am citit de mai multe ori textul si de fiecare data mi-a dat impresia ca face parte din mine. aproape ca si cum simturile mele l-au rescris de fiecare data cand l-am citit. finalul ma lasa mereu suspendata, nu pentru ca ar fi el grabit ci pentru ca se termina confesiunea si trebuie sa ma trezesc. probabil din cauza intimitatii profunde pe care ai reusit s-o creezi, am avut un sentiment de deja vu la un moment dat, in fine.
mi-a placut foarte mult partea asta "dacă auzi vreodată ceva
e doar un magnetofon pe care ascult uneori
pașii tăi și ploaia
nici ea nu mai vine de multă vreme
doar zilele intră în suflet
ca niște hulubi orbi"
toata aprecierea!
Virgil, cam prea generos in comentarii, multumesc. Cel mai probabil liantul vine din traire, nu ma gindesc prea mult la tehnica, totul e bine asa cum imi vine mie. Nu pun valoare pe ceea ce scriu, incerc doar sa comunic.
Mi-a plăcut să citesc acest poem cu părinţi, însă ai putea renunţa la
"acum,
când mă uit la mersul planetei,
îmi vine să plâng cu ce viteză aleargă." - pentru că sună rupt din context, la fel ca şi "coliziune" - înlocuieşte cu altceva.
Foarte interesantă strofa a doua, minunată, chiar.
nu ati inteles nimic din comentariul meu. m-am referit tocmai la faptul ca acea adresa exista. era o subtilitate, chiar daca nu o voiam impanata cu noroi, la adresa lui Andu. si cu toate ca el m-a suparat cu o serie de interventii pe aici sau pe aiurea, nu cred ca antecomentatoarea mea are dreptul sa vina cu acuze, cita vreme nu a scris nimic pe acest site. imi pare o clona sau cineva care se afla in treaba pur si simplu. iar dumneavoastra se pare ca nu aveti rabdare sa cititi comentariile cu atentie. e mai simplu sa acuzati lumea de meschinarii. prefer sa ma opresc aici cu seria de offtopic. regret ca s-a intimplat in subsolul unei poezii.
Virgil, nu mă refeream la tine... altcineva pe pagina asta s-a tooo...ot edificat. de parcă era ceva "needificabil". Am și o idee. Nu ar fi bine să fie un editor profilat pe tot ceea ce ține de arte vizuale, altul de limbi străine și unul competent pentru literatură? Este doar o idee... și e optimă. Deci nu mai citi în grabă:)!
Cristina, mulţumesc mult. O să te rog să îmi accepţi scuzele; iniţial a fost afişată o altă variantă (m-am bazat pe memorie) şi am fost nevoie să o modific fiindcă nu era cea originală.
Îmi face bine feedbackul tău. Într-un fel e bună observaţia cu trei timpi, trei planuri, însă eu aş vrea să cred că acolo, la ,,mersul pe vârfuri", e mai degrabă prezentă metoda saltului, de la imagine la atitudine. Dar e important să ştiu şi cum vezi tu. Pe de altă parte, ştiu că nu e un poem perfect, însă nu pot să îl modific fiindcă a fost jurizat, premiat şi comentat la un concurs de haiku la fotografie ( da, a fost scris după o fotografie). Nu pot da linkul aici, e împotriva regulamentului. Aş vrea să pot lua legătura prin mail. Mulţumesc din nou.
As putea si eu sa insir cateva randuri referitor la semnificatia numerelor si daca stam bine sa ne gandim lumea poate fi sugerata intr-un mod mai fericit prin utilizarea lui 1 (primul motor), 2 (fiind un spatiu al contrariilor; dualitatea care se opune principiului ordonator universal), 3 (sinteza si transcenderea dualului intru intelegere etc) 7 (7 note muzicale, cele 7 porti ale omului, universul metalifer al alchimistilor, 7 forme de cristalizare, 7 zile ale saptamânii, 7 culori ale curcubeului, 7 chakre), 9, 12, 22 (arcanele majore ale tarotului, impreuna cu 11 cifre majore in numerologie etc), a lui 1+2+3+4 adica 10 - cifra perfecta pitagoreica sau cei 10 sephiroti ai misticii iudaice, 72 - numele lui Dumnezeu in aceeasi traditie etc Oricum ma bucur ca acel 4 semnifica pana la urma ceva si nu era vorba doar de apartamentul tau cu patru camere :) Referitor la decizia respectiva cred ca am fost destul de clar iar semnificatia termenului de pasivitate este cea cuprinsa in DEX. Sunt incredintat ca aspiratiile tale poetice vor fi conjuncte interesului general al hermeneia.
Virgil, tu singur spui ca nu stii limba franceza si cred ca asta e o optiune pe care fiecare ne-o alegem, asumam singuri, la un moment dat. Am intilnit si persoane care la anii pensiei au inceput sa studieze germana sau engleza, deci nu e o chestiune de virsta, ci de spirit. Eu, de exemplu, as vrea sa invat limba greaca si cred ca voi reusi intr-o zi, printre alte proiecte, sa inserez si sa materializez aceasta idee... In primul rind, cred ca ar trebui sa o rugam pe Marlena Braester sa aiba bunavointa sa posteze si varianta ei in limba romana. Aprecierea mea a fost data pentru modalitatea expresiva de a-mi sugera infinitul spatiilor, universului,vietii insasi, a tot ce traieste, respira, intr-un "perpetuum mobile" sugestiv.
Las aici pe Răboj un semn, un X sau poate un O, un cerc, o spirală a trecerii mele, pe un drum pe care cuvintele ne sunt pași, poemele ne sunt borne kilometrice. La mulți ani! Iași, 1 ianuarie 2006, ora 00:04
Un text remarcabil. Mai întâi prin "subiect", prin "poveste". Apoi prin sentiment, prin durerea reţinută, prin sugestia reverberării în timp a unei trăiri. Şi în al treilea rand, prin "stil", prin ingeniozitatea (ascunsă) a selectării unor imagini secventiale ce par aleatorii, dar comunică la nivelul întregului: zăpada pe frunzele palmierilor, mirosul de leoaică, frunza de arţar...Poate cu o singură disonanţă, epitetul "straniu"..."un miros straniu de leoaică în părul tău"...E nevoie acolo de un epitet, dar parcă nu ăsta...Mi-a venit chiar acum în gând unul, dar nu-mi place să propun, mă limitez la a face câte-o observatie.
Nu uita de promisiune, Virgil!
Margas, multumim pentru lectura si comentariu. pacat ca ati dorit atunci, la Navodari, sa faceti colaj poetic si nu ati apucat din motivele pe care mi le spui. altfel, colajul poetic nu prinsese nicio aripa, nici macar un puf de fulg, din simplul motiv de vanitate auctoriala, decat poate, la o bere, cu baietii poeti.:) mare pacat ca n-ati apucat sa publicati absolut nimic. e si asta o asumare. la mine si Alina nu s-a pus problema nici de nonvaloare si nici de plagiat, avem si noi onoarea noastra, nu?! de ce am plagia daca avem si talent si inspiratie?! aici nu e prea clar: ce legatura au Vladimir Negru si Luminita Suse cu textul asta? adica ei au inventat niste mijloace literare si noi le-am folosit, or what?!:)
c u soon
Ba a schimbat, Cristina. Pentru că eu, Paul şi Oana (cred) am umblat la felul în care transmit, nu la ce transmit. Varianta iniţială oferea, asta sugerează. Dacă vrei să duci problema în planul "despre ce vorbesc/ce spun", nu sunt dispus să merg acolo. Lasă sensul final aşa - dulce/patetic. În fond, poetul stă mereu cu un picior în patetism, scriind aproape de fiecare dată despre el. So...
dată fiind structurarea, concizia, efectul maxim pe care dorești - și reușești, după părerea mea - să îl obții astfel, găsesc dăunătoare sau cel puțin inutile ultimele două versuri ale primei strofe. explicitarea nu merge, nici ca un contrapunct, nici ca trambulină, nici ca popas. nu merge, pur și simplu. poate, dar e doar poate, versul 4 (eliberat de trena următoarelor) era mai potrivit să schimbe locul cu versul 2. eu aș fi spus dramatism, iar asta chiar după primul vers. mi-a plăcut poezia.
Danutza, ai intuit bine, "bleu marin" e scris anume în două cuvinte. Îți mulțumesc pentru comentariu și trecerea ta aici și te mai aștept. Într-adevăr, textul e inspirat și de fotografie...
un poem de relatii binare cu interferente existentiale pe marginea Creatiei si a Creatorului ei, intr-o "Lume de mântuială. Amândoi" metamorfoza eterna a doua fiinte ce imi aduce aminte de un film The Fly (1986) - David Cronenberg. "că bărbatul și femeia din locul acesta se înghesuie unul în altul și devin – pentru totdeauna – un singur clovn."
Nu e prost textul. Doar că pare puțin disjunct. E ca și cum te-ai concentra pe frunză și pe făraș și pe tot acel microunivers și brusc cineva ți-ar întoarce capul spre altceva - mătura de alături. Îmi pare o „ruptură” care nu știu dacă face bine „senzației de haiku”
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
am citit de mai multe ori textul si de fiecare data mi-a dat impresia ca face parte din mine. aproape ca si cum simturile mele l-au rescris de fiecare data cand l-am citit. finalul ma lasa mereu suspendata, nu pentru ca ar fi el grabit ci pentru ca se termina confesiunea si trebuie sa ma trezesc. probabil din cauza intimitatii profunde pe care ai reusit s-o creezi, am avut un sentiment de deja vu la un moment dat, in fine.
pentru textul : sînt un oraș prin care nu mai trece nimeni demi-a placut foarte mult partea asta "dacă auzi vreodată ceva
e doar un magnetofon pe care ascult uneori
pașii tăi și ploaia
nici ea nu mai vine de multă vreme
doar zilele intră în suflet
ca niște hulubi orbi"
toata aprecierea!
deși am vrut să evit "în_na"... dar sper să fie admis și așa.
pentru textul : negru ascuns deSe poate face ceva cu textul asta, nu stiu de unde ti-a venit ideea cu wild, dar nu suna a stilul tau deloc. Imi place cum ai inceput si finalul.
pentru textul : wild decuvinte care spun multe... desigur, s-a mai scris asa, dar cum nu s-a mai scris...
pentru textul : re: deE o poveste care intristeaza pentru a lumina, aici...
Virgil, cam prea generos in comentarii, multumesc. Cel mai probabil liantul vine din traire, nu ma gindesc prea mult la tehnica, totul e bine asa cum imi vine mie. Nu pun valoare pe ceea ce scriu, incerc doar sa comunic.
pentru textul : jucării pentru fiul nostru deAndu, am facut gat pentru ca m-am suparat rau rau vazand ca nu ti-a placut ac text. altfel, pupam desktopu cu Flori`, rilli!
pentru textul : livadă de piersici, cu botoșei albi deMi-a plăcut să citesc acest poem cu părinţi, însă ai putea renunţa la
"acum,
când mă uit la mersul planetei,
îmi vine să plâng cu ce viteză aleargă." - pentru că sună rupt din context, la fel ca şi "coliziune" - înlocuieşte cu altceva.
Foarte interesantă strofa a doua, minunată, chiar.
pentru textul : poem cu părinți deVladimir, multumesc, e important pentru mine sa aflu parerea cititorilor.
pentru textul : provoc aer denu ati inteles nimic din comentariul meu. m-am referit tocmai la faptul ca acea adresa exista. era o subtilitate, chiar daca nu o voiam impanata cu noroi, la adresa lui Andu. si cu toate ca el m-a suparat cu o serie de interventii pe aici sau pe aiurea, nu cred ca antecomentatoarea mea are dreptul sa vina cu acuze, cita vreme nu a scris nimic pe acest site. imi pare o clona sau cineva care se afla in treaba pur si simplu. iar dumneavoastra se pare ca nu aveti rabdare sa cititi comentariile cu atentie. e mai simplu sa acuzati lumea de meschinarii. prefer sa ma opresc aici cu seria de offtopic. regret ca s-a intimplat in subsolul unei poezii.
pentru textul : despre o femeie goală deVirgil, nu mă refeream la tine... altcineva pe pagina asta s-a tooo...ot edificat. de parcă era ceva "needificabil". Am și o idee. Nu ar fi bine să fie un editor profilat pe tot ceea ce ține de arte vizuale, altul de limbi străine și unul competent pentru literatură? Este doar o idee... și e optimă. Deci nu mai citi în grabă:)!
pentru textul : Boierismul - necenzurat ludic de... ei!
pentru textul : Cu o saptamana, in urma deCristina, mulţumesc mult. O să te rog să îmi accepţi scuzele; iniţial a fost afişată o altă variantă (m-am bazat pe memorie) şi am fost nevoie să o modific fiindcă nu era cea originală.
pentru textul : Haiku - (M) deÎmi face bine feedbackul tău. Într-un fel e bună observaţia cu trei timpi, trei planuri, însă eu aş vrea să cred că acolo, la ,,mersul pe vârfuri", e mai degrabă prezentă metoda saltului, de la imagine la atitudine. Dar e important să ştiu şi cum vezi tu. Pe de altă parte, ştiu că nu e un poem perfect, însă nu pot să îl modific fiindcă a fost jurizat, premiat şi comentat la un concurs de haiku la fotografie ( da, a fost scris după o fotografie). Nu pot da linkul aici, e împotriva regulamentului. Aş vrea să pot lua legătura prin mail. Mulţumesc din nou.
As putea si eu sa insir cateva randuri referitor la semnificatia numerelor si daca stam bine sa ne gandim lumea poate fi sugerata intr-un mod mai fericit prin utilizarea lui 1 (primul motor), 2 (fiind un spatiu al contrariilor; dualitatea care se opune principiului ordonator universal), 3 (sinteza si transcenderea dualului intru intelegere etc) 7 (7 note muzicale, cele 7 porti ale omului, universul metalifer al alchimistilor, 7 forme de cristalizare, 7 zile ale saptamânii, 7 culori ale curcubeului, 7 chakre), 9, 12, 22 (arcanele majore ale tarotului, impreuna cu 11 cifre majore in numerologie etc), a lui 1+2+3+4 adica 10 - cifra perfecta pitagoreica sau cei 10 sephiroti ai misticii iudaice, 72 - numele lui Dumnezeu in aceeasi traditie etc Oricum ma bucur ca acel 4 semnifica pana la urma ceva si nu era vorba doar de apartamentul tau cu patru camere :) Referitor la decizia respectiva cred ca am fost destul de clar iar semnificatia termenului de pasivitate este cea cuprinsa in DEX. Sunt incredintat ca aspiratiile tale poetice vor fi conjuncte interesului general al hermeneia.
pentru textul : apartament cu 4 camere deVirgil, tu singur spui ca nu stii limba franceza si cred ca asta e o optiune pe care fiecare ne-o alegem, asumam singuri, la un moment dat. Am intilnit si persoane care la anii pensiei au inceput sa studieze germana sau engleza, deci nu e o chestiune de virsta, ci de spirit. Eu, de exemplu, as vrea sa invat limba greaca si cred ca voi reusi intr-o zi, printre alte proiecte, sa inserez si sa materializez aceasta idee... In primul rind, cred ca ar trebui sa o rugam pe Marlena Braester sa aiba bunavointa sa posteze si varianta ei in limba romana. Aprecierea mea a fost data pentru modalitatea expresiva de a-mi sugera infinitul spatiilor, universului,vietii insasi, a tot ce traieste, respira, intr-un "perpetuum mobile" sugestiv.
pentru textul : Enroulement du continu deLas aici pe Răboj un semn, un X sau poate un O, un cerc, o spirală a trecerii mele, pe un drum pe care cuvintele ne sunt pași, poemele ne sunt borne kilometrice. La mulți ani! Iași, 1 ianuarie 2006, ora 00:04
pentru textul : Răboj deUn text remarcabil. Mai întâi prin "subiect", prin "poveste". Apoi prin sentiment, prin durerea reţinută, prin sugestia reverberării în timp a unei trăiri. Şi în al treilea rand, prin "stil", prin ingeniozitatea (ascunsă) a selectării unor imagini secventiale ce par aleatorii, dar comunică la nivelul întregului: zăpada pe frunzele palmierilor, mirosul de leoaică, frunza de arţar...Poate cu o singură disonanţă, epitetul "straniu"..."un miros straniu de leoaică în părul tău"...E nevoie acolo de un epitet, dar parcă nu ăsta...Mi-a venit chiar acum în gând unul, dar nu-mi place să propun, mă limitez la a face câte-o observatie.
pentru textul : french kiss vegetal deNu uita de promisiune, Virgil!
Margas, multumim pentru lectura si comentariu. pacat ca ati dorit atunci, la Navodari, sa faceti colaj poetic si nu ati apucat din motivele pe care mi le spui. altfel, colajul poetic nu prinsese nicio aripa, nici macar un puf de fulg, din simplul motiv de vanitate auctoriala, decat poate, la o bere, cu baietii poeti.:) mare pacat ca n-ati apucat sa publicati absolut nimic. e si asta o asumare. la mine si Alina nu s-a pus problema nici de nonvaloare si nici de plagiat, avem si noi onoarea noastra, nu?! de ce am plagia daca avem si talent si inspiratie?! aici nu e prea clar: ce legatura au Vladimir Negru si Luminita Suse cu textul asta? adica ei au inventat niste mijloace literare si noi le-am folosit, or what?!:)
pentru textul : Sinistraţi dec u soon
Ba a schimbat, Cristina. Pentru că eu, Paul şi Oana (cred) am umblat la felul în care transmit, nu la ce transmit. Varianta iniţială oferea, asta sugerează. Dacă vrei să duci problema în planul "despre ce vorbesc/ce spun", nu sunt dispus să merg acolo. Lasă sensul final aşa - dulce/patetic. În fond, poetul stă mereu cu un picior în patetism, scriind aproape de fiecare dată despre el. So...
pentru textul : Ambidextru deMi-a plăcut partea mediană şi tenta de repetabilitate ezoterică, o karma înainte de vreme.
Aş face câte ceva cu banalul "pietre de moară".
pentru textul : kamalateză de„zvonuri pline”, ai dreptate, probabil că am pierdut un cuvânt la tastare.
pentru textul : poem pentru dobrogea dedată fiind structurarea, concizia, efectul maxim pe care dorești - și reușești, după părerea mea - să îl obții astfel, găsesc dăunătoare sau cel puțin inutile ultimele două versuri ale primei strofe. explicitarea nu merge, nici ca un contrapunct, nici ca trambulină, nici ca popas. nu merge, pur și simplu. poate, dar e doar poate, versul 4 (eliberat de trena următoarelor) era mai potrivit să schimbe locul cu versul 2. eu aș fi spus dramatism, iar asta chiar după primul vers. mi-a plăcut poezia.
pentru textul : Recunosc & deeu aș fi spus "când zborul lor îmi va acoperi pe deplin inima"
pentru textul : înspre liniști deMultumesc, Djamal, Tincuta. Ma bucura scurtul vostru popas in aceasta pagina.
pentru textul : Pe șine-nzăpezite decorzile pielii în loc de coardele pielii.
scuze.
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 23 deDanutza, ai intuit bine, "bleu marin" e scris anume în două cuvinte. Îți mulțumesc pentru comentariu și trecerea ta aici și te mai aștept. Într-adevăr, textul e inspirat și de fotografie...
pentru textul : kansas in june deun poem de relatii binare cu interferente existentiale pe marginea Creatiei si a Creatorului ei, intr-o "Lume de mântuială. Amândoi" metamorfoza eterna a doua fiinte ce imi aduce aminte de un film The Fly (1986) - David Cronenberg. "că bărbatul și femeia din locul acesta se înghesuie unul în altul și devin – pentru totdeauna – un singur clovn."
pentru textul : Lume de mantuiala. Amandoi deEcaterina, multumesc pentru salut. Si eu sper acelasi lucru.
pentru textul : hermeneia 2.0 desi inlocuieste si jedegetele alea sau ce-s ele cu degetele
pentru textul : Umbra. deNu e prost textul. Doar că pare puțin disjunct. E ca și cum te-ai concentra pe frunză și pe făraș și pe tot acel microunivers și brusc cineva ți-ar întoarce capul spre altceva - mătura de alături. Îmi pare o „ruptură” care nu știu dacă face bine „senzației de haiku”
pentru textul : Haiku deMulțumesc Alina pentru trecere comentariu și apreciere,te mai aștept cu comentarii.
pentru textul : Știu rostul ochiului stâng strâns dePagini