"mi-a cumpărat o pelerină fermecată mi-o aruncă pe umeri și brusc devin invizibilă. când îmi aduc aminte de mine" = proză "mă pescuiesc din oglinzi." = au mai zis și alții așa "în năvod doar un pantof de copil și-o seceră." = nu mă pot abține să nu mă gândesc, și ciocanu' ?
Și eu mi-am spus că Alina își lasă mâna să scrie singură aici, și mi-am mai zis că uite o face al naibii de bine. După care m-am trezit la sfârșit că mi-a dat cu eleganță peste nas... na, să mai spui că mă joc, totul a fost calculat! Și atunci am recunoscut-o pe Alina, cea care și când se joacă deține controlul (mdap! and I love it), și totuși găsește mereu cuvinte care sună altfel când le ia ea în poezie... Partea cu sex life... Zâmbet larg... Nu vrem să știm răspunsul, Alina doar ne pune întrebări.
Dănuț, bucuros să te regăsesc și pe acest site și mulțumesc pentru semn. Tocmai am ieșit dintr-o perioadă epuizantă și sper să-mi intru cât mai repede în mână și în mental și să trec și pe la alții prin pagini. Văd că tu ai fost harnic. Am început cu acest text mai vechiuț, întrucât îl vedeam de bonton.
Din respect pentru autorii care au trimis, concursul trebuie să fie continuat, indiferent care e calitatea textelor. Și: sunt câteva texte pe care membrii juriului și comentatori de aici nu ar fi fost în stare să le scrie. Așa că "tastatura mică" și treceți la votare.
Cred că s-ar putea găsi o comparaţie mai bună - inedită, expresivă - decât "fereastra", vizavi de "transparenţă", chiar dacă ea - "fereastra" - mulează, ulterior, tematic. Această mulare se poate face şi pe alte coordonate, cum ar fi sugestia. Ar putea lipsi lejer "să zboare". Adică aşa:
"mi-am lăsat vrăbiile de pe umeri [...]
tot mai sus" - câştigându-se, din nou, la capitolul sugestie.
Aş reformula şi la "coasta cerului" (metaforă în genitiv - lejeră, oarecum superficială), şi aş înclocui un "semn" din cele două din final.
Dacă vei face oareşce retuşări, apasă "atenţie editor", te rog. Oricum, faţă de prima variantă este mai bună.
Un poem frumos, foarte bine ritmat (inclusiv ca succesiune a ideilor), într-un crescendo sugestiv, topit într-o generalizare conclusivă, retezată scurt, în final. Dar se mai poate tăia (până la os) chiar în acest text. De pildă: al doilea "uneori" din primul vers şi "al unei energii necunoscute" (care mi se pare cam abstract), din versul al optulea. În plus, mie simţul muzical îmi cere "s-o aştepţi", în ante-antepenultimul vers.
Însă şi aşa, textul mi se pare notabil.
astfel de texte de "rahat" au fost promovate mereu. conteaza mai mult ca fiecare sa se respecte pe sine, prin ce scrie si prin ce promoveaza. daca si eu am dat-o in bara, uneori, a fost pentru ca atat m-a dus atunci capul. :)
If the comment quoted above could become a rule I would very much appreciate your initiative and effort..however, my opinion could be knocked off the perch by the fact that not many members contribute to this site in English, therefore many of the texts posted under lingua would not be commented due to the language-barrier. The American and English sites I usually post on do not have this problem - that goes without saying - but posting here gives me, as a member of Hermeneia, a different kind of buzz. Having said that I hope it puts your mind to rest and whatever action you will/ will not take regarding rules of engagement within lingua department remains fine by me (as long as I can press the 'INTRODUCE PREFERRED CONTENT' button :p).
un poem absolut ermetic, cu usile inchise. inauntru se petrec multe lucruri, normale, bizare, interzise, salbatice, calme, o nebunie de trairi ca intr-un pahar de sampanie, putin agitat, putin ametitor. remarc versurile lait-motiv: nu știu de unde am impresia că numai când tace Dumnezeu cresc buruienile tacerea e daunatoare, lasa loc sa se instaleze plante parazit, tacerea lui Dumnezeu e otravitoare. hai sa vorbim cu El, daca El nu vorbeste cu noi. apoi mi-a placut descrierea casei, culorea alba, perdeaua fara catarg, ca si cum casa asta ar fi o corabie, afara este un altfel de alb, coala scrisa. prin urmare, nu am sa incerc sa descifrez cuvant cu cuvant, cititorul va primi revelatia pe masura citirii. penitza. mcm
Mi se pare o imbinare destul de nereusita de elemente. Se subintelege analogia drum - viata care face legatura cu idee centrala. Imaginea babatilor de pe bordura care asteapta un chiot sau o femeie mi se pare nereusita. Da senzatia de imbatranire si nostalgie intr-un mod foarte uman si foarte sec. Fosnetul verde al femeii ? Pare mai degraba o chemare instinctiva aproape primitiva... Ialin
Prima parte mi se pare ca trebuie lucrata mai mult. Versul doi suna foarte ciudat pentru ca adverbul "nefiresc" nu apare ca un punct de intrerupere la un nivel conversational. El rupe un vers dintr-o poezie si rupe textul, ritmul lui... inca de la inceput. Nici versul trei nu-l pot considera o reusita; "si" cumulativ (si aici si departe) formeaza o constructie care nu suna foarte poetic. Ideea este buna, dar cred ca ar trebui exprimata altfel. De preferat sa evitati cacofonille "de departe" si "pe perete". Cum poate pare ceva de departe mare ? ("de departe pare o pasăre mare albă"), iar in "pasare mare alba" nu vad vreun superlativ stilistic(textul are cere aceasta, acesta este stilul adoptat). Mi-a placut foarte mult ideea "dați liniștea aceea mai încet". Ialin
deseori, vietile autorilor sunt cu mult mai interesante decat opera lor. o astfel de analiza este de luat in calcul, poate chiar aici pe H. chimia este, in sine, un poem.:)
Mircea, dreptate ai, eu deobicei sunt foarte zgarcit cu comparatiile in poeme, mi se par ca niste "carje" literare, insa aici nu m-am priceput altfel iar tu ai sesizat si ai spus ce era de spus, fapt pentru care ma plec in fata atentei tale lecturi omule cu spirit treaz. Bobadil.
Am decis, totuşi, ca poemul, să-l las să respire aşa, cu imperfecţiunile lui, opinabile. Binevenita observaţie a celor două ce-uri,a determinat eliminarea unuia,cel de prisos. Îţi mulţumesc de trecere şi semn.
Putin mai multa atentie "maică-mii" (cu doi de "i"). "Un Șarpe Înghițind Un Elefant" parca era o imagine la Saint-Exupery in Micul Print cu un desen ciudat. "am găsit o floare, mama zice, ai găsit-o pe jos, mama știe că nu e nimeni care" repetitia mi se pare inutila, ati putea inlocui al doilea "mama" cu ea. Poate fi si sugerata o idee nu doar exprimata explicit. E ciudat ca utilizati foarte multe virgule, dar nici un alt fel de semn ortografic. Cred ca ar trebui sa alegeti ori cu ori fara. In inceput sunt paragrafe aproape prozaice. Textul in ansamblu nu impresioneaza cu ceva. Imi place ideea din final "sa fosneasca a mine". Ialin
Dom'le nu știu 'unde ajungi', dar până acum e de 'foarte bine'. Și nu obișnuiesc să mă entuziasmez degeaba, chiar nu! Aștept cu interes continuarea (continuările) și sper că această proză nu va rămâne doar aici.
Recomandarea mea este gata oricând și doar la ce am citit până acum.
Margas
Mi-a plăcut, mai ales deznodămîntul. Părea puţin exagerată exprimarea în primele stofe, prea încărcată(îngrămădită) percepţia oamenilor. Însă totul se constrînge pentru eliberarea din final. Bine strunite cuvintele.
LIM.
Superb! Exclamaţie care se justifică atunci când te uimeste ideea si sustinerea ei imagistică prin metafore! Te felicit, Adriana!
Remarc:
,,doar pojghița serii vibrează
când gândurile se ating de ea"
si
,,poate așa orbim
pe dinăuntru.
se face totul alb,
un alb solid
și nu mai trecem dincoace,
spre oameni.
rămânem în cubul amintirilor noastre
până când morții
i se face milă
și ne eliberează,
surâzând."
un titlu care atrage atentia. ma si vedeam in campul de ghips, sub soarele de ghips, cu un aer laptos, prafuit. poate de aici si senzatia de fracturare citind textul. no? no?:P personal, as fi renuntat la versul "e primavara" sau l as fi sucit oleaca
Incet-incet incep sa se deschida caile perceptiei, imi amintesc de the doors "if the doors of perception were opened..." tehnic vorbind trebuie sa recunosc ca nu intotdeauna sinceritatea in literatura a dat roadele scontate insa in cazul acesta avem de-a face cu insusi copacul Nim! Citesc acest poem la fel cum as deschide cutia cu vechituri de la mama care, Dumnezeu s-o ierte, mi-a spus sa nu am incredere in nimeni niciodata dar eu nu am ascultat-o pentruca am crezut mereu ca poezia are puterea de a ne feri de toate cele rele de pe lumea asta plina de rele si de alte surprize inca si mai neplacute. Revenind la ideea de pornire, imi place cum Emil reuseste sa pastreze echilibrul stilistic in plina agonie spirituala deschizand aceste usi ale perceptiei. El scrie un reportaj (el mereu scrie reportaj, poezia lui este un nesfarsit reportaj teribil de actual) despre ce simti dupa ce ai murit deja cu nelinistea celui care abia se naste. Inca si mai mult, el nu ne vorbeste intr-o limba moarta, el zice cuvinte vii, gungurite, albe si negre si roz si bleu si purpurii. Dar gata cu metaforele "schimonosite" ! Lectura placuta va doresc aici voua hermenicilor Andu
Multumesc mult, sunt onorata sa fiu prezenta in acest volum, va doresc mult succes, fie ca acest eveniment de inalta emotie spirituala sa formeze punti de lumina spre incantarea indragostitilor de poezie!
Ionuț, e adevărat ce spui(nu te băga în treuca porcilor că te mănâncă...), dar nu m-am putut abține... Pe lângă asta, nu cred că ar trebui să mă simt mânjit doar pt. că am luat o atitudine...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
"mi-a cumpărat o pelerină fermecată mi-o aruncă pe umeri și brusc devin invizibilă. când îmi aduc aminte de mine" = proză "mă pescuiesc din oglinzi." = au mai zis și alții așa "în năvod doar un pantof de copil și-o seceră." = nu mă pot abține să nu mă gândesc, și ciocanu' ?
pentru textul : năvod deSecvenţă
Am aruncat o piatră în suflet,
pentru textul : dezadrian decare e risipa?
Cred ca poezia ta e alunecoasa ca si pestii si meduzele dintr-insa. Dar intr-atat de mult, incat iti scapa printre degete.
pentru textul : Invazie deȘi eu mi-am spus că Alina își lasă mâna să scrie singură aici, și mi-am mai zis că uite o face al naibii de bine. După care m-am trezit la sfârșit că mi-a dat cu eleganță peste nas... na, să mai spui că mă joc, totul a fost calculat! Și atunci am recunoscut-o pe Alina, cea care și când se joacă deține controlul (mdap! and I love it), și totuși găsește mereu cuvinte care sună altfel când le ia ea în poezie... Partea cu sex life... Zâmbet larg... Nu vrem să știm răspunsul, Alina doar ne pune întrebări.
pentru textul : despre albul cămășilor bărbătești deDănuț, bucuros să te regăsesc și pe acest site și mulțumesc pentru semn. Tocmai am ieșit dintr-o perioadă epuizantă și sper să-mi intru cât mai repede în mână și în mental și să trec și pe la alții prin pagini. Văd că tu ai fost harnic. Am început cu acest text mai vechiuț, întrucât îl vedeam de bonton.
pentru textul : O, domnule Bartleby! deDin respect pentru autorii care au trimis, concursul trebuie să fie continuat, indiferent care e calitatea textelor. Și: sunt câteva texte pe care membrii juriului și comentatori de aici nu ar fi fost în stare să le scrie. Așa că "tastatura mică" și treceți la votare.
pentru textul : Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” deCred că s-ar putea găsi o comparaţie mai bună - inedită, expresivă - decât "fereastra", vizavi de "transparenţă", chiar dacă ea - "fereastra" - mulează, ulterior, tematic. Această mulare se poate face şi pe alte coordonate, cum ar fi sugestia. Ar putea lipsi lejer "să zboare". Adică aşa:
"mi-am lăsat vrăbiile de pe umeri [...]
tot mai sus" - câştigându-se, din nou, la capitolul sugestie.
Aş reformula şi la "coasta cerului" (metaforă în genitiv - lejeră, oarecum superficială), şi aş înclocui un "semn" din cele două din final.
Dacă vei face oareşce retuşări, apasă "atenţie editor", te rog. Oricum, faţă de prima variantă este mai bună.
pentru textul : chipul de umbră deUn poem frumos, foarte bine ritmat (inclusiv ca succesiune a ideilor), într-un crescendo sugestiv, topit într-o generalizare conclusivă, retezată scurt, în final. Dar se mai poate tăia (până la os) chiar în acest text. De pildă: al doilea "uneori" din primul vers şi "al unei energii necunoscute" (care mi se pare cam abstract), din versul al optulea. În plus, mie simţul muzical îmi cere "s-o aştepţi", în ante-antepenultimul vers.
pentru textul : uneori deÎnsă şi aşa, textul mi se pare notabil.
multumesc Aranca pentru intrarea in aceasta lume. probabil ca exista o afinitate intre mine si Tarkovski
pentru textul : eu si natura moarta deLucian, multumesc, te mai astept
Mersi Ioana
pentru textul : Ciorapii / Les chaussettes deun alt poem pentru care aş fi votat alături de piruetă în umbra unui zmeu de hârtie. felicitări!
pentru textul : povestea ultimei tristeţi deastfel de texte de "rahat" au fost promovate mereu. conteaza mai mult ca fiecare sa se respecte pe sine, prin ce scrie si prin ce promoveaza. daca si eu am dat-o in bara, uneori, a fost pentru ca atat m-a dus atunci capul. :)
pentru textul : Unui mare poetastru deIf the comment quoted above could become a rule I would very much appreciate your initiative and effort..however, my opinion could be knocked off the perch by the fact that not many members contribute to this site in English, therefore many of the texts posted under lingua would not be commented due to the language-barrier. The American and English sites I usually post on do not have this problem - that goes without saying - but posting here gives me, as a member of Hermeneia, a different kind of buzz. Having said that I hope it puts your mind to rest and whatever action you will/ will not take regarding rules of engagement within lingua department remains fine by me (as long as I can press the 'INTRODUCE PREFERRED CONTENT' button :p).
Cheerio!
pentru textul : Costa's deun poem absolut ermetic, cu usile inchise. inauntru se petrec multe lucruri, normale, bizare, interzise, salbatice, calme, o nebunie de trairi ca intr-un pahar de sampanie, putin agitat, putin ametitor. remarc versurile lait-motiv: nu știu de unde am impresia că numai când tace Dumnezeu cresc buruienile tacerea e daunatoare, lasa loc sa se instaleze plante parazit, tacerea lui Dumnezeu e otravitoare. hai sa vorbim cu El, daca El nu vorbeste cu noi. apoi mi-a placut descrierea casei, culorea alba, perdeaua fara catarg, ca si cum casa asta ar fi o corabie, afara este un altfel de alb, coala scrisa. prin urmare, nu am sa incerc sa descifrez cuvant cu cuvant, cititorul va primi revelatia pe masura citirii. penitza. mcm
pentru textul : grădini lângă atlantic deMi se pare o imbinare destul de nereusita de elemente. Se subintelege analogia drum - viata care face legatura cu idee centrala. Imaginea babatilor de pe bordura care asteapta un chiot sau o femeie mi se pare nereusita. Da senzatia de imbatranire si nostalgie intr-un mod foarte uman si foarte sec. Fosnetul verde al femeii ? Pare mai degraba o chemare instinctiva aproape primitiva... Ialin
pentru textul : paseo campeon dePrima parte mi se pare ca trebuie lucrata mai mult. Versul doi suna foarte ciudat pentru ca adverbul "nefiresc" nu apare ca un punct de intrerupere la un nivel conversational. El rupe un vers dintr-o poezie si rupe textul, ritmul lui... inca de la inceput. Nici versul trei nu-l pot considera o reusita; "si" cumulativ (si aici si departe) formeaza o constructie care nu suna foarte poetic. Ideea este buna, dar cred ca ar trebui exprimata altfel. De preferat sa evitati cacofonille "de departe" si "pe perete". Cum poate pare ceva de departe mare ? ("de departe pare o pasăre mare albă"), iar in "pasare mare alba" nu vad vreun superlativ stilistic(textul are cere aceasta, acesta este stilul adoptat). Mi-a placut foarte mult ideea "dați liniștea aceea mai încet". Ialin
pentru textul : cascade dedeseori, vietile autorilor sunt cu mult mai interesante decat opera lor. o astfel de analiza este de luat in calcul, poate chiar aici pe H. chimia este, in sine, un poem.:)
pentru textul : Al Veronicăi demultumesc pentru aprecierea textului
pentru textul : Doar ochii privind asta deMircea, dreptate ai, eu deobicei sunt foarte zgarcit cu comparatiile in poeme, mi se par ca niste "carje" literare, insa aici nu m-am priceput altfel iar tu ai sesizat si ai spus ce era de spus, fapt pentru care ma plec in fata atentei tale lecturi omule cu spirit treaz. Bobadil.
pentru textul : cuvânt impropriu deAm decis, totuşi, ca poemul, să-l las să respire aşa, cu imperfecţiunile lui, opinabile. Binevenita observaţie a celor două ce-uri,a determinat eliminarea unuia,cel de prisos. Îţi mulţumesc de trecere şi semn.
pentru textul : în iedera mea respiră un fluture dePutin mai multa atentie "maică-mii" (cu doi de "i"). "Un Șarpe Înghițind Un Elefant" parca era o imagine la Saint-Exupery in Micul Print cu un desen ciudat. "am găsit o floare, mama zice, ai găsit-o pe jos, mama știe că nu e nimeni care" repetitia mi se pare inutila, ati putea inlocui al doilea "mama" cu ea. Poate fi si sugerata o idee nu doar exprimata explicit. E ciudat ca utilizati foarte multe virgule, dar nici un alt fel de semn ortografic. Cred ca ar trebui sa alegeti ori cu ori fara. In inceput sunt paragrafe aproape prozaice. Textul in ansamblu nu impresioneaza cu ceva. Imi place ideea din final "sa fosneasca a mine". Ialin
pentru textul : 20 de minute despre mine deDom'le nu știu 'unde ajungi', dar până acum e de 'foarte bine'. Și nu obișnuiesc să mă entuziasmez degeaba, chiar nu! Aștept cu interes continuarea (continuările) și sper că această proză nu va rămâne doar aici.
pentru textul : Spoiler 2 deRecomandarea mea este gata oricând și doar la ce am citit până acum.
Margas
Mi-a plăcut, mai ales deznodămîntul. Părea puţin exagerată exprimarea în primele stofe, prea încărcată(îngrămădită) percepţia oamenilor. Însă totul se constrînge pentru eliberarea din final. Bine strunite cuvintele.
pentru textul : …ca pe tine însuţi deLIM.
Superb! Exclamaţie care se justifică atunci când te uimeste ideea si sustinerea ei imagistică prin metafore! Te felicit, Adriana!
Remarc:
,,doar pojghița serii vibrează
când gândurile se ating de ea"
si
,,poate așa orbim
pe dinăuntru.
se face totul alb,
un alb solid
și nu mai trecem dincoace,
spre oameni.
rămânem în cubul amintirilor noastre
până când morții
i se face milă
și ne eliberează,
surâzând."
Sărbători cu lumină si căldură!
pentru textul : cub de gheață deIar m-ai prins. Am modificat. Multam. Pentru tot. Sarbatori fericite.
pentru textul : Între două tăceri deun titlu care atrage atentia. ma si vedeam in campul de ghips, sub soarele de ghips, cu un aer laptos, prafuit. poate de aici si senzatia de fracturare citind textul. no? no?:P personal, as fi renuntat la versul "e primavara" sau l as fi sucit oleaca
pentru textul : primăvară de ghips deIncet-incet incep sa se deschida caile perceptiei, imi amintesc de the doors "if the doors of perception were opened..." tehnic vorbind trebuie sa recunosc ca nu intotdeauna sinceritatea in literatura a dat roadele scontate insa in cazul acesta avem de-a face cu insusi copacul Nim! Citesc acest poem la fel cum as deschide cutia cu vechituri de la mama care, Dumnezeu s-o ierte, mi-a spus sa nu am incredere in nimeni niciodata dar eu nu am ascultat-o pentruca am crezut mereu ca poezia are puterea de a ne feri de toate cele rele de pe lumea asta plina de rele si de alte surprize inca si mai neplacute. Revenind la ideea de pornire, imi place cum Emil reuseste sa pastreze echilibrul stilistic in plina agonie spirituala deschizand aceste usi ale perceptiei. El scrie un reportaj (el mereu scrie reportaj, poezia lui este un nesfarsit reportaj teribil de actual) despre ce simti dupa ce ai murit deja cu nelinistea celui care abia se naste. Inca si mai mult, el nu ne vorbeste intr-o limba moarta, el zice cuvinte vii, gungurite, albe si negre si roz si bleu si purpurii. Dar gata cu metaforele "schimonosite" ! Lectura placuta va doresc aici voua hermenicilor Andu
pentru textul : rece deMultumesc mult, sunt onorata sa fiu prezenta in acest volum, va doresc mult succes, fie ca acest eveniment de inalta emotie spirituala sa formeze punti de lumina spre incantarea indragostitilor de poezie!
pentru textul : Virtualia 13 - ediţia ta norocoasă desă mă bucur. mulţumesc, Silviu, pentru lectură şi semn.
pentru textul : cred că o cunoaşteţi foarte bine deIonuț, e adevărat ce spui(nu te băga în treuca porcilor că te mănâncă...), dar nu m-am putut abține... Pe lângă asta, nu cred că ar trebui să mă simt mânjit doar pt. că am luat o atitudine...
pentru textul : Unui mare poetastru dePagini