raspunsul e o apã din sâmburi de mãr - un vers puternic la imagine si prospetime, foarte fain
cred cã poemul, desi nu strãluceste te duce unde vrea autorul.
la final as mai lucra, imi pare un pic intuibil, ceea ce nu este neaparat rau.
Ioana: "daca la baraca si mazarea mai adaugam si ceva circenses avem intreaga piramida a lui Maslow." - când mi-ai zis de Maslow, eu mă gândeam la Gerard Genette. vezi cum sunt femeile, Ioana, vezi?
Mulţam de citire. Am renunţat la un cuvânt ce marca un loc comun, şi mie mi se păruse în plus. Cred şi eu că partea prea tehnică cu pricina se mai poate lucra.
În rest, nu cred că are nici o legătură încercarea mea de poem cu opera menţionată aici. Cu prietenie.
remarc duritatea tonului, nervul acțiunilor care se succed, gîndul concretizat. transcederea metamorfozată din pasăre în aer - zbor - strigăt - parastas, femeie - pasăre - pană - poezie. sau invers. cumva susținută în paralel armonia, o anume relaționare pînă la relativizare. și desigur simbolistica aflată la stadiul profunzimii. în zona dintre uman și supranatural are loc desprinderea/despărțirea, respectiv semnificațiile au trimiteri de rang universal. se mărturisește individualizarea /independența raportată la om. uneori setea inrepresivă de libertate.
Doua chestii fac aceasta poezie: 1. ideea fiintei care alege sa se abtina de la privi... mai ales ca e vorba despre a a vedea la modul "clasic" :) 2. Intotdeauna m-a fascinat ideea sarpelui care isi inghite coada, simbol alchimic... parca ouroboros ii zicea... autodevorarea e un paradox in sine care incheie bobadilic poezia, basca amestecul acela de foame , recluziune in sine, sugerete bineinteles la modul modern si pasiune. Si asa cum patima nu dispare odata cu fiinta care a declansat-o, poezia ramane una circulara putand fi continuata de la sfarsit la prima strofa la infinit. Nu m-am hotarat inca daca treaba cu libera alegere ("dacă vrei") aduce mai mult dramatism/realism textului atata timp cat stim cu totii ca in viata, cel mai adesea, re-actionam si nimic mai mult.
o facilitate tehnica binevenita. daca ar fi si altele, cu siguranta, ar fi utilizate cu placere si interes de membrii site ului. ar fi interesant de vazut ce sugestii, propuneri, idei geniale privind schimbari in bine ale site ului Hermeneia vin si din partea membrilor mai mult sau mai putin activi
Foarte interesanta imaginea circulara. Pe gustul meu un pic prea incarcat de simboluri pentru un poem scurt: ecou, turn, maslini, cai albi, panza de apa rosie. Insa are o curgere lina circulara si imi place. Finalul nu mi se pare reusit, plus usor incorect "nechez" cred ca e "nechezat", forma "nechez" este persoana intai singular. Eu nechez... Ma rog, Andu
Chiar este polizorul inutil? ideea e că el nu a fost inventat pentru inutilitatea lui. a poliza, a lustrui, a netezi, a mătui nu se rezumă numai la instrumentele sau obiectele tăioase... ostracizăm instrumentul pentru lamele tăioase?
Alma, te contrazic. Se zice "Luați loc, doamnă Maier", și în general e mai mult respect decât într-un spital. Și mai mult suflet. "un medic nu discută niciodată în public, de rău, despre un alt medic" asta de unde până unde? Eu nu sunt medic, sunt studentă, iar adevărul nu este vorbire de rău. Partea cu sarcina, da, se prezintă ceva mai târziu tinerele. Oamenii sunt mai ignoranți, dar asta nu înseamnă că medicina se practică superficial. Există maniere și responsabilitate, mai ales fiind vorba de comunități mici, în care oamenii se cunosc între ei. Sigur... sunt si medici iresponsabili. Așa cum sunt și în orașe. Nu trebuie generalizat.
Eu as fi cautat altceva decat "la curtea regelui Arthur" spus asa pe sleau. In rest, un poem interesant, un unghi viu de privit la cateva simboluri. Mie nu mai imi ies scrieri din astea simbolistice pure si vii... poate de aceea sunt usor invidios Andu P.S. pentru yester: cica vine unul la psihiatru si-i spune domnu doctor, nu stiu,,, de cateva zile sunt confuz... sau poate nu?
Virgil, uite, stai sa iti traduc poezia..(ai pierdut Y-ul de la irony...si fara el nu are sens nimic, nici macar in textul asta): 'Men are from Mars, women are just complicated.' Cheers, C
Alma, m-am întrebat și eu de unde tendințele de a scrie când cu majuscule, când cu minuscule, când cu semne de punctuație, când fără, când cu rimă, când fără. Ce-or însemna oscilațiile astea? Auzi la mine. Sapphire, ”prea mulți regizori” – da, uite și acum îmi dă cineva niște instrucțiuni de platou, zice să scriu așa: (...ta dam ... ta dam...) Ai dreptate cu secvența aceea. Cu cât afirm mai explicit că spun ceva din interior, cu atât nu pare adevărat. Voi ține seama. Franco, plâng. Pentru tine plâng. Pe platou. În landou. În curte. Pe punte. Oriunde. Dar în sinea mea știi bine că râd, săpând sensurili... Bleah!
Virgil, e mult sub nivelul tău să faci așa ceva, adică să abuzezi de posibilitatea ta de-a edita un comm pentru ca apoi să lași comm-ul meu în aer.
Ai scris SUZE când ai postat primul comm... cu scuzele. Nu te da mai deștept doar pentru ești cu degetele pe butoane pls...
Detest să fiu ridiculizat de miliție
"și se făcu mirată" nu sună corect în limba română. probabil ai vrut să scrii „se prefăcu”.
Despre text în general: care este miza lui? Ce ai vrut să spui? Titlul e oarecum ambiguu. Ale cui sînt amintirile? Ale tale? Există un risc enorm atunci cînd folosim cuvinte care nu au o semnificație anume, cînd sînt (să zicem) neglijent folosite. Nimeni ajunge să nu mai „creadă” în ce scrii. Știi, pe vremea cînd scriai despre scursuri, clădiri insalubre, sinucigași și lugubru îmi stîrnisei interesul. Evident și atunci trebuia să depui efort „să îmi spui ceva”. Și uneori o făceai. Dar acum, de cînd citesc aceste „amintiri de pe strada fabricii de zahăr” (titlu interesant ales, fără îndoială - tipic aș zice pentru orășelele ardelenești, și nu numai). deci de cînd cu textele astea, nu ai mai reușit să îmi „spui” nimic. Dar absolut nimic. Tu după ce citești un astfel de text cu „ce” rămîi?
Axa lumii care este Lumina lumii stă în acelaşi loc de la începutul creaţiei, aşa cum se descoperă în cartea Geneza după căderea în păcat. Iar echilibrul lumii este o iarnă a îndurării stând în fiinţă încă datorită rugăciunii din Getsemani. În nepăsarea de gheaţă rămâne de temut clipa când umbrela timpului se va închide şi buzele vor coborî în abis, să dea socoteală, pentru că n-au putut rosti un "da" harului de pe Golgota. Un poem care mi-a plăcut. Las un semn.
Iata ca ati reusit sa ma faceti sa zimbesc. Pina si Ecaterina cu penibilele ei interventii care par mai degraba bufonerii. Ecaterina, regulamentul spune ca noi nu incurajam astfel de comentarii la adresa comentariilor. Si te rog sa nu ma acuzi de alte chestii dar asa scrie acolo si scrie de multa vreme. Asta indiferent daca textul acesta merita sau nu merita o penita. Ai ceva de comentat despre text comenteaza dar te rog inceteaza cu aceste interventii hilare care au inceput sa ma faca sa ma indoiesc ca tu ai (sau ai avut vreodata) vreo legatura cu literatura. Ma tem ca tu simti nevoia unui spatiu public unde sa chat-uiesti. Exista destule. Cauta-le, dar nu mai transforma acest spatiu in asa ceva. Alina, da, ce sa ii faci, cred ca am eu ce am cu frigiderul. Vad ca a devenit deja celebra ideea. Poate ca e ceva la mijloc. Ma mai gindesc la propunerea ta anti-frigider. Andy Warhol a fost (fiindca nu mai traieste) un celebru pictor si artist american care a revolutionat semnificativ artele vizuale in anii 60-70 si 80 fiind o figura centrala a artei pop. A fost si un prolific regizor. De asemeni a fost unul dintre pictorii caruia i s-au vindut poate cel mai scump lucrarile inca din timpul vietii. A fost si o personalitate foarte excentrica. Multe din lucrarile lui sint in galerii americane si sint reprezentative pentru the American pop art. Poti citi despre el aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Andy_Warhol iar lucrari de-ale lui poti vedea aici: http://www.artcyclopedia.com/artists/warhol_andy.html sau aici: http://www.getty.edu/art/gettyguide/artMakerDetails?maker=1625&page=1
Cât se poate de sincer, pe mine cei doi de 'aia' din prima strofă mă îndepărtează complet.
Nu pot citi restul că buclez... vremea aia, mașina aia, vremea aia, mașina aia, aia... care aia domnule poet?
Care aia?
A
Poemul începe excelent cu o anume aromă cunoscută "filmele intră în poeme verzui cu pețiolul legat de regizor," recitesc cu placere și strofa a doua, "am rulota mea, sunt vedetă în viața unor oameni dragi, de câte ori urc printre ei cu mâinile legate îmi dau să mănânc pizza și ultimele noutăți luminoase" precum și sfârșitul poemului bine regizat de Paul :)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
raspunsul e o apã din sâmburi de mãr - un vers puternic la imagine si prospetime, foarte fain
pentru textul : Pilda omului care a tăcut decred cã poemul, desi nu strãluceste te duce unde vrea autorul.
la final as mai lucra, imi pare un pic intuibil, ceea ce nu este neaparat rau.
Ioana: "daca la baraca si mazarea mai adaugam si ceva circenses avem intreaga piramida a lui Maslow." - când mi-ai zis de Maslow, eu mă gândeam la Gerard Genette. vezi cum sunt femeile, Ioana, vezi?
pentru textul : poetesei cu dragoste şi margarete deMulţam de citire. Am renunţat la un cuvânt ce marca un loc comun, şi mie mi se păruse în plus. Cred şi eu că partea prea tehnică cu pricina se mai poate lucra.
pentru textul : vremea când viaţa mă sărutase prima oară pe gură deÎn rest, nu cred că are nici o legătură încercarea mea de poem cu opera menţionată aici. Cu prietenie.
remarc duritatea tonului, nervul acțiunilor care se succed, gîndul concretizat. transcederea metamorfozată din pasăre în aer - zbor - strigăt - parastas, femeie - pasăre - pană - poezie. sau invers. cumva susținută în paralel armonia, o anume relaționare pînă la relativizare. și desigur simbolistica aflată la stadiul profunzimii. în zona dintre uman și supranatural are loc desprinderea/despărțirea, respectiv semnificațiile au trimiteri de rang universal. se mărturisește individualizarea /independența raportată la om. uneori setea inrepresivă de libertate.
pentru textul : Rara avis in aeris. Iubirectomie deDoua chestii fac aceasta poezie: 1. ideea fiintei care alege sa se abtina de la privi... mai ales ca e vorba despre a a vedea la modul "clasic" :) 2. Intotdeauna m-a fascinat ideea sarpelui care isi inghite coada, simbol alchimic... parca ouroboros ii zicea... autodevorarea e un paradox in sine care incheie bobadilic poezia, basca amestecul acela de foame , recluziune in sine, sugerete bineinteles la modul modern si pasiune. Si asa cum patima nu dispare odata cu fiinta care a declansat-o, poezia ramane una circulara putand fi continuata de la sfarsit la prima strofa la infinit. Nu m-am hotarat inca daca treaba cu libera alegere ("dacă vrei") aduce mai mult dramatism/realism textului atata timp cat stim cu totii ca in viata, cel mai adesea, re-actionam si nimic mai mult.
pentru textul : ceasornice deo facilitate tehnica binevenita. daca ar fi si altele, cu siguranta, ar fi utilizate cu placere si interes de membrii site ului. ar fi interesant de vazut ce sugestii, propuneri, idei geniale privind schimbari in bine ale site ului Hermeneia vin si din partea membrilor mai mult sau mai putin activi
pentru textul : Noutăți în pagina de profil deFoarte interesanta imaginea circulara. Pe gustul meu un pic prea incarcat de simboluri pentru un poem scurt: ecou, turn, maslini, cai albi, panza de apa rosie. Insa are o curgere lina circulara si imi place. Finalul nu mi se pare reusit, plus usor incorect "nechez" cred ca e "nechezat", forma "nechez" este persoana intai singular. Eu nechez... Ma rog, Andu
pentru textul : pânză de apă deChiar este polizorul inutil? ideea e că el nu a fost inventat pentru inutilitatea lui. a poliza, a lustrui, a netezi, a mătui nu se rezumă numai la instrumentele sau obiectele tăioase... ostracizăm instrumentul pentru lamele tăioase?
pentru textul : polizorul deTouchée, Ioana. Merçi.
pentru textul : tant qu’il y aura des ailes deAlma, te contrazic. Se zice "Luați loc, doamnă Maier", și în general e mai mult respect decât într-un spital. Și mai mult suflet. "un medic nu discută niciodată în public, de rău, despre un alt medic" asta de unde până unde? Eu nu sunt medic, sunt studentă, iar adevărul nu este vorbire de rău. Partea cu sarcina, da, se prezintă ceva mai târziu tinerele. Oamenii sunt mai ignoranți, dar asta nu înseamnă că medicina se practică superficial. Există maniere și responsabilitate, mai ales fiind vorba de comunități mici, în care oamenii se cunosc între ei. Sigur... sunt si medici iresponsabili. Așa cum sunt și în orașe. Nu trebuie generalizat.
pentru textul : Dumneavoastră nu vedeți bine deEu as fi cautat altceva decat "la curtea regelui Arthur" spus asa pe sleau. In rest, un poem interesant, un unghi viu de privit la cateva simboluri. Mie nu mai imi ies scrieri din astea simbolistice pure si vii... poate de aceea sunt usor invidios Andu P.S. pentru yester: cica vine unul la psihiatru si-i spune domnu doctor, nu stiu,,, de cateva zile sunt confuz... sau poate nu?
pentru textul : dimineață de florii ▒ descuze, mi-a scapat un r in plus.
pentru textul : poemul lui ștefan denu există cuvîntul înafara
pentru textul : Manifest deAm găsit penița. Era un fir de fân în carul cu frunze...
pentru textul : domnule Labiș deAi perfecta dreptate, o scapare infantila, am corectat-o. Iti multumesc pentru atentia cu care ai citit.
pentru textul : Mila Domnului de„ai bine să fi om decât lup”...???
pentru textul : Unchiul Fedea (3) de„pentu sufletul ei”...???
Virgil, uite, stai sa iti traduc poezia..(ai pierdut Y-ul de la irony...si fara el nu are sens nimic, nici macar in textul asta): 'Men are from Mars, women are just complicated.' Cheers, C
pentru textul : Pour Homme deAlma, m-am întrebat și eu de unde tendințele de a scrie când cu majuscule, când cu minuscule, când cu semne de punctuație, când fără, când cu rimă, când fără. Ce-or însemna oscilațiile astea? Auzi la mine. Sapphire, ”prea mulți regizori” – da, uite și acum îmi dă cineva niște instrucțiuni de platou, zice să scriu așa: (...ta dam ... ta dam...) Ai dreptate cu secvența aceea. Cu cât afirm mai explicit că spun ceva din interior, cu atât nu pare adevărat. Voi ține seama. Franco, plâng. Pentru tine plâng. Pe platou. În landou. În curte. Pe punte. Oriunde. Dar în sinea mea știi bine că râd, săpând sensurili... Bleah!
pentru textul : Scurtmetraj în aer liber deTu ai imbatranit si eu ma-m ramolit di tat! Despre ce ziceai ca-ti "iesea" de mai mult ori pe zi? Ca eu am uitat.
pentru textul : absalor demultumesc mult, Oriana, pentru frumoasele ganduri! mircea.
pentru textul : Corabia chipului tău deVirgil, e mult sub nivelul tău să faci așa ceva, adică să abuzezi de posibilitatea ta de-a edita un comm pentru ca apoi să lași comm-ul meu în aer.
pentru textul : patul în formă de gondolă deAi scris SUZE când ai postat primul comm... cu scuzele. Nu te da mai deștept doar pentru ești cu degetele pe butoane pls...
Detest să fiu ridiculizat de miliție
un poem elegant ce inlantuie firesc realitatea, intr-o frumoasa claritate a expresiei.
pentru textul : Premiile Concursului de Poezie „Astenie de primăvară” - Hermeneia 2014 de"și se făcu mirată" nu sună corect în limba română. probabil ai vrut să scrii „se prefăcu”.
pentru textul : Amintiri de pe strada fabricii de zahăr deDespre text în general: care este miza lui? Ce ai vrut să spui? Titlul e oarecum ambiguu. Ale cui sînt amintirile? Ale tale? Există un risc enorm atunci cînd folosim cuvinte care nu au o semnificație anume, cînd sînt (să zicem) neglijent folosite. Nimeni ajunge să nu mai „creadă” în ce scrii. Știi, pe vremea cînd scriai despre scursuri, clădiri insalubre, sinucigași și lugubru îmi stîrnisei interesul. Evident și atunci trebuia să depui efort „să îmi spui ceva”. Și uneori o făceai. Dar acum, de cînd citesc aceste „amintiri de pe strada fabricii de zahăr” (titlu interesant ales, fără îndoială - tipic aș zice pentru orășelele ardelenești, și nu numai). deci de cînd cu textele astea, nu ai mai reușit să îmi „spui” nimic. Dar absolut nimic. Tu după ce citești un astfel de text cu „ce” rămîi?
Pentru trecere şi nu numai, Viorica, mulţumesc!
pentru textul : Zzet deAxa lumii care este Lumina lumii stă în acelaşi loc de la începutul creaţiei, aşa cum se descoperă în cartea Geneza după căderea în păcat. Iar echilibrul lumii este o iarnă a îndurării stând în fiinţă încă datorită rugăciunii din Getsemani. În nepăsarea de gheaţă rămâne de temut clipa când umbrela timpului se va închide şi buzele vor coborî în abis, să dea socoteală, pentru că n-au putut rosti un "da" harului de pe Golgota. Un poem care mi-a plăcut. Las un semn.
pentru textul : iarnă în Ghetsemani deo incadrezi la "cogito"!
pentru textul : Il rispetto demerita. e profunda.
Iata ca ati reusit sa ma faceti sa zimbesc. Pina si Ecaterina cu penibilele ei interventii care par mai degraba bufonerii. Ecaterina, regulamentul spune ca noi nu incurajam astfel de comentarii la adresa comentariilor. Si te rog sa nu ma acuzi de alte chestii dar asa scrie acolo si scrie de multa vreme. Asta indiferent daca textul acesta merita sau nu merita o penita. Ai ceva de comentat despre text comenteaza dar te rog inceteaza cu aceste interventii hilare care au inceput sa ma faca sa ma indoiesc ca tu ai (sau ai avut vreodata) vreo legatura cu literatura. Ma tem ca tu simti nevoia unui spatiu public unde sa chat-uiesti. Exista destule. Cauta-le, dar nu mai transforma acest spatiu in asa ceva. Alina, da, ce sa ii faci, cred ca am eu ce am cu frigiderul. Vad ca a devenit deja celebra ideea. Poate ca e ceva la mijloc. Ma mai gindesc la propunerea ta anti-frigider. Andy Warhol a fost (fiindca nu mai traieste) un celebru pictor si artist american care a revolutionat semnificativ artele vizuale in anii 60-70 si 80 fiind o figura centrala a artei pop. A fost si un prolific regizor. De asemeni a fost unul dintre pictorii caruia i s-au vindut poate cel mai scump lucrarile inca din timpul vietii. A fost si o personalitate foarte excentrica. Multe din lucrarile lui sint in galerii americane si sint reprezentative pentru the American pop art. Poti citi despre el aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Andy_Warhol iar lucrari de-ale lui poti vedea aici: http://www.artcyclopedia.com/artists/warhol_andy.html sau aici: http://www.getty.edu/art/gettyguide/artMakerDetails?maker=1625&page=1
pentru textul : intimități fără bluetooth deCât se poate de sincer, pe mine cei doi de 'aia' din prima strofă mă îndepărtează complet.
pentru textul : vremuri deNu pot citi restul că buclez... vremea aia, mașina aia, vremea aia, mașina aia, aia... care aia domnule poet?
Care aia?
A
Poemul începe excelent cu o anume aromă cunoscută "filmele intră în poeme verzui cu pețiolul legat de regizor," recitesc cu placere și strofa a doua, "am rulota mea, sunt vedetă în viața unor oameni dragi, de câte ori urc printre ei cu mâinile legate îmi dau să mănânc pizza și ultimele noutăți luminoase" precum și sfârșitul poemului bine regizat de Paul :)
pentru textul : e doar un... deda, paul, poemul e ok, pe alocuri chiar bun, dar tipa care citeste strica tot
pentru textul : vintage collection -audio dePagini