experimentul este interesant. dar, aici sint doua-trei paliere de perceptie, cel putin. primul este imaginea care sufera compozitional si cromatic, pentru ca aici nu este vorba ce dioptrii avem sau nu si nici ce monitor de exceptie sau nu. pur si simplu nu se citeste uniform nuanta de rosu aleasa pe un fond variabil ca intensitate. propunerea de dinainte de a vira putin nuanta de rosu era perfect legitima. al doilea palier e textul ca text in sine. il putem analiza, nu acum. un alt aspect, este cel al dreptului de autor privind o imagine pe care o pot lua de undeva, usor prelucra si gata, rezulta experiment...nu mi se pare corect, juridic vorbind, si asta din punctul de vedere al site-ului (care gazduieste) nu al tau. de aceea, copyright-ul a fost inventat. Madim draga, acest comentariu nu este cu rea intentie, ci inca un punct de vedere cit se poate de neutru. in ceea ce priveste textele tale, intotdeauna am constatat existenta unui grad de sensibilitate aparte.

Dle Andu Moldovan, ati intuit exact intentiile mele. Scriu foarte rar poezie in dulcele stil clasic. Dar de data asta am simtit ca Podul Grant - de pe care de nenumarate ori am privit, cu o bucurie de copil, cum trec trenurile - imi poate servi ca pretext pentru ideea de curgere a vietii. Forma fixa, baladesca, s-a impus de la sine. M-am decis deci sa scriu o scurta balada a Podului Grant si a cartierului care o inconjoara pentru ca ele sunt purtatoare a unei mici mitologii urbane. Si-apoi trecerea trenurilor nu seamana cu ineluctabila trecere a vietii? Va multumesc sincer pentru intelegere si pentru penita.

Paul, acum serios şi mă bucur că ai luat cele spuse de mine drept glumă. Aşa a şi fost, o glumă:). Dacă a fost slabă sau a căzut aiurea pentru tine, îmi cer scuze. Tot ce am vrut,de fapt, să spun este că schimbă cumva registrul poemului, începutul şi sfârşitul nu se echilibrează din punctul meu de vedere (cu esofagul şi soarele), desigur. De aceea am şi spus că ai tu nişte poeme foarte bune, care-mi merg la suflet, în schimb, aci, am simţit nevoia să-ţi spun ce am spus. Nu imi pasă de urechile nimănui. Eu îmi iubesc doar urechile mele. Sâc!:)
s.b.

Adrian, ma bucura trecerea ta. aproape am tresarit cand am citit de ingamfarea lirica, mai apoi m-am gandit ca trebuie sa fie de bine, in contextul in care ai spus-o.:)
de dragul ilenei am sa scot slash-urile, desi mie imi plac. fragmenteaza mai bine, subliniaza ideea. dar bine, ma pliez.
referitor la primele versuri nu vad cum as putea rezolva problema. stiu ca e un retorism acolo, dar e pus cu cap ( cel putin al meu:P)

ma tem ca ai putea inscrie textele acestea la Note. Mi-e greu sa vad in ele elementul de jurnal Parerea mea

Am recitit textul dumneavoastră și am citit și cele două articole la care faceți referire.
Cu adevărat, un pic jenante aceste plecăciuni în fața „stăpânului”, mai ales că e un articol omagial pentru criticul Eugen Simion. În acest context pare și mai nepotrivită afirmația „doi critici [...] cel dintâi este Nicolae Manolescu.” Ceea ce e mai rău e că textul a primit „bun de tipar” și, în afară de temenele, mai are o grămadă de greșeli: pleonasme, tautologii, dezacorduri, cacofonii, omisiuni de litere, greșeli de ortografie și de punctuație din care voi exemplifica doar câteva: cerneri şi selecţii, studiu amănunţit a vieţii, a fixa mai bine, douăsute, oferindui-se, devorează cu aviditate, facă cât ș. a. . Am rămas cu un gust amar în urma citirii întregului articol. Da, e documentat, argumentat, face o incursiune în întreaga activitate a celui aniversat subliniind influența acestuia în noile direcții ale criticii literare actuale, dar se cuvenea mai multă acuratețe în redactare. Asemenea conduite (năravuri) discreditează autorul.
Apreciez stilul dumneavoastră incisiv, argumentat și legitim în situația de față.

Deja am observat un prim incident în acest concurs.
Deşi cred ca ne-am străduit să oferim un regulament de concurs clar şi simplu. Şi deşi m-am străduit să oferim o soluţie tehnică transparentă, simplă şi uşor (în opinia mea) de urmat, totuşi se pare că sînt unii pentru care indiferent cît de clar şi simplu faci un lucru ei tot se vor împiedica. Îmi pare rău dar fiecare va trebui să convieţuim cu consecinţele gafelor proprii. Despre ce este vorba. Am observat că cineva, şi sînt convins (deşi nu verific, aşa cum nu voi verifica pînă la încheierea concursului, din motive etice lesne de inteles) că cele doua texte au fost introduse de una şi aceeaşi persoană (sau altfel spus, de către acelaşi cont Hermeneia). Deşi introducerea primului text A FOST VIZIBILĂ de la bun început. Problema este că în acest moment autorul celor doua introduceri nu mai are dreptul şi nici nu mai poate, tehnic vorbind, să mai introducă înca un text. În mod normal noi am oferit fiecaruia posibilitatea de a introduce doua texte (distincte) tocmai pentru a spori sansele de a cistiga. In acest moment autorul respectiv si le-a injumatatit in raport cu ceilalti participanti.
As vrea sa mai adaug ceva. Va rog insistent sa nu mai trimiteti pe adresa site-ului nici texte si nici email-uri de genul "am postat un text pentru concurs. a ajuns??" Desi poate pentru majoritatea dintre voi aceste lucruri pot parea ridicole si stupide va asigur ca ne-a fost dat sa primim si asa ceva prin email. Va recomad sa cititi regulamentul concursului cu atentie (eventual de doua ori) si abia APOI sa introduceti texte sau sa participati in conscurs sub o anumita forma. Multumesc in numele Consiliului Hermeneia si a Juriului concursului "Astenie de primăvară - Hermeneia 2010"

Absolut de acord, Virgil! Observaţii pătrunzătoare şi subtile!

dati-mi voie, domnilor, dati-mi voie... Deci, Mult stimata domnisoara Maya Cusco, Doamnelor, Domnilor, Date fiind alocutiunile domniilor voastre, data fiind vremea perfecta de-afara, dat fiind ca mieii sburda pe cernoziomurile patriei noastre. POEZIA, dati mi voie, zic, sa ma alatur acestui cor, acestui exemplu de generozitate, atentie distributiva egal distribuita, aplombului si sinceritatii cu care m ati rasfatat si rasfatati, vad in mod placut, membrii acestei case. caci ce e o casa? o casa este, logic, o casa de oameni. Fac aceasta divagatie pentru a demonstra, daca mai era nevoie de demonstratie, ca suntem uniti. Suntem aici si acum, ca sa l citesc pe patronul meu spiritual, cel care mi a inundat cu lumina Fiintei copilaria. da, ati ghicit, domnii mei, este vorba despre Heidegger. Marty, cum imi place sa l alint cand ii mangai copertile.... Spuneam asadar, ca nu exista mai mare placere pe lumea asta in afara unui text (ce suntem noi daca nu niste texte, pardon, niste bune texte care se scriu pe sine, scriind despre altul sau celalalt?) si desigur, ati ghicit, in afara unui bun comentariu la adresa si intru insurirea bunelor moravuri si instrumente prin care devenim meseriasi in breasla noastra, in casa noastra, dupa cum precizam Imi permit, stimata dsoara, sa te felicit pentru multilateralitatea observatiilor facute, pt farmecul acestui ideal implinit, exprimandu mi totodata regretul de a nu benefia personal de aceeasi atentie si candoare. C est la vie, spune frantzuzu.... Alea iacta est...italianul...si well, this iz the life, bill... americanul, desigur.. Imi permit din nou domnii mei sa ma adresez dvoastra personal pentru si in vederea, credinta si speranta ca veti persevera si chiar imbogati aria dvoastra de interes, incluzand in ea si florile de gladiș.... Cu stima si consideratiune, al vostru dintotdeauna si pe vecie Dorin della Coza de Hermeneia ps: iertati mi scurtimea si posibilelele greseli. berrare humanum est.... ... ...

ce inseamna "f a"?

Pare static poemul, o voce interioară, un background în ceață, câteva linii în tuș subțire, ceva umbre pe margine, nu se întâmplă nimic, dar de ce s-ar întâmpla... totul e perfect... Cred că ai un regionalism: "decât". Acolo în vers - "doar cele mai vechi...". Și nu sună bine "pe pământ".

mi-a placut prin constructie si bineinteles prin continut, cred ca eul poetic se dezvaluie cel mai bine atunci cand scriem despre altii, nu, nu e o utopie Alma, pe socoteala altora nu putem abera :) strofa a treia este de o delicateta si de un ludic incantator!

stiam ...astept sugestii. multumesc

Uite inca unul care l-a descoperit pe Nietzsche :) Pacat de text ca avea un parfum aparte.