Critica buna, multumesc. Pana la urma, cred ca ai mare dreptate. Not one of my best ones. Am incercat o idee, n-a iesit. Mai incercam. Iar daca te mai plistiseste un text de-al meu, lasa-l fix acolo unde te plictiseste (mi-ar fi de ajutor si daca ai lasa un comentariu ca sa stiu :) ), si nu te chinui sa-l citesti pana la final.. caci exact asta NU vreau sa fac prin textele mele. Pana la urma un text te cucereste el pe tine si nu tu pe el. Asa ca-ti multumesc pentru rabdare, dar sa n-o mai ai. :)
Poezia imi aminteste de testul lui Einstein, numai ca aici totul este cu mult mai ambiguu. Etajul 77, scris in cifre romane, camera 702, in cifre arabe si la care poate ca sta un arab, "în dreptul unei alte ferestre undeva mai jos", "aici va urca mai târziu", "la ultimul etaj", "de la șaptesutetrei", scris in cuvinte legate ca pe un cec. Intrebare: Unde este "aici" ? Basca faptul ca autoarea ne-a lasat si fara bibliografie ori note de "subsol". Mie mi-au placut drumurile acelea legate la capete, de tine cum stai cu mainile intinse si de baiatul de la DCC si trei, ca nu mai stiu cum se scrie.
ghemuirea aceasta nu prea are de a face cu prima. e cu totul altceva, alta idee. impresii: o viata intre pinze de paianjen, tragica, insingerata, viscerala. "mă voi face una cu sîngele ei transparent vîscos noaptea a stropit pe pereți pe mînerul ușilor limfa ei caldă aducătoare de umbre" fii zen.
Mister, pasiune, groază şi romantism. Se pare că asistăm în prezent la o recrudescenţă a acestui curent mistico- transcedental. Piese teatrale somptuoase inspirate de personaje fantastice din basme, trilogii romantice cu vampiri şi filme de gen, doboară recordurile de audienţă. În literatură noul gotic pune accentul pe latura misterioasă şi vulnerabilă a femeii: "about life, not death" and "love, not lust". Touch-ul gotic generează best selleruri, a se vedea succesul obţinut de seria celor patru volume Twilight, New Moon, Eclipse, Breaking Dawn; Harry Potter a generat o adevărată manie în rândul adolescenţilor. Se pare că seriile amintite au contribuit chiar la creşterea economică a aşezărilor de origine. În cinema, acest curent face furori cu ajutorul unor ecranizări de succes, precum Twilligt, serialul True Blood, Snow White and the Huntsman, The girl with a dragon tattoo etc.. Fără a mai vorbi de nenumăratele deschideri în muzică.
O diferenţă însă trebuie subliniată între moda goth şi curentul literar care a stat la baza unor mari capodopere de gen. Subcultura “goth”, a apărut în jurul anului 1980 in Anglia ca urmare a popularizării genului muzical gothic rock. Această subcultură s-a răspândit foarte rapid în multe ţări europene şi de peste ocean şi, spre deosebire de altele, rezistă de un timp îndelungat. Este foarte adevărat că această subcultură pune foarte mult accentul pe estetic, tocmai de aceea membrii acesteia se diferenţiază printr-un stil deosebit, original şi nonconformist.
Curentul literar s-a dezvoltat ca urmare a unei strânse legături între arhitectură şi spirit: „arhitectura este, dintre toate artele, cea care căuta cu mai multă cutezanţă să repete în ritmul ei ordinea universului, pe care cei vechi îl numeau kosmos, adica armonie!”Adso.
Acest stil arhitectural s-a născut din dorinţa oamenilor de a avea biserici şi catedrale mai „uşoare“, care să se inalţe mai mult spre cer, tinzând astfel spre apropierea de Dumnezeu. Clădirea bisericii gotice în sine se dorea a fi parte a experienţei divine. Bisericile erau astfel construite încât lumina care pătrundea prin vitraliile pictate cu scene biblice, să joace rolul acestei „lumini divine“. În interiorul al mânăstirii, timpul are o altă curgere, o altă logică; există un prezent continuu şi o veşnicie continuă, amândouă învăluite într-un nimb de sfinţenie, în lumina diafană a păcii şi a iubirii. Timpul fizic, în mânăstiri, nu mai există, pentru că moartea nu mai are puterea unei fiare înspăimântătoare, ea devine o mare trecere, un tărâm către care aspiră monahul în fiecare zi a existenţei sale. Aceasta este esenţa surprinsă de marii autori, care au abordat genul în opere nemuritoare.
Vă doresc multe succese şi fie ca aura magică a goticului să vă lumineze întreaga creaţie!
vladimir, hialin...prea mult se opinează că dragostea e suferință, un fel de știință a lacrimilor...prea se vede partea pe jumate golită a sticlei în dauna celeilalte jumătăți pline...prea se încordează mușchii unei tristeți de lux cicartizate cu ditamai demnitatea...cînd e de preferat mai ales să fim umili și bucuroși că e culmea da' mai putem iubi...:) Cu mulțumiri pentru aprecieri și opinii, pentru interesul și plăcerea lecturii, amical, de cursă long play, de zbor de înnotat pe jos, george cel asztalos
Bianca, eu spun doar ca si “citit intreg pasajul”, tot despre doua luni e vorba. Si ca e la nivel de rugaminte (pe care am respectat-o, pana la acest text), ce nu a fost introdusa in regulament (cel putin la momentul postarii textului). Restul, adica asteptarea “noilor ordine”, urmarirea fiecarui comentariu al lui Virgil pe la alte texte, nu constituie problemele mele de "litera si spirit" si nu fac parte nici din cele mai de pret preocupari, scuze, nu putem fi toti la fel. Dar daca tu spui ca asa e si ca e suficient, te cred, voi sterge textul, in scurt timp, desi m-ar fi interesat un comentariu al tau cat de cat referitor la el, aici sau in alta parte, acolo unde ai observat tu, vigilenta (felicitari!), ca mai e postat.
da, dacă mai faci așa am să mă re-îndrăgostesc de tine (sau de scrisul tău - care e tot una). chiar ai reușit să evoluezi de la bășcălia sterling geometrică la profunzimi filozofice cu fulgerări existențialiste. am spus eu întotdeauna că din noroi răsare viața. te-am căutat înfrigurat în poză dar nu erai.
Vladimir, uite așa vine într-o zi întîmplarea... ca o moiră. Știi, eu în povestea aceasta pășesc mai cu sfială, ca o soră mai mică, mi-e teamă ca din neștiință sau nebăgare de seamă să nu spulber magia, magia care mi-a fost sugerată chiar de atmosfera acestui site. Transeptul iluminează prin cele trei roze, rozete, cele două fețe ale magiei, cea a iluziei, a vechilor credințe de tip totemic, sau șamanic, așa cum ai scos la iveală, dar care nu se susține în fața realității, ea moare pe rug, pentru că voința care o anima moare înainte de ducerea pînă la capăt a sacrificiului și cea care se naște atunci cînd omul se confruntă cu propriile lui limite și care se naște abia atunci cînd încetează orice iluzie. Omenirea nu știe încă să regleze pe termen lung efectele generate de progresul foarte rapid, invaziv, ca o explozie într-un cadru limitat, finit. Doar atunci cînd cunoști limitele unui pericol te poți feri de laturile negative ale acestuia. Într-adevăr, privesc vitraliul, ca pe o cale de acces și mă simt mai aproape de gnostici. Nu neg magia vieții, visul este o cale, eu caut calea ...
Dincolo de considerentele literar-artistice și de estetică a așezării în pagină, consider că titlul ocupă un spațiu mult prea mare cu destule incoveniente. Uită-te un pic la comentariile din dreapta să vezi în ce fel apare titlul.
Cât despre prenume, am făcut o gafă din ignoranță, drept pentru care cer iertare și sper să o primesc. Știu cât de important e numele și prenumele unei persoane.
Deci, iertare, Eugen!
Aranca - ma bucur daca crezi ca am reusit sa duc „sensibilitatea” mai departe de ...acea ploaie mocaneasca ce-mi tot tinea pe loc inima... m-as bucura sa pot reusi macar pe bucatele, sa transform o sensibilitate „pacatoasa”, intr-o noua stare de armonie a mea cu mine insami, in care sa nu mai existe aceea nevoie imperioasa de a „ma impartasi” , ci o stare naturala in care metafora sa investigheze mai mult... multumesc de lectura si de semn!
Ei,bine, Adriana, cu tot respectul şi sunt convinsă că Vlad Turburea nu se va opune, dacă ne va răspunde, să i se ia peniţa, nu o să opun rezistenţă, el are încrederea mea ca cititor. Mulţumesc. Din acest moment este singura justificare pe care o validez prin drept liber de viaţă.
Asta îmi este justifiarea: Este bun.
Virgil poate lua măsurile de rigoare după regulile Hermeneia. Mulţumesc frumos şi lui. O seară bună:)
Cristina, textul ăsta e unul spontan. N-a trecut prin travaliu aproape deloc. Am schimbat două, trei chestii în unitatea doi, atunci, la cald, dar atât. Citit acum, mă nemulţumesc destule. Dar starea încă o recunosc. E acolo. Nu mă ascund după stare. Sunt adeptul echilibrului calitativ între "ce spui" şi "cum spui"; de cele mai mutle ori, "cum spui" e esenţial. Mulţumesc pentru comentariul acesta, mulţumesc şi pentru vizita din "străinătate" :). Nu-mi stă în fire să fac "declaraţii", dar pentru că "lucrurile care nu se spun se pierd" - eşti printre cititorii mei preferaţi şi în topul poeţilor pe care-i citesc absolut cu fiecare postare a lor.
Doina, unitatea doi are la bază principiul identităţii - unul dintre principiile care, alături de alte două principii şi de cele patru categorii propoziţionale (nu mai intru în amănunte), guvernează practic toată gândirea noastră. Absolut orice gând apare având la bază combinarea a trei principii şi patru propoziţii. Nu de puţine ori, principiul identităţii (a = a) a fost tratat (de veleitari filosofici) ca un megatruism, dar s-a dovedit că e infinit mai mult. Consider că ultimele adevăruri au la bază acest principiu. De acolo "tautologia".
Titlul "Zzet" = "Ziua zet", deci, da - final.
Iniţial am vrut "Zâzet"/ "Z.zet).
...vous êtes un lecteur fin, mon cher, rêves peuvent changer même le monde, et sang noir pourrait être plein de colours... comme vous connaissez. les remerciements et le gardent en haut, ma citrouille:)...
Imi place ca incet Hermeneia ia avint. Sper sa devina o imensa avalanse.Imi place sa citesc literatura desteapta, iesita din inima . Imi place tot ce e legat de viata, de trecerae noastra prin coltloanele ei. Era un armean batrin care picta de 50 de ani flori pe cahle de ceramica. Intr-o zi s-a oprit si a pictat o planeta, sori, astrii si comete. L-am intrebat ce, cum. Mi-a zis :toata viata am privit in jos, vine o vreme cind lucrurile trebuiesc vazute de departe, cu capul dat pe spate. E o cu totul alta perspectiva.
Versurile: "până la o dată / care va fi anunțată / ulterior" le-aș fi scris la final sau deloc. Aș alinia în dreapta textul. Nuanțele de verde și albastru alese deschid o cale, deși textul pare că o închide, dar poate e doar o modalitate de a menține echilibrul (din acest motiv am sugerat alinierea la dreapta). Reușit, puternic și expresiv colajul tău vizual. Cât să merite a fi pe coperta unui alt volum de versuri.
Vedeti ş şi ţ din propozitia mea din comentariul anterior ... este luat textul cu copy de pe pagina http://srv.diacritice.com/ si pus direct in comentariu.
Nu arata prea bine :)
Virgil, da, asa cred si eu. E o lume pe care trebuie sa o luam in consideratie ca atare. Exista prin noi, la fel ca si realitatea. Realitatea e in mintea noastra, de fapt. Andu, uita-te la mine pe blog si in dreapta ai niste linkuri catre cei amintiti de mine in text. Va multumesc.
aveti dreptate. totusi nu as sterge textul, nici poemele. recunosc, pagina mea e nonconformista ... nu ne ramane decat sa ne adaptam unii altora. e firesc sa treaca timp de cand pictezi pana scrii textul... exista constrangeri si libertati in a privi un text sau o imagine... stergarul romanesc e ros precum prosopul cu care s-a sters pilat din pont, iar eu intorc si obrazul celalalt...
Daca ati urmarit si prozodia in vreun fel... ati esuat. Ritmic vorbind e un text slab. Strofa intai de cinci ori "de" (de trei ori numai in ultimul vers) daca iau in calcul si DElimiteaza ... suna foarte slab. Amestec de termeni ai poeticului clasic(chiar romantic) cu termeni exacti... "perdeaua delimiteza "(?). In ultima strofa cacofonia "sabiile legate" comparatia "ca niste carnati" pe care nici la estetica uratului n-o pot incadra. Parerea mea este ca textul e slab. Ialin
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Critica buna, multumesc. Pana la urma, cred ca ai mare dreptate. Not one of my best ones. Am incercat o idee, n-a iesit. Mai incercam. Iar daca te mai plistiseste un text de-al meu, lasa-l fix acolo unde te plictiseste (mi-ar fi de ajutor si daca ai lasa un comentariu ca sa stiu :) ), si nu te chinui sa-l citesti pana la final.. caci exact asta NU vreau sa fac prin textele mele. Pana la urma un text te cucereste el pe tine si nu tu pe el. Asa ca-ti multumesc pentru rabdare, dar sa n-o mai ai. :)
pentru textul : unhappily ever after deĂăăă, ghî, le... cum? Aa! Păi... Cu plăcere. Șansa rămâne.
pentru textul : Poem biologic dePoezia imi aminteste de testul lui Einstein, numai ca aici totul este cu mult mai ambiguu. Etajul 77, scris in cifre romane, camera 702, in cifre arabe si la care poate ca sta un arab, "în dreptul unei alte ferestre undeva mai jos", "aici va urca mai târziu", "la ultimul etaj", "de la șaptesutetrei", scris in cuvinte legate ca pe un cec. Intrebare: Unde este "aici" ? Basca faptul ca autoarea ne-a lasat si fara bibliografie ori note de "subsol". Mie mi-au placut drumurile acelea legate la capete, de tine cum stai cu mainile intinse si de baiatul de la DCC si trei, ca nu mai stiu cum se scrie.
pentru textul : Etaj VII deghemuirea aceasta nu prea are de a face cu prima. e cu totul altceva, alta idee. impresii: o viata intre pinze de paianjen, tragica, insingerata, viscerala. "mă voi face una cu sîngele ei transparent vîscos noaptea a stropit pe pereți pe mînerul ușilor limfa ei caldă aducătoare de umbre" fii zen.
pentru textul : ghemuire II deMister, pasiune, groază şi romantism. Se pare că asistăm în prezent la o recrudescenţă a acestui curent mistico- transcedental. Piese teatrale somptuoase inspirate de personaje fantastice din basme, trilogii romantice cu vampiri şi filme de gen, doboară recordurile de audienţă. În literatură noul gotic pune accentul pe latura misterioasă şi vulnerabilă a femeii: "about life, not death" and "love, not lust". Touch-ul gotic generează best selleruri, a se vedea succesul obţinut de seria celor patru volume Twilight, New Moon, Eclipse, Breaking Dawn; Harry Potter a generat o adevărată manie în rândul adolescenţilor. Se pare că seriile amintite au contribuit chiar la creşterea economică a aşezărilor de origine. În cinema, acest curent face furori cu ajutorul unor ecranizări de succes, precum Twilligt, serialul True Blood, Snow White and the Huntsman, The girl with a dragon tattoo etc.. Fără a mai vorbi de nenumăratele deschideri în muzică.
pentru textul : Un surâs de trei ori gothic deO diferenţă însă trebuie subliniată între moda goth şi curentul literar care a stat la baza unor mari capodopere de gen. Subcultura “goth”, a apărut în jurul anului 1980 in Anglia ca urmare a popularizării genului muzical gothic rock. Această subcultură s-a răspândit foarte rapid în multe ţări europene şi de peste ocean şi, spre deosebire de altele, rezistă de un timp îndelungat. Este foarte adevărat că această subcultură pune foarte mult accentul pe estetic, tocmai de aceea membrii acesteia se diferenţiază printr-un stil deosebit, original şi nonconformist.
Curentul literar s-a dezvoltat ca urmare a unei strânse legături între arhitectură şi spirit: „arhitectura este, dintre toate artele, cea care căuta cu mai multă cutezanţă să repete în ritmul ei ordinea universului, pe care cei vechi îl numeau kosmos, adica armonie!”Adso.
Acest stil arhitectural s-a născut din dorinţa oamenilor de a avea biserici şi catedrale mai „uşoare“, care să se inalţe mai mult spre cer, tinzând astfel spre apropierea de Dumnezeu. Clădirea bisericii gotice în sine se dorea a fi parte a experienţei divine. Bisericile erau astfel construite încât lumina care pătrundea prin vitraliile pictate cu scene biblice, să joace rolul acestei „lumini divine“. În interiorul al mânăstirii, timpul are o altă curgere, o altă logică; există un prezent continuu şi o veşnicie continuă, amândouă învăluite într-un nimb de sfinţenie, în lumina diafană a păcii şi a iubirii. Timpul fizic, în mânăstiri, nu mai există, pentru că moartea nu mai are puterea unei fiare înspăimântătoare, ea devine o mare trecere, un tărâm către care aspiră monahul în fiecare zi a existenţei sale. Aceasta este esenţa surprinsă de marii autori, care au abordat genul în opere nemuritoare.
Vă doresc multe succese şi fie ca aura magică a goticului să vă lumineze întreaga creaţie!
vladimir, hialin...prea mult se opinează că dragostea e suferință, un fel de știință a lacrimilor...prea se vede partea pe jumate golită a sticlei în dauna celeilalte jumătăți pline...prea se încordează mușchii unei tristeți de lux cicartizate cu ditamai demnitatea...cînd e de preferat mai ales să fim umili și bucuroși că e culmea da' mai putem iubi...:) Cu mulțumiri pentru aprecieri și opinii, pentru interesul și plăcerea lecturii, amical, de cursă long play, de zbor de înnotat pe jos, george cel asztalos
pentru textul : joy to the sword deMarina, multumesc mult pentru trecere si cuvinte. Adriana
pentru textul : ferește-te de blestemul poetului deBianca, eu spun doar ca si “citit intreg pasajul”, tot despre doua luni e vorba. Si ca e la nivel de rugaminte (pe care am respectat-o, pana la acest text), ce nu a fost introdusa in regulament (cel putin la momentul postarii textului). Restul, adica asteptarea “noilor ordine”, urmarirea fiecarui comentariu al lui Virgil pe la alte texte, nu constituie problemele mele de "litera si spirit" si nu fac parte nici din cele mai de pret preocupari, scuze, nu putem fi toti la fel. Dar daca tu spui ca asa e si ca e suficient, te cred, voi sterge textul, in scurt timp, desi m-ar fi interesat un comentariu al tau cat de cat referitor la el, aici sau in alta parte, acolo unde ai observat tu, vigilenta (felicitari!), ca mai e postat.
pentru textul : Fabrica de îngeri deprobabil... ma mai gandesc imi pare interesanta si varianta ta apreciez faptul ca ai trecut pe aici te mai astept cu respect Ion Nimerencu
pentru textul : totul se petrece în mintea ta deda, dacă mai faci așa am să mă re-îndrăgostesc de tine (sau de scrisul tău - care e tot una). chiar ai reușit să evoluezi de la bășcălia sterling geometrică la profunzimi filozofice cu fulgerări existențialiste. am spus eu întotdeauna că din noroi răsare viața. te-am căutat înfrigurat în poză dar nu erai.
pentru textul : ieși afară javră ordinară deVladimir, uite așa vine într-o zi întîmplarea... ca o moiră. Știi, eu în povestea aceasta pășesc mai cu sfială, ca o soră mai mică, mi-e teamă ca din neștiință sau nebăgare de seamă să nu spulber magia, magia care mi-a fost sugerată chiar de atmosfera acestui site. Transeptul iluminează prin cele trei roze, rozete, cele două fețe ale magiei, cea a iluziei, a vechilor credințe de tip totemic, sau șamanic, așa cum ai scos la iveală, dar care nu se susține în fața realității, ea moare pe rug, pentru că voința care o anima moare înainte de ducerea pînă la capăt a sacrificiului și cea care se naște atunci cînd omul se confruntă cu propriile lui limite și care se naște abia atunci cînd încetează orice iluzie. Omenirea nu știe încă să regleze pe termen lung efectele generate de progresul foarte rapid, invaziv, ca o explozie într-un cadru limitat, finit. Doar atunci cînd cunoști limitele unui pericol te poți feri de laturile negative ale acestuia. Într-adevăr, privesc vitraliul, ca pe o cale de acces și mă simt mai aproape de gnostici. Nu neg magia vieții, visul este o cale, eu caut calea ...
pentru textul : Transeptul deDincolo de considerentele literar-artistice și de estetică a așezării în pagină, consider că titlul ocupă un spațiu mult prea mare cu destule incoveniente. Uită-te un pic la comentariile din dreapta să vezi în ce fel apare titlul.
pentru textul : … şi inima mea bătea, bătea în continuare deCât despre prenume, am făcut o gafă din ignoranță, drept pentru care cer iertare și sper să o primesc. Știu cât de important e numele și prenumele unei persoane.
Deci, iertare, Eugen!
Aranca - ma bucur daca crezi ca am reusit sa duc „sensibilitatea” mai departe de ...acea ploaie mocaneasca ce-mi tot tinea pe loc inima... m-as bucura sa pot reusi macar pe bucatele, sa transform o sensibilitate „pacatoasa”, intr-o noua stare de armonie a mea cu mine insami, in care sa nu mai existe aceea nevoie imperioasa de a „ma impartasi” , ci o stare naturala in care metafora sa investigheze mai mult... multumesc de lectura si de semn!
pentru textul : Pietrele Annei deam incadrat-o unde trebuie
pentru textul : Fulgere în Background demulţumesc pentru ((re)re) citire. o cale trebuie să existe!
pentru textul : cale de ieşire deSixtus, cred ca trebuie corectat "cidată".
pentru textul : Ochi de jad deEi,bine, Adriana, cu tot respectul şi sunt convinsă că Vlad Turburea nu se va opune, dacă ne va răspunde, să i se ia peniţa, nu o să opun rezistenţă, el are încrederea mea ca cititor. Mulţumesc. Din acest moment este singura justificare pe care o validez prin drept liber de viaţă.
Asta îmi este justifiarea: Este bun.
Virgil poate lua măsurile de rigoare după regulile Hermeneia. Mulţumesc frumos şi lui. O seară bună:)
pentru textul : timidă umbra ta de fată deCristina, textul ăsta e unul spontan. N-a trecut prin travaliu aproape deloc. Am schimbat două, trei chestii în unitatea doi, atunci, la cald, dar atât. Citit acum, mă nemulţumesc destule. Dar starea încă o recunosc. E acolo. Nu mă ascund după stare. Sunt adeptul echilibrului calitativ între "ce spui" şi "cum spui"; de cele mai mutle ori, "cum spui" e esenţial. Mulţumesc pentru comentariul acesta, mulţumesc şi pentru vizita din "străinătate" :). Nu-mi stă în fire să fac "declaraţii", dar pentru că "lucrurile care nu se spun se pierd" - eşti printre cititorii mei preferaţi şi în topul poeţilor pe care-i citesc absolut cu fiecare postare a lor.
Doina, unitatea doi are la bază principiul identităţii - unul dintre principiile care, alături de alte două principii şi de cele patru categorii propoziţionale (nu mai intru în amănunte), guvernează practic toată gândirea noastră. Absolut orice gând apare având la bază combinarea a trei principii şi patru propoziţii. Nu de puţine ori, principiul identităţii (a = a) a fost tratat (de veleitari filosofici) ca un megatruism, dar s-a dovedit că e infinit mai mult. Consider că ultimele adevăruri au la bază acest principiu. De acolo "tautologia".
pentru textul : Zzet deTitlul "Zzet" = "Ziua zet", deci, da - final.
Iniţial am vrut "Zâzet"/ "Z.zet).
...vous êtes un lecteur fin, mon cher, rêves peuvent changer même le monde, et sang noir pourrait être plein de colours... comme vous connaissez. les remerciements et le gardent en haut, ma citrouille:)...
pentru textul : ...I'm growing like spells... deImi place ca incet Hermeneia ia avint. Sper sa devina o imensa avalanse.Imi place sa citesc literatura desteapta, iesita din inima . Imi place tot ce e legat de viata, de trecerae noastra prin coltloanele ei. Era un armean batrin care picta de 50 de ani flori pe cahle de ceramica. Intr-o zi s-a oprit si a pictat o planeta, sori, astrii si comete. L-am intrebat ce, cum. Mi-a zis :toata viata am privit in jos, vine o vreme cind lucrurile trebuiesc vazute de departe, cu capul dat pe spate. E o cu totul alta perspectiva.
pentru textul : eros finit deo penita, sorry.
pentru textul : În căutarea urșilor polari deerata: "texte remarcate"... ma rog, ways of speach, working around :-))
pentru textul : puterea mea e în tine deperfect de acord cu tine. so, back to work! shame on me!
pentru textul : Reificare deMultam! mare, mare multam! e de bine, daca voi ati simtit poezia in felul asta! Si da, ati avut dreptate. Cele bune, faine, adevarate!
pentru textul : și gata! deVersurile: "până la o dată / care va fi anunțată / ulterior" le-aș fi scris la final sau deloc. Aș alinia în dreapta textul. Nuanțele de verde și albastru alese deschid o cale, deși textul pare că o închide, dar poate e doar o modalitate de a menține echilibrul (din acest motiv am sugerat alinierea la dreapta). Reușit, puternic și expresiv colajul tău vizual. Cât să merite a fi pe coperta unui alt volum de versuri.
pentru textul : exaust deVedeti ş şi ţ din propozitia mea din comentariul anterior ... este luat textul cu copy de pe pagina http://srv.diacritice.com/ si pus direct in comentariu.
pentru textul : exil deNu arata prea bine :)
Virgil, da, asa cred si eu. E o lume pe care trebuie sa o luam in consideratie ca atare. Exista prin noi, la fel ca si realitatea. Realitatea e in mintea noastra, de fapt. Andu, uita-te la mine pe blog si in dreapta ai niste linkuri catre cei amintiti de mine in text. Va multumesc.
pentru textul : poem cu Rh negativ și alti factori de risc deaveti dreptate. totusi nu as sterge textul, nici poemele. recunosc, pagina mea e nonconformista ... nu ne ramane decat sa ne adaptam unii altora. e firesc sa treaca timp de cand pictezi pana scrii textul... exista constrangeri si libertati in a privi un text sau o imagine... stergarul romanesc e ros precum prosopul cu care s-a sters pilat din pont, iar eu intorc si obrazul celalalt...
pentru textul : livada de sticlă dedadaistă imaginea finală. "îndulce" are iz de licență poetică, în cel mai fericit caz.
pentru textul : În loc de aplauze deDaca ati urmarit si prozodia in vreun fel... ati esuat. Ritmic vorbind e un text slab. Strofa intai de cinci ori "de" (de trei ori numai in ultimul vers) daca iau in calcul si DElimiteaza ... suna foarte slab. Amestec de termeni ai poeticului clasic(chiar romantic) cu termeni exacti... "perdeaua delimiteza "(?). In ultima strofa cacofonia "sabiile legate" comparatia "ca niste carnati" pe care nici la estetica uratului n-o pot incadra. Parerea mea este ca textul e slab. Ialin
pentru textul : Tot pieptul cerului dePagini