea miriapode, cred că ai supralicitat acolo o expresie. Aș mai renunța la "foarte" din "foarte cunoscut". Deosebită ar fi prima strofă, dacă ai renunța cumva sau înlocui oamenii-păsări, e acolo o atmosferă inedită, acel "dezechilibru fermecător". Nu voi mai cita și celelalte reușite, dar sper să revii asupra textului și să îl aduci cumva pe tot la același nivel. Uitasem mai devreme: bun venit, Florin.
pentru textul : În tranzit deLasă inspirația să vină la tine și vei scrie. Ca și până acum. Frumos. Succes!
pentru textul : românia perfect I depeniță: pentru accentul pus pe acest subiect atât de rar tratat nu numai în poezie, pe stările trăite și poate nu numai imaginate, pentru "sometimes I feel like a motherless child" (mai ales în interpretarea lui Louis Armstrong); pentru golul sufletesc iremediabil ce rămâne după un avort, pentru ceea ce unii numesc poezie feminină, cât și pentru metafore deosebite ca de exemplu: "Acvariu înghețat / uterul unei femei refuzând prunci" "aș coase umbra lui Peter Pan / simt pași trecând prin mine" "un brăduț înlăuntrul meu / spărgând nucile de gheață ale plânsului".
pentru textul : avort deAsta nu e poezie. E vorbărie. De aceea comentariile mi se par inutile.
pentru textul : go fishing denu vei ajunge aşa nicăieri.
În graba redactării am mâncat nişte litere la "somnambul" şi "înnebunit". Dar ce e cu "apriorică"? Cred că ai dat-o în bară aici. Şi asta dovedeşte ceva. Nu vreau să spun ce...
Ştiu că eşti foarte frustrat şi fiind deconspirat ca PLAGIATOR îţi doreşti măcar să faci pe editorul deşi nu ţi-a cerut nimeni.
pentru textul : încă o zi perfectă dePentru cei mai noi pe site las un link despre cazul grav de plagiat al lui Bobadil pentru a lămuri lucrurile : http://www.hermeneia.com/content/incident_de_plagiat_pe_hermeneiacom_0
Fiecare este la discretia altuia. Inconjurat de societate e ca si cum ai dormi intr-un oras necunoscut si sute de tantari s-ar hrani din somnul tau. Si noi suntem la discretia vampirilor, suntem furati metodic, planificat. Celorlalti li se pare normal ca noi să scriem si ei sa se bucure de ceva pentru care platesc prea putin sau deloc.Dar s-ar putea sa ne placa sa fim furati,constat acum, in chiar clipa asta, altfel de ce nu ne oprim din scris? Motivatii ar fi destule si prima care-mi vine-n minte este ca nu putem lasa balta si neexploatata planeta asta de babute galagioase care mereu vor gasi ceva de condus pe ultimul drum. Sa vezi frumusete de bocete, tanguiri sofisticate pe masura „ceva”-u-lui, jelanii inaltatoare si tipete îndurerate! Cum sa pleci de la un asemenea spectacol? Si cum sa nu-ti plangi absurdul pentru care traiesti azi pe pamant? Cam pentru asta am acordat o penita. Sa aveti pace, Dancus
pentru textul : spovedania venelor albastre deevident, fiecare cu "imaginea" lui (sau ei) despre "războinicia iubirii", nu? eu prefer spahiii...
pentru textul : cambodian oud demulţumesc pentru observaţii
vezi, cata adanc in regulamentul acela al tau...in mod sigur voi fi incalcat macar cateva paragrafe babane postand "candiru" ori commentul de mai sus, ori cine stie ce pe situl tau, ograda ta personala, unde soldateii marsaluiesc in ritmul diktat de tine...sublimul lor profet. si daca gasesti "n" incalcari de Regulament, nu ezita, contraventioneaza-ma, penalizeaza-ma, fa-ma sa inteleg cine e seful p-aci, cine poarta cascheta si striga "dreepti! 'nainte maaars!" pana la urma ai dreptate: esti un inginer, un om educat sa gandeasca si sa actioneze pe baza de legi fixe. ce treaba ai putea tu avea cu lumea, vai! atat de inconsistenta dar totusi mladioasa la spirit a..."boetilor". dragii de ei viseaza la stele, iar un militian gusat ii paste ca pe miei!
pentru textul : nimic artificial deFara sa contest poezia de fata, mi se pare ca aprecierea se face numai pentru a se obtine un raspuns la comentarii..?
pentru textul : cîntec pentru ploaie defoarte frumos! de cand astept un kireji ca acesta intreit. (cires,mugur,soare)
mi-a creat o senzatie de bine, de confort real, iar acestea sunt mai greu de obtinut in zilele noastre.
tehnica impecabila si premiul castigat se unesc in aprecierea mea pe care o am, justa si nestirbita.
o frantura din sufletul tau,care a ajuns repede la mine. pe autostrada aceea...:)
felicitari, Mariana! splendid!
pentru textul : Haiku...poleit deIa ghici cine scria, la poşta redacţiei, într-un «limbaj de lemn” (după părerea ta), în 2011, cele de mai jos şi cărui veleitar genial îi erau adresate?
«…scrieţi la fel ca sute de autori de versuri de azi. Poeme de-ale dv. ar putea fi introduse în cărţile altora, poeme de-ale altora ar putea fi introduse în cărţile pe care probabil le veţi publica, fără ca cineva să remarce vreo schimbare. Este vorba de un mod de a scrie practicat în prezent pe scară largă: construcţie liniară a poemului (de fapt, juxtapunerea unor enunţuri), folosirea frecventă a unor enunţuri prozaice, oralităţi, instantanee din viaţa de fiecare zi etc., un sarcasm obosit, un reproş difuz la adresa întregii lumi:
pentru textul : Asta este... de"De la un timp, cafeaua fierbe altfel,/ puştii nu mă mai înjură,/ nu mă mai latră câinii,/ ziua picură protocolar,/ ca o duminică în perfuziile de pe reanimare,/ între ventricule se conturează un călcâi,/ mama visează morţi din ce în ce mai des,/ iar eu îmi sunt din ce în ce mai de-ajuns,/ ori poate chiar prea mult.”»
Pagini